Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I PRINCIPII , OBIECTIVE SI FACTORI iN
LEGATURA CU ORGANIZAREA CONTABILITATII
1.1. Principiile de organizare a sistemului de contabilitate.............1
1.2. Obiectivele organizarii contabilitatii.....7
1.3. Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii..............11
1.4. Particularitatiile organizarii intreprinderii SC COMPA SA....14
1.5. Specificul obiectului de activitate a SC COMPA SA..............19
CAPITOLUL II TEORIE SI MODEL PRIVIND BILANTUL
CONTABIL
2.1. Bilantul ca model de reprezentare a patrimoniului19
2.1.1. Dubla reprezentare a patrimoniului cu ajutorul
Bilantului........19
2.1.2. Prezentarea functionala a bilantului........20
2.2. Principiile pe care se fundamenteaza bilantul........22
2.3. Caracteristicile si trasaturile bilantului ca model...32
2.3.1. Modele de prezentare a bilantului..........32
2.3.2. Modelul de prezentare a bilantului contabil in
tara noastra......33
2.3.3. Influenta operatiilor economice asupra patrimoniului si
reflectarea lor in bilantul contabil...........35
2.4. Contul patrimoniului, contul de rezultate si anexele la
bilant, ca un tot unitar..............38
2.4.1. Bilantul........... 39
2.4.2. Contul de Profit si Pierdere 43
2.4.3. Anexa la bilant...47
2.4.4. Anexa in viziunea normalizatorilor contabili romini... 50
2.5. Implicatiile juridice, economice si fiscale in determinarea
bilantului contabil.....56
2.5.1. Administratia publica (statul) intre functie fiscala si
intervetionista...57
2.5.2. Analisti financiari si diagnosticul intreprinderii..........58
2.5.3. Tribunalele si nevoia de proba in justitie...59
2.5.4. Publicul si recursul la informatia contabila60
2.6. Teorii privind bilantul.......60
2.6.1. Teoria bilantului static.........61
2.6.2. Teoria bilantului dinamic......61
2.6.3. Teoria bilantului organic......62
2.6.4. Teoria bilantului eudinamic...62
2.6.5. Teoria bilantului nominal......62
2.6.6. Teoria bilantului pagatoric....62
2.6.7. Teoria previzionala.............63
CAPITOLUL III EVALUAREA PE BAZA DE BILANT
3.1. Notiunea si principiile evaluarii patrimoniului in
contabilitate
3.1.1. Evaluarea patrimoniului in contabilitate....65
3.1.2. Principii de evaluare a patrimoniului in contabilitate....67
3.2. Tehnici si metode de evaluare.........68
3.2.1. Evaluarea curenta69
3.2.2. Evaluarea periodica............70
3.3. Evaluarea patrimoniului unei intreprinderi. Metode de
evaluare. ...72
3.3.1. Metode care se bazeaza pe valoarea patrimoniala........72
3.3.2. Metode care se bazeaza pe valoarea de randament......74
3.3.3. Metode care se bazeaza pe fluxul de disponibilitati
banesti sau cash-flow..........78
3.3.4. Metode care folosesc valoarea bursiera.....78
3.3.5. Metode combinate..............79
3.3.6. Alte metode de evaluare a intreprinderilor.79
3.4. Evaluarea particulara pe structuri distincte de bilant.........80
3.4.1. Evaluarea stocurilor............80
3.4.2. Evaluarea creantelor si datoriilor............81
3.4.3. Evaluarea imobilizarilor.......81
3.4.4. Evaluarea titlurilor de valoare82
CAPITOLUL IV LUCRARI CONTABILE DE iNCHIDERE A
EXERCITIULUI FINANCIAR
4.1. Pregatirea informatiei contabile pentru elaborarea
bilantului..84
4.2. Balanta conturilor inainte de inventariere........86
4.3. Inventarierea generala a patrimoniului............87
4.3.1. Pregatirea inventarierii.........89
4.3.2. Obiectivele inventarierii si tehnica de efectuare.........90
4.3.3. Stabilirea rezultatelor inventarierii..........93
4.4. Valorificarea rezultatelor inventarierii. Contabilitatea
operatiunilor de regularizare......94
4.4.1. Regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar......94
4.4.2. Calculul amortizarilor..........97
4.4.3. Determinarea provizioanelor pentru deprecieri...........98
4.4.4. Determinarea si contabilizarea diferentelor de conversie
activ si pasiv si a diferentelor de curs valutar.............99
4.4.5. Delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor........105
4.5. Balanta conturilor dupa inventariere............102
4.6. Calcule specifice si corelatii la completarea bilantului contabil
4.6.1. Determinarea rezultatului contabil. Raportul rezultat
contabil rezultat fiscal. ......104
4.6.2. Impozitarea profitului.........104
4.6.3. Distribuirea profitului.........109
4.6.4. Redactarea bilantului contabil..............112
CAPITOLUL V ANALIZA BILANTULUI CONTABIL
5.1. Analiza situatiei patrimoniului......115
5.1.1. Analiza activelor sau a elementelor patrimoniale
imobilizate si circulante......115
5.1.2. Analiza surselor financiare de acoperire a activelor:
capitalurile proprii, surse imprumutate....121
5.1.3. Analiza echilibrului financiar al firmei....122
5.2. Analiza pe baza bilantului functional............127
5.3. intocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune
(SIG).......133
5.4. Degajarea informatiei contabile prin tabloul de finantare si
tabloul de trezorerie....140
5.4.1. Tabloul de finantare...........141
5.4.2. Tabloul de trezorerie..........149
5.5. Analiza bilantului prin metoda ratelor...........152
CAPITOLUL VI VERIFICAREA SI CERTIFICAREA BILANTULUI
CONTABIL....158
CONCLUZII FINALE

