Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. NO?IUNI TEORETICE PRIVIND AUDITUL FINANCIAR-CONTABIL 3
1.1. Evolutia istorica a activitatii de audit 3
1.2. Auditul financiar-contabil in România 4
1.3. Rolul auditului financiar 5
1.4. Obiectivele auditului financiar contabil 7
1.5. Formele auditului financiar 9
1.5.1. Auditul legal 9
1.5.2. Auditul contractual 10
CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA AUDITULUI FINANCIAR 12
2.1. Contractarea lucrarilor de audit 12
2.1.1. Acceptarea mandatului 13
2.2. Demararea misiunii de audit financiar 18
2.2.1. Orientarea si obiectivele planificarii auditului 18
A. Delimitarea caracteristicilor proprii ale unitatii patrimoniale 19
2.2.2. Elaborarea planului misiunii de audit 22
2.2.3. Pragul de semnificatie in auditul financiar 22
? Relatia dintre pragul de semnificatie si riscul de audit 23
? Evaluarea efectului declararilor eronate 24
? Necesitatea stabilirii pragurilor de semnificatie 24
2.3. Documentatia in auditul financiar 25
2.4. Probele de audit 27
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ - MISIUNE DE AUDIT LA S.C. PROTAN S.A 32
3.1. Prezentarea societatii 32
3.2.Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit 32
3.3. Orientarea si planificarea auditului 39
3.4. Aprecierea controlului intern 42
3.5.Stabilirea opiniei si intocmirea raportului de audit 57
CONCLUZII 61
BIBLIOGRAFIE 63
ANEXE 64

Alte date

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

ANEXE {p}

INTRODUCERE

Întro economie globala si bazata pe cunostinte, in care informatia reprezinta al doilea factor important dupa resursele umane, auditul si controlul situatilor financiare devine din ce in ce mai important, ca urmare a impactului competitive pe care il are informatia asupra mediului de afaceri. Mediul economic, tehnologia, se afla in continua schimbare. Ceea ce a fost valabil ”ieri”, poate fi depasit ”maine”. În consecinta, mentinerea echilibrului necesita permanente actiuni corective.

Nu putini sunt cei care se intreaba care sunt implicatiile globalizarii economice si mai ales cum va influenta cresterea continua a cerintelor de informare, profesia de auditor.

Daca, la originile sale, auditul a jucat rolul primordial de control asupra afacerilor si, implicit, cel

de depistare a fraudelor, pe masura ce societatea a evoluat si afacerile au capatat o amploare globala fara precedent, rolul auditului a suferit mutatii profunde, lasand controlul afacerilor si descoperirea fraudelor in seama altor functii organizationale.

Auditorii viitorului se vor confrunta si in multe cazuri deja se confrunta, cu competitia agentilor fiscali, consultantilor de afaceri, contabililor necalificati, analistilor financiari si a diversilor alti consultanti. De aceea auditorii trebuie sa se axeze pe punctele lor tari traditionale, precum independenta si grija pentru interesul public, prin migrarea catre activitati cu o valoare adaugata inalta, urmarind sa-si dezvolte cunostintele printr-o perfectionare continua. Orice profesie, si cea de auditor, are drept caracteristica fundamentala acceptarea responsabilitatii acesteia fata de public. Interesul public reprezinta binele comunitatii de indivizi si institutii pe care o deserveste un auditor profesionist.

Auditorii au un rol important in societate. Investitorii, creditorii, angajatorii si alte segmente ale comunitatii de afaceri, precum si guvernul si publicul in sens larg se bazeaza pe auditori in ceea ce priveste mentinerea integritatii si eficientei situatiilor finaciare, securitatii sistemelor informationale, contabilizarea si raportarea financiara corecta.

De aceea, atitudinea si comportamentul auditorilor in procesul de furnizare a unor astfel de servicii au impact deosebit asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii din care fac parte. Aceasta pozitie avantajoasa poate fi mentinuta doar in conditiile in care auditorii fac cunoscut faptul ca serviciile lor sunt realizate la cel mai inalt grad de performanta si in concordanta cu cerintele etice corespunzatoare unei astfel de performante.

