Pagina documente » Stiinte Economice » Contabilitatea remunerarii personalului (S.C. XYZ S.A.)

Cuprins

lucrare-licenta-contabilitatea-remunerarii-personalului-s.c.-xyz-s.a.-
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-contabilitatea-remunerarii-personalului-s.c.-xyz-s.a.-


Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1 . Piata muncii............. 1
1.1 Munca............ 1
1.2 Somajul............. 2
1.3 Evolutia pietii muncii in Rominia.......... 5
1.3.1 Tranzitia la economia de piata.......... 5
1.3.2 Forta de munca in Rominia la sfirsitul anului 2000.............. 5
CAPITOLUL 2. Sistemul de salarizare.. 9
2.1.Munca si salariul.... 9
2.2 Scurt istoric al reglementarii in tara noastra............ 10
2.3. Definirea unor notiuni....... 13
2.4 Izvoarele sistemului de salarizare......... 14
2.4.1 Contractul colectiv de munca.......... 15
2.4.2 Contractul individual de munca... 16
CAPITOLUL 3. Componentele sistemului de salarizare.. 19
3.1 Principiile salarizarii......... 19
3.2 Ccomponentele salariului... 23
3.3 Formele de salarizare........ 25
3.4 Plata salariului 25
3.5 Retinerile din salariu......... 26
3.5.1 Impozitul pe salariu...... 26
3.5.2 Impozitul pe venitul global aferent veniturilor din salarii..... . 27
3.5.3 Contributia pentru asigurarile sociale de stat...... 28
3.5.4 Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate 28
3.5.5 Contributia pentru sistemul asigurarilor de somaj
si stimularea fortei de munca........... 29
3.6 Salarizarea si protectia sociala............ 29
3.6.1 Salariul mimin pe economie.......... 29
3.6.2 Indexarea si compensarea salariilor. 30
3.6.3 Platile compensatorii... 30
3.6.4 Deducerile personale... 31
3.6.5 Tichetele de masa....... 32
3.6.7 Casele de ajutor reciproc.............. 32
CAPITOLUL 4. Prezentarea firmei S.C. ASIROM S.A. ......... 33
4.1 Scurt istoric al S.C. ASIROM S.A. .... 33
4.2 Profilul activitatii si obiectivele de activitate ale
unitatii....... 34
4.3 Modul de constituire ....... 35
4.4 Date de bilant la 31.12.2000 ............ 36
4.5 Sucursalele S.C. ASIROM S.A. ......... 36
4.6 Atributiile serviciului contabilitate....... 37
4.7 ASIROM si perspectivele de viitor ...... 38
CAPITOLUL 5. Contabilitatea remunerarii personalului ........ 40
5.1 Contabilitatea resurselor umane - componenta a
gestiunii firmei............ 40
5.2 Organizarea contabilitatii la S.C. ASIROM S.A. . 41
5.2.1 Planul de conturi ..... 41
5.2.2 Sistemul informatic la S.C. ASIROM S.A.
sucursala Slatina....... 42
5.2.3 Prezentarea programului de salarii. 43
5.2.3.1 Principile functionarii........... 44
5.2.3.2 Organizarea datelor in program 44
5.2.3.3 Situatiile pe care le genereaza programul
de personal .............. 44
5.3 Hotariri ale S.C. ASIROM S.A. referitoare la
salarizarea personalului pentru anul 2002......... 45
5.3.1 Salarizarea si drepturile salariale .. 45
5.3.2 Salarizara personalului si stimularea activitatii
de contractarea a asigurarilor pentru anul 2002... 46
5.3.2.1 Salarizarea personalului ........ 46
5.3.2.2. Stimularea activitatii de contractare
a asigurarilor (premire) 48
5.4 Contabilizarea drepturilor cuvenite personalului si
agentilor cu contract de munca...... 49
5.4.1 Consideratii generale. 49
5.4.2 Conturile utilizate pentru contabilizarea
drepturilor cuvenite personalului si agentilor cu
contract de munca....... 50
5.4.3 Reflectarea in contabilitae a principalelor
operatiuni... 52
5.5 Contabilizarea contributiilor la organismelor de
asigurari si protectie sociala........... 56
5.5.1 Conturile utilizate in acest scop..... 56
5.5.2 Reflectarea in contabilitate a principalelor
operatiuni.. 57
CAPITOLUL 6. Concluzii si propuneri.............. 60
BIBLIOGRAFIE............ 62

Alte date

?CONTABILITATEA REMUNER?RII PERSONALULUI LA S.C. ASIROM S.A SUCURSALA OLT?CAPITOLUL 1 . PIATA MUNCII

1.1 MUNCA

Înteleasa ca o activitate creatoare de valori materiale sau spirituale, munca este indisolubil corelata cu viata omului. Munca reprezinta o necesitate sub aspect social.Însa, indiscutabil, munca are in afara vocatiei de a crea noi valori si un rol formativ important asupra personalitatii umane.

