Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Alte date

?I. Introducere – Importanta analizei comparative

Calitatea produselor este, la consumatorul de azi, mai mult ca oricand, criteriul esential de a prefera o anumita firma care s-a impus pe piata din punct de vedere al calitatii.

Recunoscandu-se necesitatea unor mutatii in modul de abordare a aspectelor referitoare la asigurarea calitatii, in tara noastra asistam, in ultimii ani, la intensificarea preocuparilor in acest domeniu, la nivelul agentilor economici, dar si al unor organisme guvernamentale.

Abordand problematica managementului calitatii in relatie cu managementul intreprinderii, lucrarea defineste cadrul conceptual si functiile acestuia, coordonatele politicii si strategiilor calitatii, cu accent pe strategia imbunatatirii continue.

Aplicarea din ce in ce mai mult a metodelor statistice, matematice si informatice in analiza comparativa a calitatii a devenit o necesitate pentru specialistii din cercetare, productie si comert, datorita complexitatii produselor/serviciilor si a diversificarii continue a sortimentelor acestora, ca urmare a concurentei specifice economiei de piata.

Gruparea acestor metode intr-o disciplina distincta, denumita „Calimetrie”, a constituit o preocupare permanenta specialistilor din domeniul calitatii, mai ales dupa ce EOQC (Organizatia Europeana a Controlului Calitatii) a adoptat in 1971, atribuindu-i semnificatia de „masurarea calitatii”.

Un principiu de baza al merceologiei este: „calitatea este masurabila”, adica care este nivelul actual al calitatii.

Desi calitatea intrinseca a produsului trebuie sa fie unica pentru producator si client exista modalitati diferite de masurare, de apreciere in functie de referentialul pe care-l are in vedere.

Producatorul se raporteaza la specificatiile din documentatia tehnica (standarde, norme tehnice, caiete de sarcini), iar clientul o apreciaza in functie de nevoile sale, nevoi care depind de mai multi factori economici (bugete de familie) si sociali.

În conditiile in care specificatiile din documentatiile tehnice sunt stabilite printr-o „traducere” cat mai fidela a cerintelor de calitate, identificate prin studiile de marketing efectuate pe segmentele de clienti carora li se adreseaza produsele, atunci exista tendinta de apropiere a celor doua modalitati de apreciere a calitatii.

De regula intre teoria si practica economica rezulta o discrepanta intre calitatea oferita pe piata si cea solicitata de clienti. Cand diferenta este mica, ea are un rol stimulator pentru producator, dar cand este mare, efectul este negativ pentru client.

Îmbunatatirea continua a calitatii produselor dintr-o organizati trebuie sa aiba drept principal scop satisfacerea mai buna a nevoilor si asteptarilor clientilor.

Din cercetarile facute in intreprinderile aflate inca in stadiul aplicarii controlului de calitate, s-a constatat ca acestea functioneaza astfel: un grup de angajati obtin produsul, un alt grup inspecteaza realizarile primului grup si separa produsele bune de cele rele si un al treilea grup care remediaza produsele gasite defecte.

Principalul scop al unui sistem de masurare a calitatii este de a cunoaste situatia reala a produselor neconforme si de a intreprind masuri concrete pentru imbunatatirea continua a calitatii acestora. Voi prezenta in fig.1 datele necesare si etapele de implementare si realizare ale unui sistem de masurare a calitatii.

Masurarea calitatii implica urmatoarele etape principale:

? Identificarea si inregistrarea produselor neconforme cu cerintele clientilor sau cu specificatiile tehnice;

? Realizarea unei baze de date a defectelor;

? Luarea unor decizii corective pentru inlaturarea cauzelor defectelor si pentru imbunatatirea continua a calitatii.