Pagina documente » Recente » STUDIU PRIVIND DETERMINAREA,DECONTAREA SI DECLARAREA OBLIGATIILOR FISCALE PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE

Cuprins

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Extras din document

Cuprins
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I: CONSIDERA?II GENERALE PRIVIND IMPOZITELE ?I TAXELE LOCALE 4
1.1. Scurt istoric privind apari?ia ?i evolu?ia impozitelor ?i taxelor 4
1.2. Con?inutul ?i caracteristicile impozitelor ?i taxelor 6
1.3. Structura sistemului de impozite si taxe locale in Romania 10
1.4. Rolul impozitelor si taxelor locale in Romania 10
CAPITOLUL II: A?EZAREA, CALCULUL ?I REALIZAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN COLECTAREA IMPOZITELOR ?I TAXELOR LOCALE PROVENITE DE LA PERSOANE FIZICE SI JURIDICE 12
2.1. Metodologie ?i proceduri prezente ?n cuantificarea previzional? a obliga?iior bugetare 12
2.1.1. Metode de fundamentare a veniturilor ?n elaborarea bugetelor locale 12
2.1.2. Realizarea veniturilor bugetare locale 14
2.2. A?ezarea, calculul ?i virarea impozitelor si taxelor datorate bugetelor locale de persoane fizice si juridice 15
CAPITOLUL III: STUDIUL PRIVIND IMPOZITELE ?I TAXELE LOCALE LA NIVELUL PRIMARIEI TARGOVISTE IN PERIOADA 2009-2011 37
3.1. Primaria Targoviste 37
3.1.1. Istoric 37
3.1.2. Obiect de activitate, misiunea, valorile organizatiei 38
3.2. Impozitele ?i taxele locale - componenta, importanta a bugetului local 41
3.3. Analiza veniturilor bugetare 47
3.4. Analiza cheltuielilor bugetare 55
CONCLUZII 61
BIBLIOGRAFIE 63

Alte date

Resursele financiare locale se constituie si sunt gestionate prin sistemul bugetelor locale, elaborate, aprobate si executate, in conditiile asigurarii echilibrului financiar, potrivit Legii administratiei publice locale si Legii finantelor publice locale Of. 189/1998.

Constituirea resurselor financiare ale oraselor se realizeaza prin impozite si taxe, prin contributii nefiscale prelevate de la persoane fizice si juridice, cu domiciliul si sediul in aceste unitati administrativ - teritoriale, avand in vedere potentialul lor economic, precum si alte criterii stabilite de lege.

Autonomia financiara si bugetul propriu al fiecarei unitati administrativ ­teritoriale stimuleaza, in acelasi timp, initiativa locala in vederea satisfacerii cerintelor sociale locale si exercitarea dreptului autoritatilor locale pentru dimensionarea prevederilor bugetare de cheltuieli in functie de nevoile proprii si corelat cu resursele buget are posibile de mobilizat, precum si de intarire a controlului lor asupra modului de folosire a fondurilor alocate.

Autonomia locala implica o preocupare mai mare din partea autoritatilor administratiei publice locale pentru asigurarea unui grad ridicat de autofinantare, pentru obtinerea unor resurse proprii si suficiente si pentru identificarea de noi surse de venituri.

Pentru a-si putea exercita functiile si sarcinile, organele locale ale puterii si administratiei de stat au nevoie de anumite resurse financiare. Astfel , impozitele si taxele locale, reprezentative pentru bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se constituie ca venituri proprii si sunt folosite pentru a finanta cheltuielile acestor bugete. Trebuie precizat ca, impozitele si taxele locale sunt reglementate numai prin lege. Ceea ce le este specific se contureaza in tehnicile de asezare si percepere, mai intai, prin anumite caracteristici. În primul rand, in aria lor de adresare si incidenta intra contribuabilii (dupa sediu ori domiciliu sau locul unde se afla bunurile impozabile) aflati in perimetrul localitatii iar bunurile impozabile ori taxabile sunt situate in unitatile administrativ-teritoriale. O alta caracteristica se refera la faptul ca impozitele si taxele locale reprezinta instrumente de manifestare a autonomiei locale si de asemenea presupun finantarea cheltuielilor publice din bugetele locale.

Contribuabilii (subiecte si platitori) impozitelor si taxelor locale sunt persoanele fizice si juridice ce detin proprietatea sau posesia obiectului de venit sau intreprind actiuni (acte, fapte, activitati economice pe baza liberei initiative) care declanseaza actul de impunere potrivit legii.

