Pagina documente » Recente » Comunicare si imagine organizationala

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPRINS
INTRODUCERE 2
C?PITOLUL 1. NOTIUNI GENER?LE PRIVIND COMUNIC?RE? ORG?NIZ?TION?L? 4
1.1.Conceptul de ?m?g?ne 4
1.2. ?dent?t?te? org?n?z?t?on?l? 7
1.3. Logo- ul , semn ?l ?dent?tat?? org?n?z?t?on?le 10
C?P?TOLUL 2. PREZENT?RE? GENER?L? ? F?RME? S.C. ?MPULSE S.R.L. B?C?U 13
2.1. Scurt ?stor?c 13
2.2.Scopul s? ob?ectul de ?ct?v?t?te ?l soc?etat?? S.C ?MPULSE S.R.L 14
2.3.Structur? org?n?z?tor?ca 16
2.4.Cultur? org?n?z?t?on?la 18
2.5. Recrut?re? si selecti? person?lului l? S.C. IMPULSE S.R.L. 19
C?PITOLUL 3. STUDIU PRIVIND ?N?LIZ? IMP?CTULUI COMUNIC?RII ORG?NIZ?TION?LE ?SUPR? PERFORM?NTELOR FIRMEI. STUDIU DE C?Z L? SC IMPULSE S.R.L. 23
3.1. Obiectivele ?n?lizei firmei 23
3.2. Instrumente de cercet?re 24
3.3. Prezent?re? rezult?telor 26
3.4.Locul comunicarii org?niz?tion?le l? S.C. IMPULSE S.R.L. 41
CONCLUZII ?I PROPUNERI 45
BIBLIOGRAFIE 51

EXTRAS DIN DOCUMENT

Importanta studierii culturii organizationale este data de valentele practice pe care le prezinta acest instrument utilizat, tot mai des, in potentarea performantelor firmei.

Diagnosticarea dimensiunilor culturii organizationale permite observarea comportamentului uman in organizatie si punerea in valoare a realitatilor organizatiei relevante pentru functionarea acesteia. Cultura poate contribui atat la adaptarea in fata mediului extern, dar si la nevoia de integrare interna prin aderenta intregului personal la obiectivele strategice ale organizatiei, coeziunea grupelor de munca fiind vitala pentru functionarea eficienta a organizatiei.

Fiecare organizatie are partial constient sau subconstient o cultura proprie.

Cultura poate fi definita drept un model de valori, de reprezentari, de modalitati de comportament care guverneaza viata in organizatie Ea este astfel suma tuturor regulilor nescrise din intreprindere.

Cultura organizationala reprezinta un stil de viata, fiind rezultatul unor practici interne, a unor norme de conduita, valori, aspiratii si credinte specifice respectivei organizatii. Ea este cea care confera personalitate si identitate unei organizatii. Totusi, cultura organizationala nu controleaza total perceptiile, gandurile si sentimentele personalului organizatiei. Cu cat personalul este de mai mult timp in organizatie, cu atat cultura organizationala va influenta mai p rofund perceptiile, gandurile, trairile membrilor organizatiei, modul in care acestia vor reactiona in anumite situatii.

Cu cat o organizatie are o cultura proprie mai puternica, cu atat ea este mai matura si mai bine definita, avand un impact mai mare asupra angajatilor, inclusiv un impact direct si nemijlocit asupra inovatiei si performantelor economice.

Propriul model al culturii organizationale corespunde unui model de valori si moduri de comportament care orienteaza viata in organizatie. Companiile puternice nu se bazeaza exclusiv pe instrumentele rationale ale managementului stiintific pentru a realiza o anumita productivitate, un anumit nivel de eficienta. Acestea folosesc cultura organizationala – convingerile profunde, valorile comune si eroii care le intruchipeaza, ritualurile si ceremoniile – pentru a-si formula si sustine majoritatea strategiilor si politicilor. Pornind de la modul in care se imbraca angajatii, chiar daca nu exista o uniforma oficiala, pana la modul in care sunt gestionate conflictele, totul poarta amprenta unei strategii unitare, care are rolul de a omogeniza anumite conduite si rezultate pozitive.

Cultura organizationala, chiar daca nu este vizibila in mod direct, are implicatii profunde asupra performantelor economice ale organizatiei.

Ea prezinta un model de orientare care influenteaza puternic activitatea zilnica.

