Pagina documente » Stiinte Economice » Aspecte negative ale globalizarii. Crize si instabilitate financiara

Cuprins

lucrare-licenta-aspecte-negative-ale-globalizarii.-crize-si-instabilitate-financiara
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-aspecte-negative-ale-globalizarii.-crize-si-instabilitate-financiara


Extras din document

Cuprins
CAP.1 STUDII CU PRIVIRE LA CORELATIA DINTRE STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR SI CRESTEREA ECONOMICA
1.1 STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR
1.1.1VENITUL PE CAP DE LOCUITOR SI SISTEMUL FINANCIAR
1.1.2 STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR
1.1.3 FACTORI MACROECONOMICI CE INFLUENTEAZA STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR
1.2 TRASATURI ESENTIALE ALE CELOR DOUA SISTEME
FINANCIARE
1.2.1 SISTEMUL FINANCIAR GERMAN SI SISTEMUL FINANCIAR
AMERICAN
1.2.2 AVANTAJELE COMPARATIVE ALE CELOR DOUA MODELE DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICIENTEI SI AL CAPACITATII DE A PROMOVA CRESTEREA ECONOMICA
1.3 GLOBALIZAREA FINANCIAR-MONETARA
1.3.1 Istoric
1.3.2 ASPECTE NEGATIVE ALE GLOBALIZARII: CRIZE SI INSTABILITATE FINANCIARA
CAP.2 PIATA DE CAPITAL SI DEZVOLTAREA ECONOMICA: RELATIE DIRECTA SAU CAUZALITATE INVERSA
2.1 CADRUL LEGAL DE DESFASURARE AL PIETEI DE
CAPITAL
2.1.1 PROTECTIA INVESTITORILOR, CONTROLUL CORPORATIST
2.1.2 CONSOLIDAREA CORPORATISTA; FUZIUNI SI
ACHIZITII
2.1.3 OBSERVATII ASUPRA PIETELOR FINANCIARE
DEZVOLTATE
2.2 PIATA DE CAPITAL, DEZVOLTAREA ECONOMICA SI LIBERALIZAREA CONTULUI DE CAPITAL
2.2.1 O PIATA DE CAPITAL LICHIDA SUSTINE CRESTEREA ECONOMICA
2.2.2 DEZVOLTAREA SISTEMULUI FINANCIAR, STRUCTURA
SISTEMULUI FINANCIAR SI DECIZIILE INVESTITIONALE
2.2.3 IMPLICATIILE SECTORULUI FINANCIAR ASUPRA SPECIALIZARII INDUSTRIALE
1.2.4 CICLURI AViNT-PRABUSIRE ALE PIETEI DE CAPITAL
A. CICLURILE FINANCIARE
CAP.3 PIETELE DE CAPITAL iN ECONOMIILE EMERGENTE SI iN TRANZITIE
3.1 SISTEME FINANCIARE ALE ECONOMIILOR ALE ECONOMIILOR iN TRANZITIE
3.1.1 APARITIA PIETELOR DE CAPITAL
3.1.2 TRASATURI SPECIFICE ACESTOR PIETE
3.1.3 DETERMINANTE ALE DEZVOLTARII PIETELOR DE CAPITAL
3.2 PERSPECTIVELE PIETELOR DE CAPITAL DIN ECONOMIILE EMERGENTE SI iN TRANZITIE
3.2.1 FINANTAREA PRIN INTERMEDIUL PIETELOR DE CAPITAL
3.2.2 SCENARII ALE DEZVOLTARII PIETELOR DE CAPITAL
3.2.3 MIGRAREA CAPITALULUI DINSPRE ECONOMIILE EMERGENTE SI iN TRANZITIE CATRE PIETELE INTERNATIONALE
CAP.4. PIATA DE CAPITAL DIN ROMiNIA
4.1.MEDIUL DE AFACERI
4.1.1SISTEMUL GUVERNANTEI CORPORATIVE iN ROMiNIA
4.1.2 ELEMENTE POZITIVE SI NEGATIVE ALE NOII LEGISLATII REFERITOARE LA PIETELE DE CAPITAL
4.2. PARTICIPANTII PE PIATA DE CAPITAL
4.2.1. FONDURI DE INVESTITII, FONDURI MUTUALE, FONDURI DE PENSII
4.2.2. NECESITATEA REFORMARII SISTEMULUI DE PENSII
4.2.3. CADRUL ECONOMIC GENERAL SI PERFORMANTELE PIETEI DE CAPITAL iN 2002

Alte date

?CAP.1 STUDII CU PRIVIRE LA CORELATIA DINTRE STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR SI CRESTEREA ECONOMIC?