CAPITOLUL I: CONSIDERATII GENERALE PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE

1.1. Scurt istoric privind aparitia si evolutia impozitelor si taxelor

Impozitele si taxele sunt cele mai importante resurse financiara ale statului si cele mai vechi, in ordinea aparitiei veniturilor publice.

În acceptiune generala, impozitele reprezinta o prelevare la dispozitia statului a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului. Autoritate abslitata cu instituirea de impozite este statul, dreptu acestuia de a introduce impozite exercitandu-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prin organele administratiei centrale de stat locale.

Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de inportanta generala, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatilor administrativ locale.

Oricare ar fi institutia care percepe impozitul, aceasta se face in virtutea autorizarii legii. Legea care introduce ipozitul este data de Parlament, dar este aplicata de Guvern si de Administratia Financiara.

Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil. Caracterul definitiv al impozitului evidentiaza lipsa obligatiei de restituire direct catre platitor a sumei percepute. In schimbul acestora, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata.

Pentru toate societatile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu venituri banesti a bugetului, dar si importante instrumente de politica financiara, economica si sociala.

Initial, unicul rol al impozitelor a fost de natura pur financiara . Din punct de vedere al rolului pe plan financiar, acestea constutuie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Fiecarui moment de dezvoltare al societatii ii carespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivel care se schimba pe masura acestei dezvoltari. Specific evolutiei impozitelor in perioada postbelica este tendinta cresterii lor in marime absoluta si relativa. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, cresterea volumului materiei impozabile, precum si prin majorarea cotelor de impunere . Astfel, in tarile dezvoltate, impozitele si taxele procura intre opt si noua zecimi din totalul resurselor financiare ale statului. In tarile in curs de dezvoltare, procurarea impozitelor si taxelor cunoaste diferente mai mari in totalul resurselor financiare, variind intre cinci si noua zecimi .

In perioada moderna, impozitele au dobandit un rol, fiind folosite ca instrument de interventie al statului in viata economica au devenit o metoda de conducere prin care se regleza mecanismele pietei. In functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau franare a unor activitati de crestere ori reducere a productiei sau consumului unui anumit produs. Ele servesc ca metode interventioniste cu caracter conjunctural sau structural, pentru corectarea evolutiei, pentru stabilizarea si echilibrarea cresterii economice.

In cazurile cand se urmareste o activitate a vietii economice, prin intermediul impozitelor, se actioneaza prin diminuarea marimii acestora, iar atunci cand se urmareste cresterii se procedeaza la suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor si multiplicare numarului lor.

Intereseaza in mod deosebit, folosirea impozitelor ca instrument de incurajare, de stimulare a activitatii. In ultimul timp s-au impus unele modalitati specifice cum sunt:

? reducerea prosperitatii impozitelor, care are ca urmare sporire profiturilor ce raman la dispozitia aagentilor economici;

? practicarea de bonificatii fiscale;

? practicarea amortizarilor acclerate a mijloacelor fixe, care lasa agentilor economici o parte mai mare din profit.

Toate acestea sunt fie scutiri de impozite, fie reduceri sau anumite inlesniri cu carecter fiscal.

Pe plan social rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca, prin intermediul lor, statul redistribuie o parte importanta din produsul intern brut intre clase si grupuri sociale intre persoanele fizice si cele juridice. In acest mod are loc o anumita rectificare a discrepantelor dintre nivelurile veniturilor.

Modalitatile de interventie sunt numeroase :

o practicarea unui nivel minim de venit neimpozabil ;

o acordarea de inlesniri fiscale categoriilor defavorizate ;

o reducerea impozitelor pentru anumite bunuri de prima necesitate ;

o majorarea impozitelor pentru acele bunuri ale caror consum trebuie tinut sub control (alcool, tutun, bunuri de lux) .

In cazul consumului, daca se doreste stimularea cereriii se actioneaza prin reduceri de impozite si prin micsorarea numarului impozitelor, iar daca se doreste diminuarea cererii se procedeaza la o majorare a impozitului pe bunurile sauserviciile respective si la o multiplicare a numarului de impozite.

Folosirea impozitelor in plan social urmareste asigurarea bunastarii, securitatii si justitiei social.