Alte date

?

CAPITOLUL I

1. PRINCIPII, OBIECTIVE SI FACTORI ÎN LEGATURA CU

ORGANIZAREA CONTABILITATII

1.1. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A SISTEMULUI DE CONTABILITATE

Pentru realizarea obiectului sau de studiu, contabilitatea utilizeaza o metoda proprie de evaluare si masurare a raporturilor patrimoniale. Ea se delimiteaza ca un ansamblu coerent de principii, reguli, procedee, orientat spre "productia" de informatii contabile.

La baza metodei contabilitatii se afla o teorie care fundamenteaza modul cum trebuie masurate si evaluate raporturile patrimoniale. Teoria normativa a metodei contabile este codificata prin denumirea de "cadrul conceptual al contabilitatii". Aceasta reprezinta un ansamblu de obiective, principii, reguli si procedee care fundamenteaza normele si reglementarile contabile.

Postulatele si principiile contabile nu sunt rezultatul descoperirii unui individ sau a mai multor indivizi, intr-un spatiu geografic oarecare si intr-un moment bine precizat in timp.

Validitatea postulatelor si principiilor contabile decurge din acceptarea lor generala. Postulatele si principiile contabile sunt rezultatul unui consens sau al unui compromis. Anumite postulate si principii fac obiectul unor discutii contradictorii intre partile interesate in actul de normalizare, motiv pentru care ele sunt departe de a intruni unanimitatea.

Rolul postulatelor si principiilor in "scrierea scenariului contabilitatii" este diferita de la tara la tara. Ele ocupa un rol extrem de important in cadrul contabilitatii anglo-saxone, unul mai putin important, dar din ce in ce mai relevant, in contabilitatile tarilor din Europa continentala. La noi in tara, o data cu regulamentul contabil, in contextul reformei, recursul la principii este din ce in ce mai evident; desi, in mod explicit nu sunt enuntate decat sase principii.

Procesul de armonizare contabila europeana si influenta normalizarii internationale ne obliga la perfectionarea sistemului de postulate si principii care vin si vor veni sa regizeze contabilitatea romaneasca.

Principiile contabilitatii sunt enunturi generale de esenta conceptuala care fundamenteaza din punct de vedere teoretic normele contabile, implicit metoda contabilitatii. Ele au aparut in practica de cotabilitate fiind acceptate ulterior de catre doctrina contabilitatii.

Metoda contabilitatii presupune, pe plan teoretic, respectarea unor principii pe baza carora este studiat obiectul ei.