Timpul pe care il traim este caracterizat de ample procese de reforma economica si financiara, ale caror obiective le reprezinta promovarea si implementarea unor metodologii armonizate cu buna practica pe plan european si mondial. Din acest punct de vedere, auditul este un domeniu de varf al teoriei si practicii economico-financiare, care se interpune intre producatorii si utilizatorii informatiilor, ambele grupari avand nevoie de opinia exprimata de auditor in legatura cu atestarea sinceritatii situatiilor financiare, cu confirmarea respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si cu respectarea principiilor de performanta manageriala, respectiv economicitatea, eficienta si eficacitatea.

Auditul, respectiv examinarea de catre o persoana independenta si competenta a fidelitatii reprezentarilor contabile si financiare, a constituit si constituie cheia de baza pentru probitatea si credibilitatea tranzactiilor economice. De aceea, amploarea si complexitatea operatiunilor si tranzactiilor, efectuate de entitatile economice ca si dezvoltarea continua a mediului economic, in care acestea isi desfasoara activitatile, au determinat in mod hotarator si evolutia auditului.

Auditul a pornit de la o corectare specifica a fraudelor in documentele financiar-contabile, a continuat cu aprecierea globala de fidelitate a situatiilor (rapoartelor) emise de entitatile economice si cu analiza critica a structurilor acestora si evaluarea procedurilor utilizate la intocmirea situatiilor, iar in prezent este orientat in mare masura spre evaluarea modului de respectare, de catre managementul entitatilor, a principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii in utilizarea resurselor financiare.

CAPITOLUL 1. NOTIUNI TEORETICE PRIVIND AUDITUL FINANCIAR-CONTABIL

1.1. Evolutia istorica a activitatii de audit

Nu se cunoaste aria geografica sau data exacta la care a aparut activitatea de audit. Istoria ne arata ca auditul era deja cunoscut inaintea secolului al XVIII-lea, fiind ordonat de stat, regi, imparati si biserica, cu scopul de a preveni si pedepsi frauda, de a proteja patrimoniul propriu entitatii respective impotriva hotilor. Datorita calitatilor morale ale preotilor, auditorii erau numiti din randul acestora.

În secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea, ordonatorii de audit sunt actionarii, tribunalele jurisdictionale si statul, iar auditorii erau recrutati din randul celor mai buni contabili. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, se contureaza relatia dintre auditati si auditori alesi dintre contabili sau juristi. Activitatea acestora era orientata spre evitarea erorilor si fraudelor, prin verificarea si certificarea situatiilor financiare.

În secolul al XX-lea, auditul este realizat de profesionisti in audit si de contabili care, in baza comenzilor primite de la stat sau actionari, isi extind activitatea in randul bancilor, patronatului si institutiilor financiare, datorita dezvoltarii schimburilor economice si extinderii pietelor de capital. Obiectivul auditului este atestarea sinceritatii si regularitatii situatiilor financiare.

Dupa 1970, activitatea de audit se orienteaza spre realizarea controlului intern, respectarea postulatelor, principiilor si regulilor de evaluare contabila si a normelor de audit. Auditorii sunt recunoscuti ca profesionisti in contabilitate si consiliere, actionand ca independenti sau in cadrul unor societati de expertiza sau audit. Ordonatorii de audit sunt statele, intreprinderile, bancile, tertii sau actionarii. Auditorii, avand pregatire superioara, autoritate si competenta, sunt numiti experti care, in baza contractelor primite, cerceteaza situatiile financiare, formuland opinii responsabile despre corectitudinea inregistrarilor contabile, calitatea controlului intern, respectarea normelor legale si protectia contra fraudelor nationale si internationale.

Practic, auditul este o examinare profesionala ce se poate aplica in orice domeniu de activitate, fiind cunoscute: auditul calitatii, auditul managementului, auditul mediului etc.

Utilizatorii informatiilor financiare trebuie sa fie siguri de corectitudinea acestora pentru a lua cele mai bune decizii economice, a vinde sau a cumpara titluri de valoare, a face investitii de capital, a depista si corecta deficiente in managementul activitatii, a evalua capacitatea intreprinderii de a face plati si restitui credite, a elabora politicile de impozitare sau a elabora date statistice despre venitul national.