Pagina documente » Medicina » Biochimia. Celula ca element anatomic fiziologic si biochimic

Cuprins

lucrare-licenta-biochimia.-celula-ca-element-anatomic-fiziologic-si-biochimic
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-biochimia.-celula-ca-element-anatomic-fiziologic-si-biochimic


Extras din document

Cuprins
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
CELULA - ELEMENT ANATOMIC, FIZIOLOGIC SI BIOCHIMIC
Reticulul endoplasmatic
Microzomii
Ribozomii
Aparatul Golgi
Lizozomii
Peroxizomii
Microtubii
Microfilamentele
Membranele
CAPITOLUL II
LIPIDELE
Acizii grasi
Acizii grasi nesaturati
Proprietatile acizilor grasi
Alcoolii
Aminoalcoolii
Alcoolii ciclici
Sterolii
Grasimile neutre
Starea de agregare
Fosfolipidele (glicerofosfolipidele)
Fosfatidele
Fosfatidil inozitolii
CAPITOLUL III
PROTEINELE DE MEMBRAN|
Aminoacizii
Aminoacizii neesentiali
Peptidele
Polipeptidele
Carnozina
Ionoforii,
Proteinele
Structura proteinelor
Structura primara
Structura secundara
Modelul helicoidal
Modelul in foaie pliata
Structura tertiara
Structura cuaternara
Proprietati fizico-chimice
Reactiile de culoare
Clasificarea proteinelor
Metaloproteinele
Cromoproteinele
Nucleoproteinele
Acizii nucleici
Nucleozidele
Nucleotidele
Acizii ribonucleici
ARN mesager
ARN de transfer
ARN ribozomal
CAPITOLUL IV
ENZIME
Clasificarea si nomenclatura enzimelor.
Structura enzimelor
Apoenzima.
Coenzime.
Izoenzimele
Specificitatea enzimelor
Cinetica reactiilor enzimatice.
Centrul catalitic al enzimei
Viteza reactiei enzimatice
Influenta concentratiei enzimei
Influenta concentratiei substratului asupra vitezei de reactie.
Influenta temperaturii asupra activitatii enzimatice
Influenta pH-ului
Influenta presiunii si a radiatiilor
Influenta efectorilor asupra activitatii enzimelor
Inhibitorii enzimatici
Inhibitorii necompetitivi
Efectorii alosterici
Activatorii alosterici
Zimogenii
Antienzime
Complexe multienzimatice
Distributia intracelulara a enzimelor.
Enzime imobilizate
CAPITOLUL V
HIDRATII DE CARBON
Diferite tipuri de oze
Ozaminele
Acizii uronici
Acizii sialici
Proprietatile generale ale ozelor
Proprietatile chimice
Actiunea fenilhidrazinei
Reactia de reducere
Epimerizarea ozelor
CAPITOLUL VI
LANTUL RESPIRATOR SI FOSFORILAREA OXIDATIV
Transportul echivalentilor reducatori
Fosfatidil-glicerolii
Plasmalogenele
Fosfatidil colinele
Fosfatidiletanolaminele
Sfingolipidele
Sfingomielinele
Glicosfingolipidele
Cerebrozidele
Gangliozidele
CAPITOLUL III
PROTEINELE DE MEMBRAN|

Alte date

?{p}

{p}

?INTRODUCERE

Biochimia studiaza natura chimica a materiei vii, compusii chimici produsi in procesul de viata, functiile si transformarile substantelor in sistemele biologice, schimburile chimice si energetice asociate cu aceste transformari.

Analiza chimica elementara arata ca organismele animale, inclusiv cel uman, se formeaza din elemente care se gasesc rasp=ndite in scoarta pam=ntului si respectiv in apa si aer.

Preluarea acestora din circuitul biologic este selectiva, unele dintre ele C, H, N, S, P concentr=ndu-se in corpul omului. Acestea, impreuna cu oxigenul reprezinta peste 97% din organism si sunt denumite bioelemente. Adaugarea a inca 5 elemente: Ca, K, Na, Cl, Mg, arata ca 11 elemente constituie peste 99,9% din organismul uman.

Prin analiza spectrala au fost identificate in corpul uman un numar de peste 60 elemente, majoritatea lor gasindu-se in cantitati foarte mici de unde si denumirea de oligoelemente.

Compararea rasp=ndirii elementelor din organisme cu situarea lor in tabelul lui Mendeleev releva ca, in ansamblu, elementele cu numar atomic 1-20 reprezinta 99%, iar cele cu numar atomic 21-42 restul de 1% din corpul uman, de unde concluzia ca pentru existenta materiei vii sunt de interes proprietatile legate de marimea atomului, importante fiind elementele mai simple, cu greutate atomica mica.

Diferenta intre materia nonvie si vie, si in cadrul acesteia intre plante si animale, consta in cantitatea si calitatea moleculelor compusilor anorganici (apa, saruri minerale), dar mai ales organici.

Dintre compusii organici, importanta maxima structurala si/sau energetica o au glucidele, lipidele, proteinele si acizii nucleici, numite si biomolecule (“moleculele vietii”) si compusii cu rol in reglarea proceselor biochimice, denumiti biocatalizatori (vitamine, enzime, hormoni).

Plantele verzi, autotrofe, sunt furnizori primari de glucide (prin fotosinteza, asimilare clorofiliana) si folosesc glucidele polimere (amidon, celuloza) in construirea peretilor celulari sau ca materiale de rezerva.

Animalele, heterotrofe, necesita consumarea unei alimentatii echilibrata in proteine, glucide, lipide, vitamine, apa, saruri anorganice si oligoelemente.

In general, glucidele si lipidele simple servesc ca sursa de energie; lipidele complexe in structurarea membranelor celulare si particulelor subcelulare.

Dintre biomacromolecule (biopolimeri), proteinele sunt suportul structurii, functiilor si specificitatii, iar acizii nucleici sunt purtatori ai informatiei biologice.

Apa si sarurile minerale reprezinta mediul reactiilor biologice, iar oligoelementele sunt efectori ai acestor reactii.

Cea mai insemnata caracteristica a materiei vii este structura organizata si gradul de complexitate care creste odata cu dezvoltarea in scara animala, de la o specie la alta, de la un tesut la altul, de la o celula la alta.