Pagina documente » Stiinte Economice » Corporatii transnationale. Teoria factorilor determinanti

Cuprins

lucrare-licenta-corporatii-transnationale.-teoria-factorilor-determinanti
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-corporatii-transnationale.-teoria-factorilor-determinanti


Extras din document

CUPRINS
I. GENERALITATI PRIVIND CORPORATIILE TRANSNATIONALE
II. DEFINITIA SI IMPORTANTA CORPORATIILOR TRANSNATIONALE
II.1 LOCUL CORPORATIILOR TRANSNATIONALE IN ECONOMIA MONDIALA
II.2 DEFINIREA CORPORATIILOR TRANSNATIONALE
III. SCOPUL LUCRARII
IV. TIPURI DE ACTIVITATI ALE CTN SI MOTIVE PENTRU INTREPRINDEREA LOR
IV.1 PRINCIPALELE TIPURI DE ACTIVITATI ALE CTN
IV.2 ECONOMIA POLITICA A INVESTITIILOR SPRE EXTERIOR
IV.3 ALTE MOTIVE PENTRU ACTIVITATEA CTN
V. TEORIA FACTORILOR DETERMINANTI AI ACTIVITATII CORPORATIILOR TRANSNATIONALE
V.1 CONSIDERATII GENERALE
V.2 TEORII ALE CTN SI ACTIVITATI ALE CTN DEZVOLTATE PANA IN DECENIUL VIII
V.3 REMARCI PRIVIND EVOLUTIA ACTIVITATII CTN
V.4 PROBLEME ALE TEORIEI CONTEMPORANE
V.5 TESTAREA TEORIEI DETERMINANTILOR ACTIVITATILOR CTN
VI. FRANCIZA OPORTUNITATE DE AFACERE LA MCDONALDi??S ROMANIA
VI.1 FRANCIZA IN GENERAL
VI.2 PROGRAMUL FRANCIZEI
VI.3 CONTRACTUL DE FRANCIZA
VII. CONCLUZII
VIII. PROPUNERI

Alte date

?

CAPITOLUL I

GENERALIT?TI PRIVIND CORPORATIILE TRANSNATIONALE

1. Definitia si importanta corporatiilor transnationale

1.1. Locul corporatiilor transnationale in economia mondiala

1.2. Definirea corporatiilor transnationale

2. Scopul lucrarii

1.1. Locul CTN in economia mondiala

Activitatea CTN este una din cele mai importante si mai intrigante fatete ale economiei mondiale moderne. CTN participa azi cu o treime la productia bruta privata a economiilor de piata. Pentru o mare parte din perioada postbelica in special incepand cu anii 1980, investitiile straine directe (ISD), ca forma principala de activitate a CTN, au crescut mai rapid decat comertul mondial sau productia mondiala. Datele referitoare la CTN sunt impresionante. Astfel, in 1990, fluxul anual de investitii directe straine era de circa 225 miliarde $, iar stocul de investitii era de circa 1,7 trilioane $, numarul firmelor ce stapaneau sau controlau active, prin actiuni, in mai mult de o tara, se ridica la circa 30000, aceleasi firme avand in proprietate sau controland peste 15000 de filiale in strainatate (dupa The United Nations Library on Transnational Corporation, op. cit. pag. VII).

Prin natura lor, CTN (Corporatii Transnationale) integreaza productia la nivel international si, in acest mod, joaca un rol central in cresterea economica. Mai important, aceste firme sunt principalii factori in dezvoltarea si raspandirea tehnologiei care se considera a fi de o mai mare importanta ca determinant al competitivitatii internationale si progresului natiunilor. Dar CTN contribuie si la formarea de capital, furnizeaza pregatirea profesionala si joaca un rol important in comert. Pe scurt, CTN joaca un rol pivot in organizarea activitatilor economice internationale si afecteaza considerabil bunastarea economica si sociala a tarilor gazda si de origine in sens pozitiv.

Tarile gazda, privesc CTN ca o sursa suplimentara de investitii, tehnologie, inovatie, angajare, modernizare a managementului, calificare a fortei de munca, crestere a puterii concurentiale nationale, o mai mare integrare in economia mondiala, noi piete de export, venituri din incasari si taxe. Prin contributia la aceste obiective CTN pot aduce un aport important la dezvoltarea tarii gazda. Pe de alta parte, ele pot inabusi dezvoltarea indigena printr-o varietate de practici de afaceri care pot afecta in sens opus intreprinderile autohtone.

