Pagina documente » Informatica, Matematica » Codul bunelor maniere in afaceri si aplicatii in activitatea de secretariat. Lucru cu baze de date in

Despre lucrare

lucrare-licenta-codul-bunelor-maniere-in-afaceri-si-aplicatii-in-activitatea-de-secretariat.-lucru-cu-baze-de-date-in
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-codul-bunelor-maniere-in-afaceri-si-aplicatii-in-activitatea-de-secretariat.-lucru-cu-baze-de-date-in


Cuprins

Cuprins:
Capitolul 1
Conceptul de secretariat
Capitolul 2
Atitudinea personalului din secretariate
Capitolul 3
Comportamentul in comunicare si relatiile de colaborare ale secretariatelor
Capitolul 4
Comportamentul in munca de secretariat privind
Relatiile cu
Interiorul si exteriorul institutiei
LUCRU CU BAZE DE DATE IN EXCEL SI ACCESS
Capitolul 1
Baze de date in Microsoft Office Excel
Subcapitolul 1 Liste de date
1.1 Ce este o lista?
1.2. Utilizarea unei liste ca o baza de date
1.3. Crearea unei liste intr-o foaie de calcul
1.4. Gasirea si afisarea unui subset de date
1.5. Intretinerea unei listi utilizand machete de date
1.5.1. Cum lucreaza o macheta de date?
1.5.2. Elementele unei machete de date
1.5.3. Introducerea unei inregistrari
1.5.4.Gasirea unei inregistrari
1.5.4.Editarea unei inregistrari
1.6. Stergerea unei inregistrari
1.6. Stergerea unei inregistrari
1.8. Stabilirea unei liste pentru un domeniu de cautare
1.9. Cum se sorteza si se filtreaza
Subapitolul 2 Sortare date dintr-o lista
2.1. Executarea unei sortari simple
2.2. Anularea unei sortari
2.3. Sortarea rapida a unei liste
2.3.1. Sortarea dupa o coloana care contine numere sau text si numere.
2.3.2. Ordinea de sortare
2.3.3. Sortarea de la stanga la dreapta a coloanelor dintr-o lista
2.3.4. . Sortarea elementelor dintr-un tabel pivot
2.3.5. Sortarea unei liste care include obiecte grafice
2.3.6. Sortarea datelor selectate
2.4. Utilizarea unei ordini de sortare particularizate
2.4.1. Crearea unei ordini particularizate de sortare
2.4.2. Sortare date din plan
2.5. Sortarea unei liste care are subtotaluri automate
Subcapitolul 3 Filtrarea datelor
3.1. Filtrare liste utilizand AutoFilter (AutoFiltrare)
3.1.1. Aplicare AutoFilter (AutoFiltrare) coloanelor selectate
3.1.2. Gasirea randurilor cu celule sau campuri libere
3.1.3. Gasirea randurilor cu celule ocupate
3.1.3. Stergerea unui filtru
3.1.4. Filtrarea unei liste cu subtotaluri
3.1.5. Folosirea de criterii particularizate cu AutoFilter (AutoFiltrare)
3.1.6. Filtrare liste utilizand criterii complexe
3.1.7. Utilizarea adresele de celula relative sau absolute in criterii calculate
3.1.9. Filtrare randuri sau inregistrari duplicate
3.1.10. Copiere date dintr-o lista in alta foaie de calcul
3.2.1. Utilizarea butonului AutoSum (AutoInsumare) cu o lista filtrata
Subcapitolul 4 Totaluri complexe
4.1. Afisare subtotaluri automate intr-o lista
4.1.1. Pregatirea unei liste pentru subtotaluri automate
4.2. Afisare randuri de subtotal
4.3. Creare totaluri complexe utilizand functii
4.3.1. Adunarea valorilor care indeplinesc un singur criteriu
4.3.2. Numararea valorilor care indeplinesc un singur criteriu
4.3.3. Numararea celulelor libere sau campurilor
4.4. Functii pentru baze de date
Subcapitolul 5 Tabele pivoot
5.1. Datele pe care le putem utiliza
5.2. Prezentarea pentru afisare doar a detaliilor dorite
5.2.1. Modificarea facila a modului de vizualizare a datelor
5.2.2. Crearea diagramelor ce se pot modifica odata cu datele tabelului pivot
5.3. Cum lucreaza un tabel pivot