Traditia culturala nu este invatata in mod constient, ci este transmisa in procesul de socializare a noilor membri ai organizatiei, printr-un sir de mecanisme implicite.

C?PITOLUL 1. NOTIUNI GENER?LE PRIVIND COMUNIC?RE? ORG?NIZ?TION?L?

1.1.Conceptul de ?m?g?ne

Domen?ul de stud?u ?l cultur?? org?n?z?t?on?le ?re o ?stor?e rel?t?v recenta, termenul ? inceput sa f?e ut?l?z?t pe l?rg in ?n?? `80 ?? secolulu? ?l XX-le?. ?nteresul f?ta de cultur? org?n?z?t?on?la se expl?ca pr?n f?ptul ca l? et?p? ?ctu?la comun?t?te? mond??la este m?rc?ta de ?semene? procese de ?nvergura c? glob?l?z?re? econom?e? s? ?nform?t?z?re? soc?etat??, cee? ce ? condus l? ?p?r?t?? unor no? forme s? metode de org?n?z?re ? ?ct?v?tat?? um?ne. R?tmul sch?mbar?lor tehnolog?ce ?mpun no? cer?nte f?ta de pr?ct?c?le org?n?z?t??lor s? o?men?? c?re ?ct?ve?za in c?drul lor. ฮn ?ceste cond?t??, org?n?z?t?? se centre?za m?? mult pe cunost?nte s? comun?c?re, decat pe control s? ?er?rh?e ?dm?n?str?t?va.

Unul d?n f?ctor?? ce? m?? ?mport?nt? in constru?re? cultur?? org?n?z?t?on?le se d?tore?za p?rt?cul?r?t?t?lor ?nter?ct?un?lor d?ntre ?ng?j?t?, ? le?dersh?p-ulu? s? ? c?l?t?t?? comunicrii org?n?z?t?on?le.

Definit??le cel m?i frecvent utiliz?te pentru ? intelege m?? b?ne ?cest termen se refera l? cultur? org?n?z?t?on?la intele?sa c? o person?l?t?te ? org?n?z?t?e? s?u c? l? un ?ns?mblu de tr?d?t??, v?lor?, procedur?, concept?? s? ?t?tud?n? c?re cree?za contextul ? tot cee? ce f?cem s? gand?m in c?drul org?n?z?t?e?.

Cultur? org?n?z?t?on?la po?te f? expr?m?ta pr?n s?mbolur? de profunz?me s? s?mbolur? de supr?f?ta. S?mbolur?le de supr?f?ta sunt ?cele ?nstrumente concepute spec??l pentru ? cre? org?n?z?t?e? o ?num?ta ?m?g?ne. S?mbolur?le de profunz?me ofera un ?nd?c?u cu pr?v?re l? felul in c?re se lucre?za in org?n?z?t?? respect?va.

?m?g?ne? publ?ca se def?neste c? reprezent?re? f?vor?b?la pe c?re o ?nst?tut?e s?u o org?n?z?t?e o ?re in randul publ?culu? sau. Este vorb? de o ?m?g?ne c?re v?ze?za sa ?tr?ga s?mp?t?? cl?entele?. ?m?g?ne? publ?ca m?? po?te f? def?n?ta c? reprezent?re? s?u ?dee? pe c?re publ?cul s?-o f?ce despre o ?nst?tut?e s?u org?n?z?t?e. ?m?g?ne? se concret?ze?za pr?n op?n?? pe c?re s?-o f?ce consum?torul s?u cetate?nul despre c?r?cterul s? person?l?t?te? ?nst?tut?e? s?u org?n?z?t?e? [1 St?f?n Pruti?nu , Comunic?r? si n?goci?r? in ?f?c?ri , ?ditur? Polirom , I??i , 2001 , p. 45].

Termenul de ?m?g?ne publ?ca reprez?nta conceptul gener?c c?re inglobe?za ?ns?mblul de m?n?festar? refer?to?re l? ?m?g?ne.

Person?l?t?te? une? org?n?z?t?? se def?neste plecand de l? do? pol? de refer?nta: cultur? org?n?z?t?on?la s? ?m?g?ne? publ?ca. Cele doua ?nter?ct?one?za s? se complete?za.

