Pagina documente » Medicina » Diagnosticul precoce in cancerul gastric

Despre lucrare

lucrare-licenta-diagnosticul-precoce-in-cancerul-gastric
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-diagnosticul-precoce-in-cancerul-gastric


Cuprins

CUPRINS
Importanta diagnosticarii precoce in cancerul gastric
Epidemiologia cancerului gastric
Prognosticul cancerului gastric
Anatomia chirurgicala a stomacului
Anatomo-patologia cancerului gastric
C1asificari cu valoare prognostica
Cancerul superficial al stomacului
Cancerul gastric avansat
Cunostinte actuale despre carcinogeneza gastrica
Probleme de diagnostic clinic precoce in cancerul gastric
Aportul examenului radiologic in diagnosticul optimizat al cancerului
Aportul examenului endoscopic si al examenului bioptic in diagnosticul optimizat al cancerului gastric
Elemente clinice si paraclinice de bilant preoperator in stadializarea cancerului gastric
Partea speciala-- Date generale
Date clinice
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
65

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

IMPORTANTA DIAGNOSTICARII PRECOCE IN CANCERUL GASTRIC

In fata pacientului neoplazic o ridicare neputincioasa a umerilor este manifestata adeseori, ca semn al inclinarii arsenalului terapeutic inaintea invaziei anarhice aducatoare de moarte.

Un “daca” nepronuntat, atit de medic cit si de pacient declanseaza un regret si totodata o inclestare pentru o pastrare o perioada mai lunga sau mai scurta, a celui mai nepretuit dar:VIATA.

Se apreciaza ca cu cit se cunoaste mai bine o maladie si diagnosticheaza in stadiile timpurii, cu atit ea beneficiaza de un tratament mai eficient. Cancerul gastric nu face exceptie de la aceasta regula. Desi frecventa sa este relativ stationara in ultimii ani, el se mentine totusi in seria neoplaziilor cu un indice redus de supravietuire. Solutia ce se impune pentru rezolvarea acestei provocari o constituie numai un diagnostic precoce stabilit cu ajutorul unor mijloace explorationiste in continua perfectionare si un tratament amplu ce necesita competenta, daruire, si nu in ultimul rind eforturi financiare aducatoare de aparatura medicala si medicamente adecvate.

Incurajat de oferta ce destinul mi?a avansat?o, aceea de a cunoaste si a sluji nevoii de sanatate a omului, am aprofundat cunostintele actuale despre neoplasmul gastric incercind o aducere la zi a datelor oferite de literatura de specialitate, iar apoi o evaluare a experientei Clinicii a II?a Chirurgie a Spitalului Clinic Judetean Constanta in aceasta problema.

Recunostinta mea se indreapta catre intreg personalul de cadre didactice al clinicii, ce mi?au pus la dispozitie cu genorozitate cunostintele dansilor. Fie ca aceasta lucrare sa constituie o rasplata adusa stradaniei dansilor in formarea noilor generatii de medici.

EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI GASTRIC

Aspectele epidemiologice “descriptive” cuprind studiul virstei pacientilor, al sexului, al factorilor ereditari (grupa sanguina), statutului socio?economic si variatiilor geografice,pe plan international si chiar in interiorul unei tari.

Din punct de vedere al distributiei geografice, incidentacancerului gastric se spune ca are tendinta de a creste de la vest spre est si de la sud spre nord. Se intelege de aici ca intarile Extremului Orient, spre exemplu in Japonia, se intilnesteo incidenta mai mare a cancerului gastric (79,6%, la barbati si35,8%, la femei), care scade progresiv odata ce se inainteaza spre vest, pentru ca in S.U.A, in statul Konnecticut sa fie 15,2%,la populatia alba si 28,5%, la populatia de culoare.

In anul 1930 mortalitatea populatiei masculine americane prin cancer gastric era de doua ori mai mare decit in alte cancere, in timp ce pentru populatia feminina, ea se clasa dupa tumorile de col uterin si cele de san.

Pentru motive ce ramin inca incomplet elucidate, procentele de incidenta si de mortalitate prin cancer gastric s?au diminuat evident in ultimii 60 de ani. Astfel, in S.U.A. procentul de mortalitate a scazut de la 28 la 7,8 pentru 100.000 la barbati si de la 27 la 3,7 pentru 100.000 la femei. Cu toate acestea se estimeaza ca in anul 1989 au fost diagnosticate 20.000 cazuri noi de cancer gastric si 13.900 de americani au decedat datorita acestei maladii.

