Pagina documente » Stiinte Economice » Functiile socio-culturale ale mass-media. Radiofonia sau perenitatea sunetului

Cuprins

lucrare-licenta-functiile-socio-culturale-ale-mass-media.-radiofonia-sau-perenitatea-sunetului
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-functiile-socio-culturale-ale-mass-media.-radiofonia-sau-perenitatea-sunetului


Extras din document

CUPRINS :
? Capitolul I : Functiile socio-culturale ale mass-media .........pag 1
? Capitolul II : Radioul - mijloc de comunicare ...pag 10
? Capitolul III : Reclama radiofonica la Radioul cu pupici.....pag 36
? Concluzii ...pag 51
? Bibliografiepag 55

Alte date

?

Am o cutie

Ca o colivie

Si canta la nebunie

? Radioul

Capitolul I : Functiile socio-culturale ale mass-media

Comunicarea reprezinta schimbul de informatii ce se realizeaza prin semne (vederea) si prin sunete (auzul) permitand stabilirea unei relatii intre persoane. Ea desemneaza fie actiunea de a comunica, de a instiinta, de a raporta, fie rezultatul acestei actiuni.

Termenul “comunicare” apare pentru prima data in limba franceza in secolul XIV-lea , avand un sens apropiat de “comuniune”, “impartasire”, “participare”. Începand din secolul al XVI-lea si mai ales al XVII-lea ,el devine sinonim cu “acces”, “trecere”. În secolul XIX-lea termenul capata sensul de “transmitere”, acest lucru datorandu-se dezvoltarii instrumentelor moderne de comunicare produse de progresele tehnologice. Însa abia in a doua jumatate a secolului XX cuvantul “comunicare” se intrebuinteaza mijloacelor de informare de masa , cum ar fi presa, cinematograful , radioteleviziunea.

Comunicarea de masa “este un proces prin care profesionistii comunicarii folosesc un suport tehnic pentru a difuza mesaje, intr-o maniera ampla,rapida si continua, cu scopul de a atinge o audienta larga.” [1 , 2 Claude-Jean Bertrand , O introducere in presa scrisa si vorbita, edit. Polirom, Iasi, 2001, pag 19] Astfel putem spune ca aceasta comunicare de masa infatiseaza o varianta de comunicare mediatizata.

Mass-media (provine din latinul „medium” , la plural “media”, adica mijloace) este definita ca si “suporturi tehnice ce servesc la transmiterea mesajelor catre un ansamblu de indivizi separati” [].

Conceptul de “mass-media” sau de “mijloace de comunicare de masa” pare tot mai putin potrivit pentru a intelege varietatea suporturilor. Însa de cele mai multe ori prin aceasta expresie se inteleg instrumentele tehnice care servesc la transmiterea mesajelor intre o serie de profesionisti ai comunicarii si o audienta larga.

Mass-media “reda” trairile, reactiile sociale, evenimentele ce capteaza atentia generala, exercita influente asupra vietii sociale modificand actiunile umane (individuale sau de grup), mass-media se lasa modelata de solicitarile si asteptarile celor ce formeaza publicul.Sistemul mass-media nu este un sistem static , el se afla intr-o continua modificare infatisand in esenta evolutia societatii.

Între teorie si practica exista o diferenta vizibila in sensul ca teoria apeleaza la organizarea structurala a discursului in paradigme, in timp ce practica (realitatea) isi schimba mereu forma si continutul ca rezultat al unor presiuni interactive desfasurate in spatiul relatiilor economice si sociale, dar mai ales acumulate in timp. Prin ratiunea ei de a fi , mass-media are ca prima functie comunicarea lingvistica, valenta pe care o satisface in cel mai inalt si cel mai general grad. Întrucat aceasta pare a se subintelege , cercetatorii nu o mai pun in discutie.

Spre deosebire de toate celelalte tipuri de comunicare, cea lingvistica prezinta avantajul de a fi “operatorul” sau “mijlocul” celorlalte, asadar un fenomen sau un factor supraordonator. Nevoia de a comunica este mult mai mare decat nevoia de a afla noutati. De altfel, o multime dintre faptele si lucrurile de care luam act pot fi deja cunoscute si nu mai au caracterul unor informatii. Cu toate acestea le acceptam fara nici o rezerva.

Comunicarea este singurul lucru pe care il au in comun oamenii, o functie unica.

Cele mai recente structuri media se orienteaza spre realizarea unei comunicari cat mai ample , totale intre indivizii planetei.

“Dupa cum Galileo Galilei a spus ca matematica este limbajul in care e scris universul (fizic), s-ar putea spune ca scrisul si cuvantul articulat (comunicarea lingvistica) reprezinta singurul mod de autocunoastere (si cercetare) al universului spiritual. “ [3 Lucian Chisu, Introducere in mass-media, edit. Fundatiei Romaniei de Maine, Bucuresti, 2002 , pag 154]

Functiile presei scrise si audio-vizuale nu se confunda cu acelea ale comunicarii. Functiile audio-vizuale le contin pe cele ale presei scrise in combinatii diferite,determinate de scopul si de mijloacele transmiterii mesajelor, de context si de interesele emitatorilor si receptorilor.

Mass-media are intre trei si sapte functii, sintetizate de Denis McQuail in doua componente : a). functii pentru societate in ansamblul ei (informare, corelare, organizare a continuitatii , divertisment, mobilizare) si b). functii pentru indivizi, cuprinzand informarea, stabilirea propriei identitati, integrarea in societate, divertismentul.

Si tot Denis McQuail considera ca in sfera comunicarii de masa “ sintagma <> se poate referi la trei lucruri foarte diferite : acela ca presa incearca sa informeze oamenii (scop), acela ca oamenii afla ceva din presa (consecinta) sau acela ca presa poate sa informeze oamenii (rezultat sau asteptare)” .

Leo Thayer , un sociolog american , identifica 7 functii ale presei : de socializare, de identitate, de mitologizare , de compensare , de informare, de divertisment, de educatie.

Michael Real pretinde ca presa ajuta indivizii sa se orienteze in activitatile lor zilnice , permite intarirea identitatii personale, intareste simbolurile si miturile unei culturi, faciliteaza implantarea noului in societate si totodata asigura perpetuarea mostenirii culturale.

Francis Balle ramane fidel modelului bazat pe 3 functii : de insertie sociala, de recreere , de purificare sufleteasca.

M. Mathien prefera modelul cu 7 functii : de evaziune, de coeziune sociala, de distribuire a cunostintelor, de depozitare a actualitatii, de ghid al actualitatii , de recreere , de purificare.

Malcom Wiley apreciaza ca presa indeplineste 5 functii : de a furniza informatii, de a analiza aceste informatii , de a da un cadru general de referinta pentru cunoastere, de a distra, de a difuza o cunoastere enciclopedica.