5.4. Calculul campurilor de date
5.5. Filtrarea vizualizarii datelor prin campurile pagina
5.6. Crearea de tabel pivot
5.6.1. Pasi pentru crearea unui tabel pivot simplu
5.6.2. Specificarea tipului de sursa de date
5.6.3. Specificarea pozitiei sursei de date
5.6.4. Crearea unei machete a tabelului pivot
5.6.5. Selectarea destinatiei foii de calcul si afisarea optiunilor
5.7. Salvarea datelor cu macheta tabelului pivot, crearea unui tabel pivot
5.7.1. Particularizarea campurilor, datelor si a machetei
5.8. Creare tabel pivot dintr-o lista sau baza de date din Microsoft Excel
5.9.Utilizarea unei liste filtrate sau care contine subtotaluri efectuate automat.
5.10. Utilizare date externe pentru creare tabel pivot
5.10.1. Utilizarea lui Microsoft Query pentru crearea unui tabel pivot
5.11. Tabele de baza de date externa
5.11.1. Memorarea datelor externe sub forma de lista in Microsoft Excel
5.11.2. Modificarea interogarii pentru un tabel pivot
5.12. Centralizare date din zone multiple intr-un tabel pivot
5.12.1. Specificarea pozitiei zonelor foii de calcul in Pivot Table Wizard (Asistent tabel pivot)
5.12.2. Denumirea campurilor si a elementelor in tabelul pivot terminat
5.12.3. Crearea propriilor campuri pagina
5.12.4. Utilizarea datelor dintr-un tabel pivot existent
5.12.5.Utilizarea datelor dintr-un tabel pivot in acelasi registru de lucru
5.12.6. Utilizarea datelor dintr-un tabel pivot in alt registru de lucru
5.13. Convertirea unui crosstab (tabel de insumare) din Microsoft Excel versiunea 4.0 intr-un tabel pivot (actualizare tabel pivot)
5.13.1. Reimprospatarea unui tabel pivot creat din date sursa Microsoft Excel
5.13.2. Reimprospatarea unui tabel pivot creat cu Microsoft Query
5.13.3. Extragerea unui instantaneu de date intr-un tabel pivot
5.14. Creare diagrama dintr-un tabel pivot
5.14.1. Crearea unei diagrame dintr-un tabel pivot
5.14.2. Crearea unei diagrame plecand de la un tabel pivot cu campuri pagina
5.15. Cum se poate particulariza un tabel pivot
5.15.1. Adaugare si eliminare date intr-un tabel pivot
5.15.2. Adaugarea unui rand, coloana sau camp pagina
5.15.3. Eliminarea unui camp rand, coloana sau pagina
5.15.4. Includerea unui camp de date suplimentar
5.15.5.Eliminarea unui camp de date
5.16. Modificare vizualizare date utilizand campuri pagina
5.16.1. Afisarea paginilor
5.16.2. Afisarea datelor combinate pentru toate elementele dintr-un camp pagina
5.16.3. Utilizarea mai multor campuri pagina
5.16.4. Afisarea paginilor pe foi de calcul separate
5.17.Lucrul cu totaluri intr-un tabel pivot
517.1. Ascunderea si afisarea totalurilor generale
5.18. Stabilire format si editare tabel pivot
5.18.1. Stabilire format pentru un tabel pivot
5.19. Schimbare mod de calcul intr-un tabel pivot
5.19.1. Schimbarea functiei de insumare pentru un camp de date
5.19.2. Afisare detaliu pentru cel mai din interior rand sau coloana
5.19.3. Ascundere si afisare detaliu pentru toate elementele dintr-un camp
5.19.4. Afisarea datelor sursa pentru o celula din zona datelor
5.19.5. Grupare elemente intr-un camp al tabelului pivot
5.19.6. Gruparea elementelor selectate
5.19.7. Centralizare date
5.19.8. Centralizarea dupa pozitie
5.19.9. Centralizarea dupa categorie
5.19.10. Centralizarea dupa categorie, atunci cand se doreste colectarea datelor similare
5.19.11. Legarea datelor centralizate
520. Lucrul cu centralizarea
5.20.1. Despre zone destinatie
5.20.2. Stabilirea formatului zonei destinatie
Capitolul 2
Despre baze de date in Micresoft Office Access