Gandirea economica nu a incetat sa aprecieaze munca in alt fel decat ca sursa determinanta a avutiei nationale.Într-adevar, intre factorii primari de productie, munca are un rol esential, chiar determinant.

Munca reprezinta activitatea umana specifica – manuala si / sau intelectuala – prin care oamenii isi utilizeaza aptitudinile( fizice si intelectuale ) in scopul producerii bunurilor cerute de satisfacerea trebuintelor lor. Numai oamenii, prin forta lor de munca, sunt in masura sa puna in lucru, sa valorifice eficient ceilalti factori de productie, respectiv resursele naturale si capitalul.

Rolul muncii in societatea contemporana se aprecieaza in functie de afirmarea tot mai puternica a creativitatii, a efortului intelectual, comparativ cu cel manual, ca si prin prisma reducerii timpului de munca si a substituirii muncii prin capital.Fara indoiala ca insasi cerintele dezvoltarii, progresul stiintei si tehnicii, al cunoasterii in general, sporesc rolul factorului munca in procesele economico-sociale.

Experienta Romaniei de dupa 1989 demonstreaza ca munca inalt calificata, creativa, cointeresata adecvat si responsabil, reprezinta o componenta indispensabila a procesului tranzitiei spre economia de piata.Anumite tendinte au aparut in acesti ani- de neglijare a rolului muncii , a efortului individual si national, a disciplinei sociale – au avut efecte negative serioase. Reglementarea legala riguroasa a acestor probleme nu constituie o incercare de recuperare a trecutului de dupa cel de-al doilea razboi mondial, o atitudine nostalgica, ci o cerinta obiectiva care izvoraste din realitatile dezvoltarii economiei actuale. Asadar, viitorul, societatea postindustriala, democratica si pluralista, in conditiile statului de drept, implica asezarea muncii, in continuare, ca factor central al dezvoltarii economico-sociale.

Evident, cel care munceste resimte, laolalta , efectele pozitive dar si negative ale muncii asupra persoanei sale. Dar, fara munca – indiferent de orice considerent ideologic- dezvoltarea societatii in ansamblul sau este de neconceput.

Orice societate – lasand la o parte forma sa guvernamant, organizarea economiei sale – trebuie sa ia decizii de baza. Ea trebuie sa decida ce si cum sa produca , cum sa produca , si modul cum veniturile trebuie distribuite. Aceste decizii necesita gasirea a ceea ce consumatorii doresc, ce tehnologii de a produce sunt disponibile si care sunt cunostiintele, Productivitatea si preferintele muncitorilor, sa decida unde sa produca si sa coordoneze toate aceste decizii.Aceste procese de decizii implica crearea de stimulente astfel incat capitalul si munca sa fie angajate in locul si momentul potrivit.

Milioane de producatori in incercarea de a obtine profit observa milioane de consumatori care sunt dispusi sa plateasca pentru produsele lor si milioane de salarii pe care muncitorii le accepta. Combinand aceste piese cu informatii, cu date despre tehnologii, ei decid unde sa produca, ce sa produca, pe cine sa angajeze si cat sa produca. Cat timp imperfectiunile pietii impiedica progresul spre atingerea celei mai bune combinatii de resurse, milioane de oameni gasesc slujbe ce le permit sa cumpere bunurile de care au nevoie in fiecare an. Productia, angajarile si deciziile de consum sunt toate infaptuite si coordonate prin dinamica pretului de pe piata.

Piata care aloca muncitorilor slujbe si coordoneaza deciziile de angajari este piata muncii .

Fiecare piata are cumparatori si vanzatori. Si piata muncii nu face exceptie : cumparatorii sunt angajatorii si vanzatorii sunt angajatii. Din cauza ca sunt atati angajatori si angajati in orice moment, deciziile care sunt luate la un moment dat de cineva sunt influentate de comportamentul si deciziile celorlalti. De exemplu, cand altor angajati le este marita contraprestatia, o firma poate decide sa procedeze si ea astfel pentru a ramane competitiva in abilitatile ei de a atrage si pastra angajatii.

Strict stiintific, termenul corect pentru piata muncii este piata fortei de munca. Uzual, se foloseste insa terminologia de piata a muncii.

Piata muncii este aceea piata compusa din toti vanzatorii si cumparatorii de servicii de munca .

Cererea de munca exprima nevoia de munca salariata, care se formeaza la un moment dat pe piata muncii.Expresia ei sintetica o constituie numarul de locuri de munca existent. Conditia pentru ca nevoia de forta de munca sa fie considerata cerere este ca plata ei sa se poata realiza pe baza contractului individual de munca. Rezulta ca nu se include in cererea de munca acele locuri de munca ( functii, posturi ), care pot fi ocupate de militari profesionisti, elevi, studenti si femei casnice.

Oferta de forta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in cadrul unui contract individual de munca. Ea se exprima prin numarul celor apti de munca sau, altfel spus, prin populatia activa disponibila, din care se scade logic, numarul militarilor profesionisti, al elevilor, al studentilor, al femeilor casnice.