Cercetatorii, economistii sau politologii, in functie de scoala economica in care se circumscriu prin conceptiile lor, au relevat virtutile CTN sau au demascat consecintele economice si sociale nefaste ale dominatiei lor. Dar politicienii anilor (recenti) au o vedere favorabila asupra impactului CTN asupra dezvoltarii economice. Majoritatea guvernelor au redus sau au eliminat restrictiile asupra investitiilor directe spre interior si au introdus noi stimulente fiscale sau de alta natura pentru a le atrage. Trebuie accentuat ca, CTN au propriile lor obiective pe termen lung, cand intreprind operatii peste frontiere. Înainte de a investi intr-o anume tara, ele iau in considerare marimea si cresterea pietei locale sau regionale, alte localizari alternative, costurile de productie si climatul general de investire. CTN desfasoara operatii in localizarile pe care le percep ca fiind cele mai potrivite pentru indeplinirea obiectivelor lor de afaceri. in practica, 80% din investitiile straine directe sunt indreptate spre tarile dezvoltate. Tarile in curs de dezvoltare gazda se confrunta cu o provocare politica in ceea ce priveste cresterea atractivitatii lor ca localizare pentru investitiile straine directe si in ceea ce priveste asigurarea ca astfel de investitii contribuie la indeplinirea obiectivelor lor nationale de dezvoltare.

1.2. Definirea Corporatiilor Transnationale

Ca si firmele cu activitate de comert exterior, CTN intreprind tranzactii peste frontierele tarilor lor de origine dar, diferit de acestia, ele detin proprietatea si controlul facilitatilor lor de productie din strainatate. Pe de alta parte, la fel ca firmele interne multiuzinale, CTN opereaza cu doua sau mai multe unitati de productie si intermediaza tranzactii intre aceste unitati. Spre deosebire de acestia, totusi, cel putin una din aceste unitati de productie e situata intr-o tara straina, iar pietele internalizate sunt mai degraba transnationale decat interne. Prin urmare, pentru a intelege CTN va trebui sa gasim o definire adecvata, care sa treaca dincolo de alte concepte bine cunoscute si des utilizate, dar insuficiente din acest punct de vedere.

Definitia CTN (corporatii multinationale, intreprinderi multinationale) a fost mult timp subiect de discutie. Dupa Graham (Edward M. Graham, in The McGraw-Hill, op. cit. p. 717-718) pare a exista un consens cand se afirma ca o firma multinationala este o firma care exercita control managerial asupra operatiunilor efectuate in mai mult de o piata nationala. Exact ce constituie control managerial, insa, este o problema foarte dezbatuta, implicand aspecte politice, legislative si economice. S-a argumentat ca o corporatie cu sediul intr-o tara detine control managerial asupra operatiilor sau filialelor sale din strainatate aflate total sau majoritar in proprietatea sa. Dar s-a argumentat ca o corporatie poate exercita control managerial efectiv si asupra firmelor unde detine un pachet minoritar de actiuni, sau chiar asupra firmelor straine unde nu detine nici o actiune dar opereaza pe baza contractelor de management sau a altor tipuri de contracte. De exemplu, Departamentul de Comert defineste o firma in SUA, ca fiind sub control strain daca cel putin 10% din actiunile sale sunt detinute de un investitor strain.

Considerand ca problema controlului managerial poate fi rezolvata, acelasi autor defineste CTN ca orice firma ce controleaza operatiuni intr-o alta natiune decat cea in care se constituie piata principala a firmei, chiar daca aceste operatiuni sunt foarte mici relativ la operatiunile ei interne. Majoritatea cercetatorilor, totusi, considera CTN ca fiind o firma mare la care operatiunile neinterne determina un procent semnificativ din veniturile totale ale firmei. Într-un studiu publicat in 1971, de exemplu, Vernon a folosit multiple criterii pentru a distinge care dintre cele 500 cele mai mari firme americane sunt multinationale si care nu. Rezultatul obtinut indica 187 de firme ca fiind multinationale, pe baza acestor criterii, aceste firme avand un numar de angajati si vanzari medii substantial mai mare decat ale celorlalte firme. Studii mai recente sugereaza ca numarul total al CTN, considerate astfel dupa aceste criterii, ar fi, la nivel mondial, in jur de 1000 dupa UN Centre for Transnational Corporation, 1992 (in The McGraw-Hill, op. cit. p. 718).

In “Dictionarul de relatii economice internationale” (G. Marin A. Puni – coord., op. cit. p. 506), CTN sunt definite ca fiind entitati economice formate din unitati legate intre ele prin relatii de proprietate sau de alta natura, care opereaza in doua sau mai multe tari, dupa un sistem de luare a deciziilor (intr-unul sau mai multe centre) permitand elaborarea unor politici coerente si a unei strategii comune, in cadrul carora una sau mai multe dintre respectivele unitati exercita o influenta importanta asupra activitatii celorlalte, in special pe linia utilizarii resurselor, a asumarii responsabilitatilor, a folosirii informatiilor.

Proliferarea si dezvoltarea CTN reprezinta o forma calitativ noua a expansiunii externe a monopolurilor. Prin natura organizarii lor, prin investitii directe sau de portofoliu, prin zonele de comert liber care sunt, totodata, zone investitionale, CTN isi desfasoara activitatea pe mari spatii intensificand procesul de internationalizare a capitalurilor si sporind gradul de concentrari si centralizare a acestora.

