Pagina documente » Stiinte Economice » Contabilitatea imobilizarilor corporale la institutiile publice

Cuprins

lucrare-licenta-contabilitatea-imobilizarilor-corporale-la-institutiile-publice
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-contabilitatea-imobilizarilor-corporale-la-institutiile-publice


Extras din document

C U P R I N S
INTRODUCERE
Capitolul I: CONTABILITATEA iN ROMiNIA ......
1.1 Contabilitatea Financiara .............
1.2 Preocupari si realizari in procesul de armonizare contabila pe plan regional si mondial .....
1.3 Contabilitatea Institutiilor Publice ..
1.4 Evolutia contabilitatii Institutiilor Publice in tara noastra ......
Capitolul II: EVALUAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE .
2.1 Evaluarea la intrare a imobilizarilor corporale....
2.2 Evaluarea la iesire a imobilizarilor corporale .....
2.3 Inventarierea generala a imobilizarilor corporale
Capitolul III: CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA INSTITUTIILE PUBLICE ........
3.1 Contabilitatea terenurilor si amenajarilor de terenuri ..........
3.2 Contabilitatea mijloacelor fixe ......
Capitolul IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE LA PRIMARIA ORASULUI iNTORSURA BUZAULUI ........
Capitolul V: CONCLUZII ....
BIBLIOGRAFIE
3
5
6
9
13
18
28
28
29
37
41
41
42
46
70
72

Alte date

?

INTRODUCERE

Lucrarea intitulata „Contabilitatea imobilizarilor corporale la institutii publice” este structurata pe trei capitole.

În Capitolul I al lucrarii prezinta contabilitatea si armonizarea acestuia pe plan regional si mondial cat si contabilitatea institutiilor publice si evolutia acesteia.

Contabilitatea financiara, numita si generala, are drept obiect circuitul patrimonial al unitatii luat in totalitatea si structuralitatea sa ca entitate gestionara. Scopul sau este acela de a determina periodic, de regula la inchiderea exercitiului financiar, situatia patrimoniului care trebuie sa 3fie ACTIV = PASIV. Printr-o metafora se poate spune ca contabilitatea financiara actioneaza la perimetrul economiei agentului, peste care totul trece prin corelatia „input= =output”, baza informationala financiara, fiscala si manageriala pe care o ordoneaza periodic sub forma bilantului contabil si a contului de profit si pierdere.

Datorita faptului ca obiectul sau este omogen, fara diferente apreciabile de la o unitate la alta, face ca in practica contabilitatea financiara sa fie unitara si in acelasi timp obligatorie.

Situatia patrimoniala a oricarei unitati poate fi prezentata la un moment dat cu ajutorul bilantului dupa reguli ferme si intr-o organizare specifica.

Pentru a defini obiectul contabilitatii s-a apelat la mai multe categorii economice: patrimoniu, avere, resurse, capital, fonduri. Predominant insa in definirea continutului obiectului contabilitatii este cea de patrimoniu.

Astfel in patrimoniu se cuprind totalitatea drepturilor si obligatiilor care au o estimare baneasca. Existenta patrimoniului este legata de existenta unei persoane fizice sau juridice ca subiect de patrimoniu, care sa aiba posesie si gestiunea bunurilor materiale, drepturilor si obligatia de a exercita acte de dispozitie si administratie asupra acestora.

Doi termeni frecvent folositi in contabilitate, legat de patrimoniu privesc activul si pasivul acestuia.

Activul patrimonial cuprinde bunurile economice precum si alte valori sau mijloace materiale sau nemateriale de care dispune unitatea. Pentru a structura elementele care compun activul patrimonial in contabilitate se au in vedere doua criterii:

- continutul economic al activului continut de patrimoniu;

- gradul de lichiditate al activelor patrimoniale.

Prin pasiv se intelege patrimoniul juridic, adica relatia in care se afla subiectul patrimoniului.