Prin lege se stabilesc anumite limite ale impozitelor, al caror nivel difera de la o tara la alta, si de la o perioada la alta. Astfel, dupa cel de-al doilea razboi mondial se considera ca aceasta limita reprezinta 25% din PNB. In a doua jumatate a anilor ’80 aceasta pondere reprezenta, in majoritatea tarilor dezvoltate din Europa, intre 35% si 45% .

Un nivel prea ridicat al impozitelor aduce neajunsuri, slabeste initiativa si multiplica fenomenele de evaziune si frauda fiscala, genereaza inflatia . De aceea, se considera un nivel rational al impozitelor dincolo de care s-ar inregistra descresteri in randamentul acestora .

Limita impozitelor este influentata atat de factori externi sistemului de impozite, cat si de factori interni acestuia.

Din categoria factorilor externi sitemului de impozite care influenteaza limita impozitelor se pot mentiona :

? nivelul produsului intern brut pe locuitor ;

? nivelul mediu al impozitului si

? prioritatile stabilite de stat in ceea ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa.

In cadrul factorilor proprii sistemului de impozite, careinfluenteaza limita impozitelor, locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere. In tarile in care impozitele au o pondere mai ridicata in produsul intern brut, intalnim si cote de impunere cu o progresivitate mai accentuata.

1.2. Continutul si caracteristicile impozitelor si taxelor

Impozitul este o categorie financiara, cu caracter istoric, a carei aparitie este legata de existenta statului si a banilor.

Conceptiile vizand necesitatea si rolul impozitelor se intemeiaza pe teoriile despre stat si criteriile ce trebuie luate in considerare pentru dimensionarea taxelor fiscale . In legatura cu acestea au fost formulate teoria echivalentei, teoria sacrificiului si cele trei variante ale sale – teoria sacrificiului proportional, teoria sacrificiului egal si teoria sacrificiului minim .

Adeptii teoriei echivalentei sustin ca impozitele reprezinta o contraprestatie pe care cetatenii o datoreaza statului pentru serviciile aduse de catre acesta .

Teoria sigurantei sustine ca impozitele trebuie considerate drept prime de asigurare pentru viata si averea cetatenilor . Creand conditii pentru desfasurarea in siguranta a diferitelor activitati (prin legi, institutii si organe de stat ), statul trebuie sa primeasca o parte din veniturile realizate sub protectia sa sub forma impozitelor .

Potrivit teoriei sacrificiului, statul este un produs necesar al dezvoltarii istorice, iar impozitul reprezinta un produs necesar al raportului putere si 8888 . In consecinta, in calitatea sa de institutie de suprastructura, statul are dreptul sa ceara supusilor sa faca un anumit sacrificiu menit sa acopere cheltuielile publice . Potrivit primei variante a teoriei, utilitatea absoluta specificata prin impozite, trebuie sa fie egela pentru toti indivizii . In varianta a treia se considera ca impozitul este egal cu predarea proportionala din utilitatea individuala, raportata la calitatea totala . Varianta a treia sustine ca impunerea trebuie sa aiba o sarcina minima pentru totalitatea platitorilor de impozite.

Definitiile date impozitelor reflecta pozitia fata de teoriile mentionate . Astfel , se afirma ca “ impozitele reprezinta pretul serviciilor prestate de stat “ sau ca “ impozitele sunt preturi stabilite prin constrangere pentru serviciile guvernamentale “ . Alti autori apreciaza ca “ impozitele sunt pretinse de stat in virtutea suveranitatii sale si sunt destinate sa acopere cheltuielile generale ale statului “ . Sintetizand pluritatea definitiilor mentionate si multe altele ce exista in literatura de specialitate , considera ca, impozitul reprezinta o forma de prelevare silita la dispozitia statului, fara contraprestatie directa si cu titlu nerestituibil, a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si/sau juridice, in vederea acoperirii unor necesitati publice . Aceasta definitie releva ca impozitul are urmatoarele caracteristici :

a) este o prelevare silita, cu caracter obligatoriu care se efectueaza in numele suveranitatii statului ;

b) impozitul nu presupune si o prestatie directa ( si imediata ) din partea statului . Prin aceasta impozitele se deosebesc de taxe, in cazul carora exista un raport de contraserviciu direct . Desigur, impozitele presupun realizarea unor contraservicii publice ( aparare nationala, securitate si ordine publica, asistenta sociala, reprezentarea tarii pe plan extern, etc.) dar acestea nu sunt percepute usor de oricare dintre contribuabili . Aceste servicii publice exista si se manifesta pentru intreaga comunitate umana a fiecarei tari .