Pagina documente » Stiinte politice » Crearea comunitatilor europene. Raportul Parlamentului European cu Consiliul European

Despre lucrare

lucrare-licenta-crearea-comunitatilor-europene.-raportul-parlamentului-european-cu-consiliul-european
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-crearea-comunitatilor-europene.-raportul-parlamentului-european-cu-consiliul-european


Cuprins

Cuprins
CAPITOLUL I
CONSTRUCTIA COMUNITARA
SECTIUNEA I
IDEEA COMUNITARA. C. E. C. O.
SECTIUNEA A II-A
CREAREA COMUNITATILOR EUROPENE
SECTIUNEA A III-A
EVOLUTIA CONSTRUCTIEI EUROPENE SPRE UNIUNEA EUROPEANA
CAPITOLUL II
APARITIA PARLAMENTULUI EUROPEAN SI DELIMITAREA DE ALTE INSTITUTII
SECTIUNEA I
APARITIA PARLAMENTULUI EUROPEAN
SECTIUNEA A II-A
DELIMITAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN DE ADUNAREA PARLAMENTARA A CONSILIULUI EUROPEI
SECTIUNEA A III-A
DELIMITAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN DE PARLAMENTELE NATIONALE SI RAPORTUL CU ACESTEA
CAPITOLUL III
RAPORTURILE PARLAMENTULUI EUROPEAN CU ALTE INSTITUTII EUROPENE
SECTIUNEA I
RAPORTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN CU COMISIA EUROPEANA
SECTIUNEA A II-A
RAPORTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN CU CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
SECTIUNEA A III-A
RAPORTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN CU CURTEA DE CONTURI
SECTIUNEA A IV-A
RAPORTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN CU AVOCATUL POPORULUI ( OMBUDSMAN )
SECTIUNEA A V-A
RAPORTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN CU BANCA CENTRALA EUROPEANA
SECTIUNEA A VI-A
RAPORTUL PARLAMENTULUI EUROPEAN CU CONSILIUL EUROPEAN
CAPITOLUL IV
ALEGEREA MEMBRILOR PARLAMENTULUI EUROPEAN
SECTIUNEA I
REPARTIZAREA PE NATIUNI A MANDATELOR
SECTIUNEA A II-A
CATRE ALEGEREA PRIN VOT UNIVERSAL: DE LA PROIECTUL DEHOUSSE LA PROIECTUL PATIJN
1. Desemnarea membrilor Parlamentului European inainte de 1979
2. Catre alegerea prin vot universal
A. Obstacole politice
B. Obstacole tehnice
3. Alegerile europene dupa 1979
4. Situatia actuala (Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam)
5. Consecintele alegerilor europene
CAPITOLUL V
COMPONENTA PARLAMENTULUI EUROPEAN
SECTIUNEA I
STATUTUL MEMBRILOR
1. Statutul juridic
2. Statutul material
3. Statutul jurisdictional al Parlamentului European
SECTIUNEA A II-A
ORGANIZAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN
1. Organele de conducere
Presedintele Parlamentului European
Biroul
Conferinta presedintilor
2. Formatiunile Parlamentului European
A. Grupurile politice
B. Comisiile parlamentare
3. Administratia Parlamentului European
A. Secretariatul
B. Directiile generale
CAPITOLUL VI
ATRIBUTIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN
SECTIUNEA I
ATRIBUTII DECIZIONALE NORMATIVEA
1. Procedura avizului obligatoriu
2. Procedura avizului conform
3. Procedura de concertare
4. Procedura de cooperare
5. Procedura codecizionala
SECTIUNEA A II-A
ATRIBUTII DE CONTROL
1. Controlul Comisiei Europene
2. Controlul Consiliului Uniunii Europene
3. Controlul Consiliului European
4. Utilizarea cailor contencioase
5. Controlul prin intermediul Avocatului Poporului (dreptul de petitionare)
SECTIUNEA A III-A
ATRIBUTII BUGETARE
SECTIUNEA A IV-A
ATRIBUTII iN MATERIE DE RELATII EXTERNE, DE POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE
1. Precizari generale
2. Acorduri internationale
3. Numirea inaltului Reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna si a reprezentantilor speciali pentru politica externa si de securitate comuna
CAPITOLUL VII
SPORIREA PUTERILOR PARLAMENTULUI EUROPEAN
CAPITOLUL VIII
ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN iN PROCESUL DE EXTINDERE A UNIUNII EUROPENE
SECTIUNEA I
PROCESUL DE EXTINDERE - NOTIUNI INTRODUCTIVEt
SECTIUNEA A II-A
ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN iN PROCESUL DE EXTINDERE A UNIUNII EUROPENE
1. Viziunea Parlamentului European asupra extinderii
2. Temeiul legal al rolului Parlamentului European
3. Structurile Parlamentului European implicate in procesul de extindere
SECTIUNEA A III-A
ADERAREA ROMiNIEI LA UNIUNEA EUROPEANA
SECTIUNEA A IV-A
ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN iN DOMENIUL EXTINDERII iN 2001
CAPITOLUL IX
CONCLUZII
I