?m?g?ne? publ?ca este m?? v?z?b?la decat cultur? org?n?z?t?on?la deo?rece se expr?ma in mod m?n?fest s? se ?rt?cule?za pe scen? publ?ca. Or?ce ?nst?tut?e se stradu?este sa-s? constru??sca o ?m?g?ne cred?b?la.

C?nd ?bord?m conceptul de ?m?g?ne ?nst?tut?on?la s?u org?n?z?t?on?la trebu?e sa ne refer?m m?? inta? l? conceptul de reprezent?re , construct?e ment?la cu funct?e fo?rte ?mport?nta.

„O reprezent?re este un ?ns?mblu org?n?z?t de cogn?t?? rel?t?ve l? un ob?ect , impartas?t de membr?? une? popul?t?? ?n r?port cu ?cest ob?ect” .

L? b?z? or?caru? d?scurs soc??l st?u ?ceste s?steme de ?nterpret?re ? even?mentelor s? ? lum?? – vector? ?? op?n??lor, judecat?lor s? cred?ntelor. Reprezentar?le trebu?e ?bord?te c? forme de expres?e cultur?la, c?re f?c ?pel l? codur? soc??le pentru ? ?nterpret? exper?entele ?nd?v?dulu? in soc?et?te , l? v?lor? s? modele pentru ? def?n? un ?num?t st?tut soc??l, l? s?mbolur? ut?l?z?te in gand?re? ent?tat?lor colect?ve. [2 P?r?tti, ?., L?gr?nd, J.?., Bonif?c?, J., T?hnici d? comunic?r?, ?ditur? Polirom, I?si, 2001, p. 138

]

Reprezentar?le soc??le const?tu?e o mod?l?t?te p?rt?cul?ra de cuno?stere, propr?e s?mtulu? comun ?l c?re? spec?f?c rez?da in c?r?cterul soc??l ?l proceselor c?re o produc. E? se refera l? ?ns?mblul cunost?ntelor, cred?ntelor, op?n??lor impartas?te de un grup f?ta de un ob?ect soc??l d?t.

Reprezentar?le soc??le intret?n cu ?cest? (ob?ectul soc??l) in ?cel?s? t?mp r?portur? de s?mbol?z?re s? r?portur? de ?nterpret?re. S?mbol?zar?le s? semn?f?c?r?le sunt rezult?tul unu? proces ment?l in urm? caru?? rezulta construct?? spec?f?ca ? ob?ectulu?. Cu ?lte cuv?nte, sub?ectul reconst?tu?e re?lul cu c?re este confrunt?t, procedand c? o ?dev?r?ta model?re ment?la ? ob?ectulu?.

O reprezent?re este cel m?? ?dese? gener?ta colect?v, e? este este impartas?ta de catre ?nd?v?z?? unu? grup s? de ?cee? e? const?tu?e m?rc? spec?f?ca ? grupulu?.

Ob?ect?v?re?. ?cest proces s?mpl?f?ca ?nform?t??le rel?t?ve l? ob?ect, concret?ze?za not?un?le , re?l?zand corspondent? intre lucrur? s? cuv?nte.

?nform?t?? este select?on?ta d?n context s? schem?t?z?ta pentru ? form? un nucleu f?gur?t?v.

?ncor?re? – se refera l? ?mplement?re? soc??la ? reprezentar??. ?ncor?re? perm?te ?t?s?re? ? cev? c?re este nou l? cev? c?re este vech? s? c?re este impartas?t de membr?? ?celu??s? grup.

Pentru ?p?r?t?? une? reprezentar? soc??le sunt neces?re tre? cond?t??: [3 Ch?lc?? S?ptimiu , (coord.) , Comunic?r?? nonv?rb?la in sp?tiul public , ?ditur? Tritonic , . Bucur?sti , 2004 , p. 89

]

? pr?m? ?r f? d?spers?? ?nform?t?e? pr?v?nd ob?ectul reprezentar??; d?tor?ta complex?tat?? ob?ectulu? soc??l, ? b?r?erelor soc??le s? cultur?le, ?nd?v?z?? nu pot ?ccede l? ?nform?t??le ut?le cuno?ster?? ob?ectulu?, cee? ce v? gener? tr?nsm?tere? ?nd?recta ? cunost?ntelor s? ?p?r?t?? d?stors?un?lor;

? ? dou? ?r f? poz?t?? grupulu? soc??l f?ta de ob?ectul reprezentar?? – conduce l? m?n?fest?re? ?nteresulu? pentru ?num?te ?specte ?le ob?ectulu? – fenomen denum?t foc?l?z?re, cee? ce ?mp?ed?ca ?nd?v?z?? sa ??ba o v?z?une glob?la ?supr? ob?ectulu?;

? ? tre?? prov?ne d?n neces?t?te? o?men?lor de ? produce condu?te s? d?scursur? coerente in leg?tura cu un ob?ect pe c?re il cunosc fo?rte put?n.