Stabilirea starii si miscarii patrimoniului si determinarea rezultatelor nu se poate realiza decat cu respectarea unor principii care delimiteaza particularitatile si esenta contabilitatii. Aceste principii sunt tratate in mod diferit in literatura de specialitate, dar in majoritatea lucrarilor sunt retinute urmatoarele: principiul sinceritatii, principiul entitatii patrimoniale, principiul continuitatii activitatii, principiul independentei exercitiilor, principiul cuantificarii monetare, principiul costului istoric, principiul prudentei, principiul permanentei metodelor, principiul importantei relative, principiul noncompensarii.

Principiul sinceritatii este regasit in contabilitatea continentala sub forma de imagine fidela ca obiectiv fundamental al sistemului informational contabil. Respectarea lui impune pentru informatia contabila cerinta de a reda o imagine reala si onesta asupra masei patrimoniului, situatiei financiare si rezultatului obtinut.

Principiul entitatii patrimoniale delimiteaza sfera de reprezentare si actiune a contabilitatii. Aceasta se identifica cu persoanele fizice si juridice care administreaza valori economice separate din punct de vedere patrimonial. În mod concret aceste unitati patrimoniale se identifica cu regii autonome, societati comerciale, societati agricole, unitati cooperatiste, s.a. persoane fizice si juridice care realizeaza aceste acte de comert.

Criteriul adoptat pentru atribuirea valorilor economice la o entitate patrimoniala implicit a tranzactiilor economico-financiare este cel al masurii in care acestea sunt purtatoare de raporturi de proprietate juridice. Altfel spus aceste raporturi reprezinta un transfer de proprietate. Deasemenea in contabilizarea raporturilor patrimoniale se face distinctie intre patrimoniu delimitat ca sfera de actiune a contabilitatii si patrimoniul persoanelor care au investit ca proprietari, sau cel al creditorilor care au furnizat fonduri.

Principiul continuitatii activitatii porneste de la ipoteza ca intreprinderea isi continua in mod normal activitatea intr-un viitor previzibil, fara a intra in starea de lichidare sau reducere sensibila a activitatii. Pornind de la aceasta situatie in scopul determinarii situatiei patrimoniale, activitatea continua este decupata pe segmente de timp denumite exercitii financiare sau exercitii contabile.

Principiul independentei exercitiilor. Fiecare exercitiu financiar este tratat ca o entitate distincta care intra in relatii patrimoniale cu celelalte exercitii. În aceste conditii se ridica problema criteriului adoptat pentru delimitarea pe exercitii financiare a cheltuielilor si veniturilor, a activelor si pasivelor. Un asemenea criteriu este cel al angajarii iar contabilitatea organizata se numeste contabilitatea de angajamente. Potrivit acestui criteriu veniturile sunt recunoscute de exercitiul care le-a dobandit iar cheltuielile de exercitiul care le-a angajat.

Principiul cuantificarii monetare. Unitatea de evaluare si masurare in contabilitate se identifica cu unitatea monetara, respectiv semnul monetar specific fiecarei tari. Unitatea monetara se caracterizeaza prin variabilitate.

Variabilitatea unitatii monetare se explica prin variatia puterii de cumparare a monedei si variatia preturilor. Pornind de la aceasta realitate, in contabilitate a fost acceptata conventia stabilitatii unitatii monetare. O asemenea conventie este rezonabila intr-o economie stabila. Daca economia este dominata de inflatie pana la hiperinflatie, se opereaza cu conventia variabilitatii unitatii monetare. Implicit se creeaza o contabilitate de inflatie. Aceasta contabilitate evalueaza si inregistreaza variatiile de pret.

Principiul permanentei metodelor contabile, consta in asigurarea continuitatii de la un exercitiu la altul, a aplicarii metodelor contabilizarii si a evaluarii adoptate in contabilitate privind masurarea si analiza activelor, datoriilor si rezultatelor. Pe aceasta cale se asigura integritatea situatiei patrimoniului si comparabilitatea in timp a informatiilor. Metode si evaluari diferite conduc la rezultate diferite.

Asa cum se arata in Standardul de Contabilitate International nr.8, modificarea metodei de contabilitate are loc atunci cand noua metoda aste impusa de lege sau de o autoritate cu atributii de normalizare a contabilitatii precum si in cazul in care se considera ca aceasta schimbare va oferi o prezentare mai adecvata a bilantului contabil.