Anchetele epidemiologice sugereaza ca riscul de cancergastric este mai crescut in categoriile socio?economice cele maijoase. Totusi, persoanele ce migreaza din zonele cu incidentacrescuta, catre zonele de incidenta slaba par a-si mentine susceptibilitatea lor fata de cancerul gastric, in timp ce riscul pentru descendenta lor se aproprie de cea a tarii de acceptiune

Aceste date sugereaza ca un factor de mediu, cedebuteaza probabil foarte devreme in viata, este legat de dezvoltarea cancerului gastric, factorii alimentari carcinogeni fiind considerati ca factori principali.In tarile nord europene se intilneste o incidenta mai mare:

In Finlanda, 37,5%, Anglia, 33%, Norvegia, 27,3%(1992).

In Franta, in departamentul Finistere, pe un studiu inperioada 1984 ? 1989, incidenta a fost de 18,1% pentru barbati si7,7% pentru femei, iar in anul 1992 incidenta pe tara a fost de15%, reprezentind 25% din cancerele digestive, fiind al treilea cancer digestiv dupa cel de rect si de colon, in ordinea frecventei si responsabil de 10.000 decese pe an.

Pentru Romania se cunoaste ca in anul 1982 incidenta neoplasmului gastric a fost de 23,33% pentru barbati si de 12,01% pentru femei, o pondere insemnata avind judetele din nord?vestul tarii (Harghita, Arad, Bihor, Timis) ce prezinta o morbiditate mai mare prin cancer gastric fata de judetele din sud.

In cadrul repartizarii pe sexe exista o predominanta neta a sexului masculin, marimea excesului variind cu virsta, astfel casub 35 de ani raportul barbati/femei este de 1,24/1, ca sa ajunga 2,16/1 in jurul virstei de 60 de ani si de 1,62/1 la virste mai inaintate.

In ceea ce priveste epidemiologia formelor histopatologicese constata o predominanta neta a adenocarcinoamelor care reprezinta 87% din cazuri, spre deosebire de celelalte tumori

(sarcoame, limfoame) care sint restul de 13%. Studii recente subliniaza o scadere puternica cancerelor cu localizare antrala si o discreta progresie a cancerelor de cardia.

Aspectele cauzale epidemiologice urmaresc agentii carcinogeni incriminati in regimul alimentar, cit si cunoasterea leziunilor ce au relatii strinse cu cancerul: ulcerul gastric, polipii gastrici, anemia pernicioasa, hernia hiatala, bontul gastric dupa gastrectomie.

Frecventa aparitiei cancerului la bolnavii cu ulcer gastric variaza intre 1?4% argumentind posibililtatea dezvoltarii asociate a cancerului pe fondul unui ulcer gastric.

Potentialul malign al polipilor gastrici este foarte ridicat (dupa Faivre 75%) fiind adeseori asociat cu cancerul gastric (pana la 79% din cazuri).

Boala lui Menetrier confera un risc de cancerizare ce variaza de la 10 pina 50% in functie de seriile studiate.

Bonturile de gastrectomie pot da o frecventa de cancer intre 3-6% ce poate surveni intr?un interval de 5 la 20 ani dupa gastrectomie si sint mai frecvente la barbati.

Gastrita atrofica se poate canceriza in procente de pina la10%, iar maladia Biermer, ce consta intr?o atrofie a glandelor fungice, confera un risc de cancerizare de 5 ori mai ridicat decit in populatia generala.

PROGNOSTICUL CANCERULUI GASTRIC

Printre factorii de prognostic se regasesc urmatorii:

? prezenta de metastaze ganglionare ce constituie factorul prognostic esential; exista putini supravietuitori la 5 ani daca ganglionii sint invadati;

? extensia parietala, ce este de bun prognostic daca tunica musculara este indemna (in cazul tumorilor superficiale T1);

? existenta de metastaze;

? clasificarea TNM;

? tipul histologic: tipul intestinal fiind mai favorabil decit tipul difuz sau decit linita.

Alti factori de prognostic au fost, de asemenea, propusi:

-virsta si sexul pacientului,

- tipul de curage ganglionar,

- gradul de diferentiere tumorala,

- ploidia,

- prezenta de emboli vasculari.

Supravietuirea la 5 ani este apreciata astfel:

? in mod global este de 15% cu precizarile:

- in caz de cancer superficial ea este de peste 90%;

- dupa exereza aparent curativa este de 40%;