1.1 STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR Studiile efectuate pana acum au lacune in incercarea lor de a face o stricta delimitare intre sisteme financiare bazate pe banci si sisteme financiare bazate pe piete de capital; ei se opresc asupra unui mic set de tari cu nivele ale PIB/locuitor asemanatoare, astfel incat acestea au indici de crestere pe termen lung similari. Astfel, daca se accepta ca Germania si Japonia au sisteme financiare bazate pe banci in timp ce Anglia si USA au sisteme bazate pe piata de capital, si avand in vedere ca acestea au indici de crestere pe termen lung similari, putem trage concluzia ca structura sistemului financiar nu conteaza prea mult. Deci pentru a gasi importanta economica si structura sistemului financiar economistii trebuie sa extinda aria de cercetare pentru a include mai multe tari cu nivele diferite de dezvoltare.

Ne oprim asupra relatiei dintre structura sistemului financiar si cresterea economica, precum si intre structura sistemului financiar si sistemul legislativ sau diferite varibile macroeconomce. Efectiv studiile se opresc asupra a trei aspecte:

> Cresterea economica si dezvoltarea sistemului bancar, nebancar si pietei de capital

> Cresterea economica si structura sistemului financiar

> Sistemul legislativ, politica fiscala si alte determinante macroeconomice ale structurii sistemului financiar.

Pentru a analiza structura sistemului financiar studiile economice construiesc un index pe baza marimii, activitatii si eficientei sistemului financiar pentru a stabili daca acesta se bazeaza pe banci sau pe piata de capital. Mai exact, se studiaza raportul dintre dezvoltarea sistemului bancar si dezvoltarea pietei de capital; cu cat acest raport este mai mare cu atat acea tara are dezvoltat mai bine sistemul bancar si putem spune ca are un sistem financiar bazat pe banci. Astfel, tarile sunt impartite in sisteme bazate pe banci sau pe piata de capital.

Desi folositoare, aceasta impartire a sistemelor financiare prezinta unele deficiente. Identificam tari ca avand un sistem bazat pe banci desi sistemul sau bancar este subdezvoltat in comparatie cu standardele internationale, si invers, unele tari ca avand un sistem bazat pe piata de capital desi aceasta este subdezvoltata. În consecinta, trebuiesc determinate tarile cu sisteme financiare subdezvoltate. Se spune despre un sistem financiar ca este subdezvoltat daca atat gradul de dezvoltare al sistemului bancar cat si al pietei de capital sunt sub valorile medii stabilite pe plan international. Rezulta deci trei categorii de structuri ale sistemului financiar: subdezvoltate, bazate pe sistemul bancar sau bazate pe piata de capital. Desi si aceasta clasificare are unele lacune, ajuta mai mult in a compara structuri financiare; sistemele subdezvoltate au mai multe in comun unele cu celelalte decat cu sistemele mai dezvoltate.

În urma cercetarilor s-au structurat urmatoarele particularitati:

> Sistemul bancar, nebancar si pietele de capital sunt mai mari, mai active si mai eficiente in tarile "bogate". Sistemul financiar este, in ansamblu mai dezvoltat in tarile "bogate".

> În tarile in care veniturile populatiei sunt mari, pietele de capital devin mai active si mai eficiente decat bancile. Se observa o tendinta a tarilor de a se orienta din ce in ce mai mult pe pietele de capital cu cat devin mai "bogate".

> Tarile ce au la baza dreptul civil englez, o mai buna protectie a drepturilor actionarilor, un bun sistem contabil, nivele scazute de coruptie si care nu cer garantii explicite tind sa fie mai mult orientate catre pietele de capital.

> Tarile ce au la baza dreptul civil francez au o slaba protectie a drepturilor actionarilor, sanctiuni mici pentru nerespectarea contractelor comerciale, nivele ridicate ale coruptiei, standarde contabile slabe, reglemantari bancare restrictive si nivele ridicate ale inflatiei; acestea vor avea sisteme financiare subdezvoltate.

