Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS

CAPITOLUL I : Rolul Statului In Economia De Piata, Necesitatea Si Importanta Formarii Resurselor Financiare Publice ……………….…..1
1.1. Rolul Statului In Econimia De Piata……………….….……...1
1.2. Dezvoltarea Sectorului Public………………………...……….4
1.2.1. Evolutia Sectorului Public…...…………...……………..4
1.2.2. Factorii Expansiunii Sectorului Public…………...……..7
1.3. Functiile Sectorului Public………...…...……………………...8
1.3.1. Functia Alocativa……………………………………….9
1.3.2. Functia Redistributiva…………………………………10
1.3.3.Functia Reglativa………………………………………11

CAPITOLUL II Sistemul Resurselor Financiare Publice……………...13
2.1. Continutul Resurselor Financiare publice …………………..13
2.2. Structura resurselor financiare publice reflecatata in sistemul de bugete……………………………………………………...13
2.3. Evolutia Resurselor Financiare Publice.……………………..20 2.4. Rolul si Clasificarea Impozitelor……..………………………31

CAPITOLUL III Impozitele Directe-Sursa Importanta De Formare A Resurselor Bugetului De Stat..............………………………………...34
3.1. Impozitele directe – Caracterizarea generala a impozitelor directe si structura acestora ………………………..…..………………..34
3.1.1. Impozitele-Continutul si Rolul Impozitelor ………….34
3.1.2. Elementele Impozitului………………………………...35
3.2. Caracterizarea generala a impozitelor directe……………...35
3.2.1. Impozitele Reale………………………………………..36
3.2.2. Impozitele Personale…………………………………...36
3.2.3. Impozitele pe Venit…………………………………….36
3.2.3.1. Impozitul pe Profitul Persoanelor Fizice…….36
3.2.3.2. Venituri din Activitati Independente………...42

CAPITOLUL IV Studiu De Caz Privind Aplicarea Succesiva A Modalităţilor De Executare Silită În Vederea Recuperării Arieratelor Bugetare La Notar Public Popescu Ion………………………………….43

CONCLUZII SI PROPUNERI…………………………………………..75

Alte date

? INTRODUCERE

Am ales aceasta tema de proiect deoarece, eu lucrez in cadrul Administratiei Financiare si mi-a fost usor sa vorbesc despre teme deja cunoscute si cu care lucrez de cativa ani de zile. O sa incerc in acest proiect sa dezvolt toate subiectele legate de impozitele si taxele, pe care contribuabilii le platesc la bugetul statului.

Istoria dezvoltarii economice a insemnat existenta mai multor tipuri de mecanisme economice de piata, economia planificata si economia mixta. Aceste mecanisme economice nu functioneaza in stare pura, in fiecare etapa coexistand, in proportii diferite, elemente din diverse forme de realizare a miscarii si mai ales diferite grade de interventie economica a statului.

Una din problemele deosebite ale teoriei si practicii economice mondiale o constituie raporturile statului cu economia nationala.mai bine de doua secole, gandirea economica a fost dominata de controversa privitoare la rolul economic al statului, tema in jurul careia au avut loc numeroase controverse intre economisti. In gandirea economica s-au conturat doua conceptii opuse. Prima, cea a liberalismului economic, se caracterizeaza prin ideea neamestecului in viata economica. Reprezentantii acestei conceptii sustineau ca economia poate fi optima numai pe baza actiunii nestingherite a agentior productiei sociale, schimbul dintre producatori urmand a se desfasura prin intermediul mecanismului cerere-oferta. De altfel, mesajul lui Adam Smith era foarte clar:necesitatea eliminarii controlului efectuat de stat pe pietele private; producatorii individuali in urmarirea intereselor lor private vor produce alte bunuri necesare si dorite de consumatori. In conceptia sa, exista o „mana invizibila” care ii determina pe producatori sa promoveze interesele societatii.

Asadar dereglarea mecanismelor economice a condus la elaborarea teoriilor dirijismului, in cadrul carora se remarca keysismul. Ideea centrala a acestei teorii este aceea a posibilitatii preintampinarii unor fenomene negative (infaltie, somaj, crize economice) prin interventia activa a statului in viata economica. Pe aceasta baza se constituie orientarea economica denumita interventionism statal.

Exista si anumite tendinte de conciliere a pozitiilor exprimate de A.Smith si J.M.Keynes. Astfel, dupa unele aprecieri este posibil ca fiecare din cele doua orientari sa aiba dreptate, statul avand o influenta mai mare in unele privinte si mai redusa in altele. In concluzie, se arata ca analizele economice nu conduc inevitabil catre o pozitie activa, nici catre una pasiva din partea statului.

Interventionismul statal preconizat de Keynes a devenit, treptat trasatura caracteristica politicilor economice promovate de tarile dezvoltate, mai intai in SUA, inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial („New-deal”).

In general, in optica neokeynesistilor mentinerea unor dezechilibre economice reclama in continuare un rol activ al statului in reglarea proceselor economice, pe primul plan situandu-se relatiile dintre nivelul productiei si repartitia veniturior intre diferite categorii de agenti economici sau sociali.

CAPITOLUL I

ROLUL STATULUI IN ECONOMIA DE PIATA, NECESITATEA SI IMPORTANTA FORMARII RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

1.1 Rolul Statului In Economia De Piata

Functionarea economiei, pe baza criteriilor de rationalitate economica, necesita stabilirea cadrului general menit sa armonizeze actiunile si deciziile la nivel micro si macroeconomic. Ea implica un anumti mecanism economic format din ansamblul parghiilor, formelor si metodelor de organizare, conducere si organizare, reglementate juridic, pe baza carora agentii economici realizeaza corelatii optime intre resurse si nevoi.

Recunoscand incapacitatea economiei de a se mai autoregla prin mecanismele pietei de libera concurenta, J.M.Keynes a sugerat completarea mecanismului pietei cu interventia statului in scopul corectarii dezechilibrelor ciclice si evitarii amplificarii lor. In scopul echilibrarii raportului dintre cererea globala si oferta se propune stimularea (cu ajutorul ratei dobanzii) a investitiilor private, si mai ales, promovarea unui program guvernamental de investitii proprii. Prin imbinarea parhiei fiscale cu cea monetara se creau premise penru asigurarea unor preturi relativ stabile in conditiile unei utilizari depline a fortei de munca.