?fl?te l? confluent? d?ntre ps?holog?c s? soc??l, reprezentar?le soc??le se ?l?mente?za d?n cred?nte rel?g?o?se, pr?ct?c? cultur?le, d?n ?m?g?n?rul cot?d??n s? sunt veh?cul?te de l?mb?j.

D?ca ?m?g?ne? publ?ca po?te f? constru?ta – este mult m?? greu sa f?e control?ta in med?ul soc??l. O ?nst?tut?e s?u o org?n?z?t?e nu provo?ca re?ct?? un?n?me n?cod?ta. D?ca o ?nst?tut?e s?u org?n?z?t?e ?re c?p?c?t?te? de ? cre? o ?m?g?ne s? de ? o or?ent? intr-o d?rect?e f?vor?b?la pentru e? ?nsas? e? nu po?te ?ve? insa controlul tot?l ?supr? ?m?g?n?? pr?m?te.

?m?g?ne? se constru?este in t?mp d?r po?te f? r?p?d demol?ta d?ca ?nst?tut?? s?u org?n?z?t?? nu ?? masur? de protej?re ? ?m?g?n??. ?p?re neces?t?te? de ? concepe progr?me cont?nue de ?ct?v?tat? pentru ment?nere? ?m?g?n?? in funct?e de memor?? s? ?t?tud?ne? o?men?lor c?re sunt extrem de fluctu?nte.

P?s? in constru?re? ?m?g?n?? publ?ce [4 Muchi?lli, ?., Comunic?r?? in institutii si org?niz?tii, ?ditur? Polirom, I?si , 2008, p. 254]

?. ? ?tr?ge ?tent??, ? cre? o percept?e poz?t?va, o m?sc?re de s?mp?t?e

Comun?c?re? ?nst?tut?on?la prez?nta publ?culu? ?nst?tut?? s?u org?n?z?t?? intr-o lum?na f?vor?b?la – p?rt?cul?r?t?t?le, st?lul, ?ct?v?tat?le, in scopul de ? ?es? d?n ?non?m?t. ?m?g?ne? ?nst?tut?on?la s?u ?m?g?ne? de m?rca jo?ca un rol ?mport?nt in ?t?ngere? perform?nte?, deo?rece reput?t?? org?n?z?t?e? este s?non?ma cu ?m?g?ne? ?nst?tut?on?la.

b. ? ?s?gur? f?del?t?te? , incredere?.

? te ment?ne pe o p??ta inse?mna ? exerc?t? o putern?ca pres?une publ?c?t?ra. V?lor?zand m?rc?, publ?c?t?te? ?nst?tut?on?la reduce ?ncert?tud?ne? s? ?nx?et?te? consum?torulu? .

c. ? creste benef?c??le [5 Cov?y, S.R., ? 8-? tr??pta? int?l?pciunii , ?ditur? ?llf? , Bucur?sti , 2006 , p. 98]

Pr?or?t?te? une? ?m?g?n? poz?t?ve in och?? publ?culu? ?duce benef?c?? ?nst?tut?e?, org?n?z?t?e? s?u intrepr?nder?? – intrepr?ndere? inc?se?za prof?t; org?n?z?t?? c?pata cred?b?l?t?te s? prest?g?u, ??r ?nst?tut?? ?tr?ge s?mp?t?? s? sust?nere? publ?culu?.

d. C?p?c?t?te? de ? trece peste per?o?de de cr?za

ฮntr-o per?o?da de cr?za, cred?b?l?t?te? une? ?nst?tut?? s?u org?n?z?t?? ?re de sufer?t. ?m?g?ne? pe c?re o org?n?z?t?e s?-o constru?este intr-o per?o?da de st?b?l?t?te serveste c? fund?l pentru recept?re? mes?jelor in t?mp de cr?za.