1.1.1VENITUL PE CAP DE LOCUITOR SI SISTEMUL FINANCIAR

Se stabilesc grupe de tari ce au aproximativ acelasi venit pe cap de locuitor. desi nu toti indicatorii dezvoltarii sistemului financiar variaza semnificativ de la o grupa la alta, cateva tipare ies la iveala. Adica, sistemul financiar-masurat prin marimea, activitatea si eficienta sistemului bancar, al intermediarilor financiari nebancari si pietelor de capital- se dezvolta mai repede in tarile "bogate".

A. INTERMEDIARII FINANCIARI

În tarile cu venituri pe cap de locuitor ridicate, bancile si ceilalti intermediari financiari tind sa fie mai mari, mai activi si mai eficienti.

Consideram patru indicatori:

1) Datorii curente/PIB( respectiv raportul dintre datoriile curente ale sistemului bancar si nebancar si PIB)- masoara marimea intermediarilor financiari relativ cu marimea economiei. Acest indicator este folosit frecvent pentru a masura dezvoltarea sectorului de intermediere financiara.

2) Active bancare/PIB(respectiv, raportul dintre activele interne ale bancilor de depozit si PIB) - arata gradul de dezvoltare al sistemului bancar.

3) Credite acordate sectorului privat de catre bancile de depozit/PIB- acest indicator exclude creditele acordate sectorului public( administratia centrala si locala, institutii publice), fiind un barometru al activitatii bancare in sectorul privat.

4) Finantarea sectorului privat de catre institutiile financiare/PIB- se opreste asupra companiilor de asigurari, fonduri mutuale, banci de economii, fonduri de pensii private si banci de investitii, aratand cate procente din PIB reprezinta creditele acordate de secorul nebancar.

Acesti indicatori permit gruparea tarilor in tari cu venituri pe cap de locuitor mici, sub medie, peste medie si tari cu venituri mari pe cap de locuitor, in concordanta cu World Development Indicators 1997

PNB/cap de locuitor

Categorie

Sub 765$

Tari cu venituri mici

766$ - 3035$

Tari cu venituri sub medie

3036$ - 9385$

Tari cu venituri peste medie

Peste 9386

Tari cu venituri mari

Plecand de la aceasta clasificare, se obtin aproximativ acelasi numar de tari in fiecare grupa de venit. Apoi, pentru fiecare grupa se determina indicatorii ce masoara gradul de dezvoltare al sectorului de intermediere financiara. Figura 1 arata ca cei patru indicatori cresc de la grupa cu venituri mici catre grupa cu cele mai venituri mari.

Spre exemplu, Austria, Franta, Germania, Marea Britanie, Hong Kong, Japonia, Elvetia, Olanda au comparativ, un sistem bancar dezvoltat si activ. Pe de alta parte, Argentina, Columbia, Costa Rica, Nepal, Nigeria, Peru, Turcia au un un sistem bancar nedezvoltat si inactiv.

Daca aruncam o privire asupra sistemului nebancar, tari precum Japonia, Coreea, Olanda, Africa de Sud, Suedia, USA au foarte dezvoltat sectorul de intermediere financiara. Într-adevar in USA, Suedia, Coreea-intermediarii financiari sprijina mai mult sectorul privat decat bancile de depozit. De asemenea, in tarile cu venituri mai mari, directa implicare a Bancii Centrale in alocarea capitalului este mai mica.

Eficienta sistemului bancar se masoara prin doi indicatori:

1) Overhead cost( respectiv, raportul dintre overhead cost ale bancii si total active)- desi putin ambiguu, se considera ca un nivel scazut al acestor costuri reprezinta o mai buna eficienta. Overhead cost excesive pot reflecta o risipa de fonduri si lipsa concurentei in acest sector. Totusi, trebuie recunoscut faptul ca bancile mari fac cercetari pentru a acorda servicii de o cat mai inalta calitate, iar aceasta crestere a productivitatii poate duce la o crestere rapida a acestor costuri.

2) Venituri nete din dobanzi(respectiv, venituri din dobanzi minus cheltuieli cu dobanzile , totul raportat la total active)- cu toate ca multi sunt factorii care pot influenta rata dobanzii, daca ecartul dintre dobanzile diferitelor banci este mic atunci se considera o mai buna eficienta si existenta unei concurente in sistemul bancar.

Figura 1 arata ca tarile cu venituri mari au nivele reduse ale acestor indicatori. Rezulta o corelatie negativa intre PIB/cap de locuitor si eficienta bancara.