Obiectivul fundamental al contabilitatii il reprezinta furnizarea de informatii care sa ofere o imagine fidela asupra patrimoniului, asupra evolutiei si performantelor situatiei financiare si a rezultatelor, in scopul utilizarii acestora de catre diferite categorii de utilizatori interni si externi cu ocazia luarii unor decizii economice. Pentru cresterea increderii in imaginea fidela furnizata de catre contabilitate este necesar ca informatiile oferite de catre acesta sa fie obtinute cu respectarea conventiilor, principiilor, procedeelor si instrumentelor contabile, adica cu respectarea normelor legale de standardizare contabila.

Contabilitatea institutiilor publice foloseste operatiuni de contabilitate care se refera la miscarile patrimoniale in cadrul unui patrimoniu public. În afara de miscarile privitoare la elementele patrimoniului public, contabilitatea publica cuprinde si operatiuni de control asupra bunurilor si veniturilor publice. Este si firesc, intrucat operatiunile de control privitoare la veniturile publice sunt cu mult premergatoare realizarii acestor venituri si depasesc perioada in cursul careia are loc aceasta realizare. Încasarile din impozite si taxe se pregatesc sub forma de proiecte de buget, se urmaresc si se percep; ulterior se constituie fondurile publice care se repartizeaza in conformitate cu nevoile publice. Cu alte cuvinte, contabilitatea publica cuprinde, in primul rand evidenta bunurilor si veniturilor de la intrarea lor si pana la iesire din patrimoniul public, precum si evidenta lucrarilor si serviciilor prestate autoritatilor publice pana la terminarea acestora. În al doilea rand, se adauga contabilitatii publice operatiunile de control care incep anterior contractului acestor elemente cu patrimoniul public si se continua pana ce serviciile s-au terminat sau bunurile in cauza au parasit patrimoniul public. Deci, operatiunile de contabilitate publica nu redau numai evidenta unor acte administrative ale institutiilor publice, ci si operatiunile de control inclusiv cele din perioada premergatoare si ulterioara.

Înregistrarile in contabilitatea publica au la baza acte care sunt intocmite de catre institutiile publice.

Actele administrative sunt de autoritate si de gestiune. Actele de autoritate publica sunt acelea prin care autoritatea publica ordona sau interzice administatiilor anumite fapte in timp ce actele de gestiune se refera la administrarea patrimoniului public.

Pentru a defini mai exact cadrul contabilitatii publice, se impune o prezentare a deosebirilor si asemanarilor dintre aceasta si contabilitatea financiara.

Daca ne referim la obiectul contabilitatii se constata ca in cadrul contabilitatii publice operatiunile se refera la fondurile si materialele publice, in timp ce operatiunile care fac obiectul contabilitatii particulare se refera la miscarile bunurilor in cadrul unui patrimoniu particular.

Din punct de vedere al scopului, operatiunile de contabilitate publica corespund unei nevoi colective, in timp ce operatiunile ce se inregistreaza in contabilitatea particulara sunt operatiuni cu caracter personal.

Pe langa aceste deosebiri mai este si dotarea institutiilor publice cu mijloace circulante, necalcularea si nevarsarea amortizarii asupra fondurilor fixe, pe cand toate acestea exista in contabilitatea financiara.

Daca analizam asemanarile dintre cele doua forme de contabilitate remarcam, in primul rand, ca si intr-un caz si in celalalt, evidenta scriptica tinde sa asigure pastrarea patrimoniului, mentinerea intacta a valorii incredintate administratiei respective. Dar scopul este nu numai de a pastra ceea ce se incredinteaza, ci si de a completa, inlocui pierderile sau degradarile eventuale, astfel ca averea publica sau particulara sa fie conservata ca valoare in timp.

Capitolul II abordeaza problema evaluarii elementelor patrimoniale, mai exact evalarea la intrare si iesire a imobilizarilor corporale si inventarierea generala a imobilizarilor corporale.

Capitolul III este rezervat contabilitatii imobilizarilor corporale si cuprinde doua parti: contabilitatea mijloacelor fixe si contabilitatea terenurilor, cu inregistrarile specifice acestora.

În finalul lucrarii am prezentat un studiu de caz referitor la primaria orasului Întorsura Buzaului in care apar: soldurile conturilor la inceputul anului 2002, operatiile care au avut loc in cursul anului si teurile aferente fiecarui cont, situatia financiara de inchidere, adica bilantul si balanta de verificare analitica pe anul 2002, precum si concluziile referitoare la studiu.