Cererea si oferta de forta de munca sunt marimi dinamice, care reflecta echilibrul care se stabileste la un moment dat intre dezvoltarea economico-sociala, ca sursa a cererii si populatie ca sursa a ofertei.

În viata sociala, cererea si oferta de forta de munca nu sunt omogene, fiind compuse din segmente si grupuri relativ neconcurentiale. Piata muncii poate fi privita ca suma a unor segmente diferite de piata. Piata muncii poate fi analizata la diferite nivele :

- piata muncii global sociala , cand se exprima ca raportul intre cererea si oferta de locuri de munca la scara intregii societati;

- piata muncii profesionala reprezinta cererea si oferta pentru locuri de munca pe principalele profesii analizate, dupa caz, la nivel national , zonal sau local ;

- piata muncii zonala sau locala, cand se refera la cererea si oferta pentru locuri de munca la nivelul unor unitati administrativ – teritoriale ;

- piata muncii din cadrul unui anumit angajator – persoana juridica.

Unele piete ale muncii, mai ales cele in care vanzatorii de munca sunt reprezentati de un sindicat, opereaza sub un set formal de reguli care guverneaza partial tranzactiile de vanzare-cumparare. Pe o piata in care exista sindicate, de exemplu, noii angajati provin de pe lista membrilor exigibili ai sindicatelor. Pe alte piete sindicalizate, angajatorul este liber sa concedieze pe oricine dar este contrans de conducerea sindicatului in alte domenii cum ar fi : ordinea in care angajatii sunt concediati, proceduri privind rezolvarea plangerilor angajatilor, programul compensatiilor, promovarile. Pietele pentru slujbe in administratia publica si angajari de personal neafiliat la sindicat de asemenea tind sa opereze cu reguli care constrang managementul si asigura un tratament corect angajatilor. Cand un set de reguli si proceduri ghideaza si contrang relatia angajatului in firma, o piata interioara a muncii se spune ca exista .

În multe cazuri, desigur, tranzactiile de pe piata muncii nu sunt realizate in contextul regulilor scrise si procedurilor. Cele mai multe tranzactii in care angajatul isi schimba angajatorul sau este nou intrat in piata nu fac parte din acesta categorie. Regulile scrise sau procedurile in general nu exista in tranzactiile din interiorul firmei, cum ar fi promovarile, la angajatorii mici si fara sindicat. În timp ce slujbele din acest sector al pietei muncii pot fi stabile sau bine platite, multe nu sunt. Salariul minim, slujbele temporare sunt considerate cateodata a fi in piata secundara a muncii.

1.2 SOMAJUL

Populatia poate fi impartita in cei ce apartin fortei de munca si cei ce nu apartin fortei de munca.

Forta de munca consta in acei oameni care sunt angajati si cei care nu sunt angajati dar ar dori un post de munca.

Conceptul de somaj este cumva ambiguu, pentru ca in mod ipotetic toata lumea ar dorii sa fie angajata in schimbul unei generoase compensatii. Economistii tind sa rezolve acesta problema definind somajul in termenul unei dorinte individuale de a fi angajat la un anumit nivel al salariului. Statisticile guvernamentale tind sa se apropie mai pragmatic de definitie, definind somerul cel care nu are temporar un loc de munca si asteapta sa fie chemat de angajatori si cel care nu are o slujba si care a cautat o slujba in luna precedenta.

Somerii in sens BIM sunt persoanele de 15 ani si peste, care in cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii :

? nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri ;

? sunt in cautarea unui loc de munca utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru a-l gasi ;

? sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar gasi imediat un loc de munca.

Avand date aceste definitii, rata somajului se calculeaza ca raport intre numarul de someri si numarul fortei de munca .

Marea atentie se concentreaza in modul cum rata nationala a somajului variaza in timp si cum ratele somajului variaza printre zonele geografice si la grupuri de varsta , rasa, sex, etnie.

Este important, oricum, sa intelegem limitarile ca data a ratei somajului. Ea reflecta proportia unui grup dat, la un anumit moment si care doreste sa lucreze dar nu este angajat. Din anumite motive, oricum, rata nu furnizeaza necesar o reflectare limpede a nedreptatilor economice pe care le suporta membrii acestui grup. În primul rand, indivizii care nu cauta activ un loc de munca, incluzandu-i pe acei care au cautat fara succes si au renuntat, nu sunt contabilizati in randul somerilor.În al doilea rand, statisticile asupra somajului nu ne spun nimic despre nivelul castigurilor acelora care sunt angajati, si daca aceasta depaseste nivelul de saracie.În al treilea rand, un numar important de someri provin din familii in care exista cineva angajat- de exemplu, multi someri sunt adolescenti – si somerul nu este sursa principala de venit in cadrul familiei. În al patrulea rand, o parte importanta din someri au un venit in timpul cat sunt someri, sub forma ajutorului de somaj primit din partea guvernului sau alte beneficii suplimentare private.

În timp ce rata somajului ne da informatii asupra fractiei din forta de munca care nu lucreaza, ni se spune putin despre fractia din populatie care este angajata.

Tipuri de somaj

a.Somaj structural