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Mediul economico – social si natural in care activeaza intreprinderile (firmele) devine tot mai complex, incert si generator de riscuri. Asemenea evolutii se produc pe fondul unor deplasari importante in activitatea economica: tendinta de globalizare a relatiilor economice, accelerarea ritmului schimbarilor, transformarea cunostintelor intr-o resursa deosebita de care depinde obtinerea avantajului competitiv.

Într-o economie de piata firmele si furnizorii lor, intermediarii, clientii, concurentii si organismele publice actioneaza ca un sistem de forte si tendinte care genereaza ocazii favorabile si ridica probleme diverse. Aceste forte sunt “elemente necontrolabile”, pe care firma trebuie sa le urmareasca si carora trebuie sa le raspunda.

De aceea o intreprindere moderna trebuie sa ofere o mare diversitate de prestatii, sa fie adaptabila operativ la factorii de schimbare endogeni si exogeni, sa isi fundamenteze deciziile in contextul unor scenarii alternative ale unei cereri incerte, tot mai greu de anticipat. O asemenea intreprindere functioneaza pe baza unui management modern, dinamic, care asigura o asemenea gestiune, sub aspectul productivitatii, costului, profitabilitatii, performantelor ecologice si socio-umane ce-i confera avantaje competitive pe piata interna si externa.

Conducerea si organizarea activitatii intreprinderii pe baza unei strategii economice capata o importanta crescanda, ca urmare a faptului ca, in mod deosebit, dupa anii 1960 pe plan mondial s-au realizat mari progrese in practica managementului privind definirea si aplicarea nor concepte moderne adaptate la noi mutatii pe piata interna si externa.

O buna strategie de dezvoltare presupune definirea cat mai judicioasa a strategiilor functionale referitoare la productia industriala ce va trebui obtinuta, privind dimensionarea capacitatii de productie si a gradului de folosire a acesteia, modul si nivelul de utilizare a cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si a progresului tehnic, nivelul calitatii productive si a produselor, al costurilor de productie, al gradului de eficienta a folosirii mijloacelor fixe, cu estimarea valorica a rezultatelor acestora in bugetul de venituri si cheltuieli.

Urmarind sa faca fata cat mai bine acestor cerinte, intreprinderile trebuie sa urmareasca o perfectionare continua prin realizarea unor procese bine gandite de restructurare si de modernizare.

Perfectionarea organizarii productiei de baza, are o importanta deosebita, deoarece reprezinta functiunea de baza a unei unitati industriale.

Asupra metodelor de organizare a productiei de baza influenteaza gradul de transformare a produselor finite, tipul concret de tehnologie, gradul de arborescenta a operatiilor procesului tehnologic.

Avand in vedere factorii care influenteaza metodele de organizare a productiei de baza, bineinteles ca exista pentru fiecare tip de productie metode specifice de organizare.

Organizarea stiintifica a productiei si a muncii se poate definii ca reprezentand totalitatea activitatilor, masurilor, metodelor, tehnicilor sau mijloacelor adoptate de o anumita colectivitate, stabilite pe baza de studii si calcule tehnico – economice , care sa tina seama de cele mai noi descoperiri ale revolutiei stiintifico – tehnice contemporane in scopul combinarii optime a mijloacelor de munca, a obiectelor muncii si a fortei de munca si a asigurarii pe aceasta baza a unei eficiente maxime a folosirii lor.

CAPITOLUL I

PERFECTIONAREA ORGANIZ?RII PRODUCTIEI DE BAZ?