Pagina documente » Recente » DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL FIRMEI

Cuprins

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Extras din document

Cuprins
Introducere 1
Capitolul 1. 3
Considera?ii generale 3
1.1. Obiectivele si motiva?ia diagnosticului firmei 4
1.2. Componentele diagnosticului general al firmei 6
1.3. Diagnosticul financiar al firmei 12
Capitolul 2 Metode de diagnostic financiar 14
2.1. Metoda maselor financiare 18
2.2. Metoda ratelor 22
Capitolul 3 23
Prezentarea si diagnosticarea generala a S.C. CONSTAN CONSTRUCT S.R.L 23
3.1. Prezentarea S.C. CONSTAN CONSTRUCT S.R.L. 23
3.1.1. Scurt istoric 23
3.1.2. Obiectul de activitate 23
3.1.3. Capitalul social 24
3.1.4. Piata S.C. CONSTAN CONSTRUCT S.R.L. 24
3.1.5. Structura organizatorica 25
3.2. Analiza - diagnostic a S.C. CONSTAN CONSTRUCT S.R.L. 25
3.2.1. Diagnostic juridic 25
3.2.2. Diagnostic tehnic 26
3.2.3. Diagnostic managerial 27
3.2.4. Diagnostic pe baza principalilor indicatori economico-financiari 28
3.3.Analiza situatiei financiare a S.C. CONSTAN CONSTRUCT S.R.L 35
3.3.1. Diagnosticul financiar 35
3.3.2.Analiza structurii bilantului 35
3.4. Analiza echilibrului financiar 40
3.5.1. Analiza riscului de exploatare 44
3.5.2. Analiza riscului financiar 45
3.5.3. Analiza riscului de faliment 46
Concluzii ?i propuneri 51
Bibliografie 55
Anexe 56

Alte date

3.5.2. Analiza riscului financiar {p}

3.5.3. Analiza riscului de faliment {p}

Concluzii si propuneri {p}

Bibliografie {p}

Anexe {p}

Introducere

Trecerea la economia de piata a adus schimbari substantiale in conditiile de desfasurare a activitatii agentilor economici, care sunt nevoiti sa se adapteze ”regulilor de joc” specifice economiei de piata.

În noul context creat, un rol fundamental in viata economico-sociala il are agentul economic, acesta confruntandu-se permanent cu noi elemente, neverificate practic intr-o societate anterioara. În acest sens o economie de piata si cu atat mai mult o economie care a rupt chingile centralismului si se afla in tranzitie spre o economie de piata libera, este intr-un permanent proces de autoreglare, de autostabilitate; nemaiexistand acele

parghii pur administrative prin care unitatile economice erau conduse, dirijate, acestea se afla intr-o continua miscare si pentru a-si da seama de evolutia lor recurg la unele procese de orientare prin care isi asigura comparabilitatea proprie cu restul economiei, cu piata.În noul cadru economico-social creat, un element esential in activitatea fiecarei firme il constitue capacitatea sa de cunoastere si perceperea propriei activitati, dar mai ales gradul sau de adaptabilitate la dinamica mediului in care isi desfasoara activitatea..

Analuza diagnostic reprezinta o metoda de cunoastere a potentialului firmei. Conceputa prin analogie cu medicina, analiza diagnostic isi propune sa evidentieze punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si pericolele, pornind de la simptomele semnificative, sa identifice cauzele care le-au generat si sa formuleze recomandari pentru valorificarea punctelor forte si a oportunitatilor si pentru eliminarea sau atenuarea punctelor slabe si a pericolelor. Diagnosticul unei companii se impune si atunci cand rezultatele activitatii sunt bune, dar se doreste imbunatatirea lor.

Evaluarea activitatii unei firme are ca punct de plecare bilantul contabil- ”motorul” tuturor operatiilor de evaluare. Pornindu-se de la bilantul contabil, la un moment dat, evaluatorul se desprinde de acestea si elaboreaza bilantul economic – bilant teoretic. Pe baza diagnosticului, evaluatorul construieste anasambluri financiare abstracte, scenarii de dezvoltare, de rentabilitate.

Evaluatorul trebuie sa aiba mereu in vedere si sa considere ca toate informatiile nu constitue decat imagini ale unei realitati, iar el trebuie sa se apropie cat mai mult de realitatea insasi.

Rezultatul evaluarii unei firme reprezinta valoarea economica a acesteia, respectiv acea calitate conventionala, atribuita in urma unor succesiuni de calcule aferente unor metode diferite de evaluare. Rezulta deci, ca valoarea economica este o obtiune a evaluatorului, pe care o recomanda ca baza pentru realizarea unei tranzactii. De aceea doua evaluari nu seamana una cu alta, nici daca se refera la doua societati evaluat de aceiasi specialisti si nici daca se refera la doua evaluari ale aceleiasi societati facute de specialisti diferiti.

În orice evaluare se urmareste potentialul si nu obiectul in sine: un activ, o societate nu e privita ca o ingramadire de bunuri, ci ca un organism viu intr-un mediu productiv, in continua schimbare.