EXTRAS DIN DOCUMENT

?PARTEA I

CODUL BUNELOR MANIERE IN AFACERI

SI APLICATII IN ACTIVITATEA DE SECRETARIAT

Capitolul 1

Conceptul de secretariat

Istoric, tendinte de dezvoltare

Termenul de „secretariat acopera o mare varietate de activitati. Desemneaza in principal o meserie exercitata de profesionisti, ale caror functii si responsabilitati difera in functie de intreprindere, serviciu, formarea si personalitatea salariatului intr-un sens mai larg, termenul inglobeaza ansamblul de activitati realizate de fiecare angajat, reprezentand clasificarea documentelor, procesele administrative redactarea scrisorilor etc.

In Dictionarul Enciclopedic, prin „secretariat se intelege „serviciul dintr-o institutie sau organizatie care rezolva prin intermediul unor oameni specializati lucrarile curente ale conducerii acesteia.

Aceasta meserie dateaza din vremea faraonilor, prima imagine a unui secretar putand fi considerata cea a scribului egiptean gravand pe o tablita asezata pe genunchi.

Termenul „secretar provine din latinescul secretum, „loc sau lucru secret. in secolul al XI-lea, desemna pe cel care participa la consilii secrete. incepand cu secolul al XII-lea, cuvantul capata sensul de „confident, prieten", cel care pastra secretele cuiva. Abia din secolul al XVI-lea desemneaza o persoana atasata unui personaj de rang inalt, cu sarcina de a redacta, de a transcrie si uneori de a expedia scrisorile cu caracter oficial.

De atunci, aceste sarcini au evoluat, acoperind mai multe semnificatii, de la cel care semna scrisorile expediate in numele domnitorului sau cel care imita la perfectie semnatura acestuia, pana la persoana care scria pentru cei care nu stiau sa scrie. Totusi, pana in secolul al XIX-lea, termenul „secretar", folosit intotdeauna la masculin, desemneaza cel mai adesea un om de incredere cu sarcina de a scrie si a prelucra scrisorile.

in zilele noastre, termenul continua sa desemneze mai multe functii care, pastrand drept trasaturi principale confidentialitatea si redactarea in scris, acopera totusi responsabilitati diferite. Astfel, un secretar de stat este un membru al guvernului aflat sub autoritatea ministrului care actioneaza in urma unei delegari si numai pentru probleme de competenta sa in administratie, secretarul general este un inalt functionar care coordoneaza diversele servicii ale unui minister. intr-o intreprindere, reprezinta cadrul superior care asista directiunea generala in probleme juridice, administrative sau de organizare. in politica, coordoneaza activitatea curenta a unui partid sau a unui sindicat. In sfarsit, in diplomatie, un secretar de ambasada este un agent diplomatic erarhic intre atasatul ambasadei si consilierul ambasadei.

La finele secolului al XIX-lea, o data cu aparitia telefonului si a masinii de scris, functia se feminizeaza si incepe sa evolueze. Apoi, puternica dezvoltare a

Scrisului la masina de scris duce la multiplicarea locurilor de munca pentru aceasta meserie.

Aparitia xerox-ului si a informaticii determina dezvoltarea activitatilor administrative care nu necesitau o calificare prea mare. in anii '80,

aparitia biroticii, constituie un moment crucial in cadrul profesiei de secretar,

despre care nu se stia cum va evolua. S-a crezut la inceput ca programele de edactare a textului si robotul telefonic vor permite patronilor sa nu mai angajeze un secretar. in realitate, secretariatul si-a largit domeniul de ompetente cu activitati noi. In loc sa dispara, aceasta functie, eliberata de ctivitati repetitive si mecanice, a beneficiat de schimbari si a capatat un caracter nou, axat in special pe organizare si comunicare.

Sfera sarcinilor de serviciu

in munca de secretariat

Abordand comportarea secretarilor la iocul de munca intr-un mod sistemic, in sinteza, aceasta trebuie sa includa urmatoarele:

? principii de organizare si conducere;

? procedee de citire si'scriere rapida;

? utilizarea calculatorului in editarea de texte si pentru baze de date;

? utilizarea celorlalte aparate de specialitate (telex, copiator, fax etc);

? notiuni de psihologie si comportament in relatiile cu publicul si cu alti factori;

? posedarea si exercitarea a 1-2 limbi de circulatie internationala;

? cunostinte generale de statistica si contabilitate;

? cunoasterea codului manierelor in afaceri etc.

Capitolul 2

Atitudinea personalului din secretariate

Necesitatea cunostintelor psihologice

Un prim element care caracterizeaza, motiveaza si explica un comportament adecvat este cunoasterea unor notiuni de psihologie.

Psihologia, prin cunostintele stiintifice despre om si. prin metodele sale specifice, poate orienta eforturile de cunoastere a oamenilor, ajutandu-i sa-si perfectioneze mereu posibilitatile de cunoastere si de valorificare a aptitudinilor si implicit a comportamentului la locul de munca.

Personalitatea individului, din punct de vedere psihologic reprezinta o structura ce presupune trei laturi, si anume: temperamentul, aptitudinile si caracterul.

Tinand seama de specificul muncii secretariatelor, care se confrunta cu o multime de persoane de diverse profesii si avand temperamente diferite, cunoasterea personalitatii'este deosebit de importanta. Situatiile cu care se confrunta secretariatele se refera la seful direct, la colegii din alte compartimente de munca, la alti sefi de servicii sau de birouri, la publicul larg sau la cei ce solicita audiente sau intrevederi. In consecinta, este evidenta necesitatea de perfectionare continua, pentru o mai buna realizare a sarcinilor si obtinerea de rezultate performante, depasind astfel cu succes concurenta.

Se impune cu adevarat un stil de munca diferentiat in comportare folosind cu grija factorii timp si eficienta. Se confirma necesitatea de a se demonstra ca la prima vedere nu se pot forma aprecieri exhaustive asupra indivizilor cu care are de-a face secretariatul.

Studiind atent comportamentul secretarilor, este necesar ca alaturi de efortul de observare sa se recurga si la studierea reactiilor la diferite informatii, felul, acuratetea si viteza rezolvarii problemelor.

Observand comportamentul personalului de secretariat se impune si