CTN constituie unul dintre factorii importanti ai dezvoltarii actuale a economiei mondiale. Ele au devenit o putere capabila sa provoace, conform propriilor interese, schimbari deosebite, atat in cadrul relatiilor internationale, cat si in majoritatea sferelor vietii politice si sociale.

2. SCOPUL LUCR?RII

Dupa ce, in primul capitol, am aratat importanta CTN in economia mondiala actuala si am incercat definirea conceptului de CTN, urmatoarele capitole vor cauta sa explice de ce nu exista o teorie atotcuprinzatoare a factorilor determinanti ai activitatii CTN, sa prezinte principalele teorii formulate asupra acestui subiect si sa puncteze cateva din rezultatele testarilor acestor teorii.

Imposibilitatea elaborarii unei teorii complete este argumentata, in al doilea capitol, prin existenta mai multor tipuri si subtipuri de activitati intreprinse de CTN, fiecaruia asociindu-se motivatii diferite.

In capitolul al treilea voi incerca o revizuire a celor mai semnificative teorii ale CTN si ale activitatii CTN, accentuand contributiile valoroase ale unor cercetatori ca: Hymer, Vernon, Alibor, Buckley, Casson, Dunning, Cathwell, Koquet, Kojima s.a. Pentru fiecare voi prezenta succint ipoteza de baza a teoriei sale, elementele nou introduse, cat si daca este vorba despre o teorie sau paradigma. Mentionez ca accentul principal il voi pune pe paradigma eclectica a productiei internationale, paradigma ce face posibila integrarea mai multor teorii deja formulate si testate, dar care nu exclude critici, revizuiri, completari.

Conform acestei paradigme (dezvoltata de John Dunning), nivelul si structura activitatilor generatoare de valoare adaugata, din strainatate, ale unei firme, vor depinde de satisfacerea progresiva a patru conditii, toate formele de productie din strainatate ale tuturor firmelor din toate tarile putand fi explicate prin referire la aceste conditii. Ele sunt:

? posesia de avantaje de proprietate, notate cu “O”:

“O” = avantaje de proprietate; sunt active tangibile sau intangibile, create sau castigate de firma straina care ii dau un atu fata de firmele indigene din tara gazda; sunt active specifice de firma, real transferabile in cadrul firmei si la distanta.

? Adaugarea de valoare la avantajele O, adica avantaje de internalizare (“I”):

“I” = avantaje de internalizare; sunt avantaje ce rezulta din controlul ierarhic; exprima modul de folosire a avantajelor “O”; arata de ce firma prefera investitiile directe straine si nu licentierea – cu alte cuvinte, arata circumstantele in care firmele pastreaza sub control propriu folosirea in strainatate a avantajului lor, mai degraba decat sa extinda asupra firmelor indigene acest drept de folosire a activului lor intangibil.

? avantaje de localizare (“L”):

“L” = avantaje de localizare; sunt variabile ce determina alegerea unei anumite localizari pentru productia in strainatate; explica de ce firma prefera investitiile straine directe si nu exportul; se refera la caracteristicile tarii gazda.

? compatibilitatea strategiei de marketing, pe termen lung, cu productia in strainatate.

Aceste avantaje O, I si L sunt, de fapt, tipuri de factori ce determina activitatea CTN.

Paradigma eclectica poate fi o abordare statica, dar si dinamica, a productiei in strainatate. Ea ofera un cadru general pentru determinarea modelului si extensiei productiei in strainatate. Testarea acesteia se realizeaza, in fapt, prin testarea teoriilor pe care le poate include, si care sunt teorii complementare dar si testarea altor ipoteze ce pot fi formulate, de exemplu, cu privire la anumiti factori determinanti si la efectul lor asupra deciziei de investitii directe straine. Prin urmare, capitolul al treilea va cuprinde si rezultatele testarii teoriilor asupra factorilor determinanti ai activitatii CTN pe langa rezultatele testarii paradigmei.

Putem identifica, in practica, trei tipuri de cercetare:

a) studiul de teren – prin chestionare, interviuri directe;

b) analiza si interpretarea datelor statistice secundare;

c) analiza si interpretarea informatiilor obtinute direct sau indirect de la CTN.

Capitolul trei nu va urmari rezultatele cercetarilor dupa clasificare, ci in functie de tipurile de avantaje testate, aceasta grupare facilitandu-ne concluziile cu privire la efectele generate de anumite avantaje pentru diferite firme, ramuri industriale, tari sau la diferite momente in timp.

Capitolul al patrulea se vrea a fi o succinta prezentare asupra activitatii in plan cronologic a societatii sau corporatiei transnationale McDonald's ltd. si mai in amanunt o referire la contractul de franchising.

Lucrarea se va incheia prin enumerarea catorva concluzii si propuneri rezultate din problemele abordate.