În contabilitatea din Romania normalizatorii au prevazut ca, in cazuri justificate, intreprinderile pot schimba metodele de evaluare utilizate numai cu aprobarea Directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, pe baza prezentarii influentelor asupra situatie patrimoniale si financiare, precum si asupra rezultatului, inclusiv asupra nivelului impozitului pe profit.

În situatia in care modificarea modificarea metodei de contabilitate are un impact semnificativ asupra conturilor anuale ale exercitiului curent, sau exercitiilor ulterioare, incidenta valorii acestei modificari si a cauzelor care au determinat schimbarea trebuie mentionate in anexa la bilantul contabil.

Principiul costului istoric ajuta la evaluarea elementelor patrimoniale folosind mai multe baze:

-costul istoric, o valoare a trecutului folosita pentru evaluarea activelor si datoriilor la timpul prezent.

-costul curent, o valoare a timpului prezent utilizata pentru evaluarea activelor si datoriilor la timpul prezent.

-valoarea realizabila, o valoare de vanzare sau cedare a timpului prezent, folosita pentru evaluarea activelor si datoriilor. Spre deosebire de costul curent, care este o valoare de intrare, valoarea realizabila este o valoare de iesire.

-alte baze de evaluare. Nici o baza de evaluare prezentata nu are o aplicabilitate generala si nu-si poate aroga calitatea de valoare reala. În aceste conditii a fost adoptat ca principiu fundamental cel al costului istoric. Acesta exprima valoarea activelor si datoriilor din momentul intrarii acestora in patrimoniul unitatii, fiind singurul cost consemnat in documentele justificative cu un caracter verificabil. Celelalte baze de evaluare au o puternica incarcatura subiectiva, fiind valori apreciate in mod unilateral.

Principiul prudentei, are la baza filozofia potrivit careia imprejurarile pozitive sunt preferabile celor negative. În consecinta evaluarea activelor si datoriilor, cheltuielilor si veniturilor trebuie facuta cu precautie (germanii) sau rezonabila (francezii). O asemenea cerinta impune evitarea supraevaluarii activelor si veniturilor si evitarea subevaluarii pasivelor si cheltuielilor. Procedand astfel se evita marirea fara baza reala a profiturilor iar in continuare evitarea unor impozite si dividente marite care la randul lor conduc la decapitalizarea intreprinderii. Pentru a raspunde principiului prudentei se contabilizeaza pierderile si datoriile probabile, nu se contabilizeaza beneficiile si activele probabile; se contabilizeaza micsorarea valorii activelor si nu cresterea valorii activelor, se contabilizeaza riscurile probabile si cheltuielile eventuale.

Principiul importantei relative , vizeaza raportul dintre valoarea informatiei contabile si costul obtinerii sale. O informatie este utila daca aduce cunostintele necesare utilizatorului pentru a emite o decizie sau a constata modul de realizare a deciziilor.

Urmatoarele caracteristici calitative definesc utilitatea informatiei contabile: relevanta sau pertinenta (informatia are o valoare predictiva sau previzionala si o valoare constatativa sau retrodictiva); fiabila (verificabila, fidela, neutra in raport cu utilizatorii); comparabila in timp si spatiu. Din punct de vedere al pragului de semnificatie, costul informatiei trebuie sa fie mai mic sau egal cu valoarea informatiei.

Principiul noncompensarii. Pentru a se asigura transparenta sau divulgarea integrala a informatiei sunt admise compensari intre active si pasive, cheltuieli si venituri, creante si datorii. Daca in mod exceptional au loc compensari se va mentiona in situatiile financiare.

Principiul dublei reprezentari. Presupune reflectarea elementelor patrimoniale sub cele doua aspecte:

- sub aspectul componentei si al destinatiei bunurilor economice, adica a substantei materiale a patrimoniului;

- sub aspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se procura si se gestioneaza bunurile economice, adica sub aspectul modului de dobandire al acestora, al drepturilor si obligatiilor ca expresie al raporturilor de proprietate.

Dubla reprezentare a patrimoniului poate fi redata sintetic prin ecuatiile de echilibru aratate, ecuatiile care sunt considerate ca stau la baza dublei reprezentari.