Pagina documente » Drept » Dreptul familiei in Tara Romaneasca si Moldova in secolele XVII-XVIII

Despre lucrare

lucrare-licenta-dreptul-familiei-in-tara-romaneasca-si-moldova-in-secolele-xvii-xviii
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-dreptul-familiei-in-tara-romaneasca-si-moldova-in-secolele-xvii-xviii


Cuprins

Cuprins
pag.
I. Introducere
1. Influentele suferite de dreptul rominesc in secolele XVII- XVIII.......6
II. Familia ca institutie
1. Casatoria....16
2. Membrii familiei: sot, sotie, drepturi si obligatii...36
3. Copii in familie.........51
4. Divortul......61
III. Relatiile de familie
1. Succesiunea.............75
2. Rudenia.....92
3. Zestrea.......99
IV. Influenta dreptului asupra familiei
1. Sanctiuni pentru nerespectarea legislatiei............112
V.Concluzii129
Bibliografie..............131

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Introducere

Tema pe care am ales-o pentru lucrarea de diploma se intituleaza “Dreptul familiei În Tara Romaneasca si Moldova in secolele XVII-XVIII”.

M-am decis sa-mi aleg aceasta tema În urma studierii anumitor aspecte din istoria familiei.

Decizia mi-a fost influentata si de faptul ca sunt studenta si la Facultatea de Drept.

Un alt motiv care mi-a trezit interesul pentru aceasta tema a fost datorat si de impactul pe care-l are institutia familiei asupra sferelor economice si sociale de-a lungul istoriei.

M-a interesat de asemenea modul de viata al oamenilor din acea perioada si felul În care i-a influentat legislatia odata cu aparitia primelor legi scrise.

Modelul organizatoric al familiei analizat evolutiv poate genera concluzii legate de relatiile de cauzalitate Între organizarea administrativa, componenta demografica, Înclinatii religioase si organizare economica a fiecarei natiuni În parte, fiind unul din factorii importanti ai deversificarii dintre popoare.

Dovada a evolutiei sale, Încercarea omului de a se cunoaste pe sine precum si de a intelege mediul În care-si dezvolta actiunile reprezinta cele mai vechi preocupari care au generat asocierea acestuia În diferite forme de organizare care uneori corespund si stucturilor sociale cum ar fi casta, tribul, ginta, clanul si gasind ca forma actuala familia.

Însa aceasta nu trebuie vazuta ca un produs al simplii curiozitati, ca o formula de satisfacere a unor impulsuri biologice , ci ca un set de necisitati sublimate uman, universal valabile pentru fiecare individ, fiecarei necesitati primare corespunzandu-i un raspuns cultural specific: nutritia determina gospodarirea, Înmultirea –rudenia; comoditatea- locuinta, confortul; siguranta- apararea; miscarea- activitatea; sanatatea- igiena si cresterea- Învatarea.

Familia ca forma de organizare a societatii, reprezinta un sistem de referinta, un barometru sau un aparat de masurare a tensiunii unei societati În continua prefacere, uneori bolnava si “muta”, alteori viguroasa si vivace.

Daca vrei sa afli despre familie În intempestiva ei complexitate Întreaba Evul Mediu. Daca vrei sa afli raspunsuri “exhaustive” despre familia din tara noastra consulta “Codul Familiei” din 1 februarie 1954( revizuit pe rand la 18 august 1956, 1974 si 2003).

Dar daca vrei sa observi translatia acestui concept, studiaza Evul Mediu si traieste În contemporaneitate. Fiinta sociala, omul, prin forta lucrurilor si-a adus contributia la exprimarea unei societati si gratie familiei din care a facut parte.

Familia creeaza, asadar, un prim univers al personalitatii istoriei, un prim contact cu lumea care inconjoara individul aflat in formare si nu numai, imprimandu-i comportamente si atitudini.

Astazi mai mult ca oricand vine cu puterea celei mai obsedante amintiri ideea celui care conduce, dar nu guverneaza, nefiind straina de aceasta revenire În actualitate miscarea feminista. Urmarind reabilitarea femeii, dupa acel fatidic intermezzo secular cand femeia este redusa la gineceu si treburile gospodaresti exceptand unele “accidente” ale istoriei, feminismul subliniaza importanta femeii În viata conducatorului.

Femeia este revalorizata si pusa În drepturi, urmand regula contrastelor cand Evul Mediu inventeaza dragostea curtenitoare si idealizarea puritatii feminine. Emanciparea mentalitatilor de-a lungul timpului da explicatia importantei femeii În contemporaneitate si a familiei conceputa prin ea.

Ipostaza a ceea ce noi suntem astazi este si o consecinta a ceea ce am fost, astfel Încat din punct de vedere al temei lucrarii de fata nu poti Întelege familia ca si concept fara a o studia În subtila ei dezvoltare Începand mai ales cu Evul Mediu si concentrandu-ne atentia asupra spatiului romanesc care prezinta o serie de particularitati si culori specifice.

Familia reprezinta asadar o revolutie a gandirii involuntare alimentate de necesitatile si trebuintele materiale si spirituale care-si gaseste o expresie si importanta aparte În lumea de astazi.

Lucrarea este structurata pe patru capitole cuprinzand aspecte atat În ceea ce priveste familia ca institutie, cat si sanctiunile determinate de nerespectarea legislatiei vremii.

În ceea ce priveste istoriografia dreptului familiei putem spune ca este destul de vasta. Fara enumerarea integrala a acestei istoriografii se impune ca o necesitate trecerea in revista a unor nume de referinta care au tratat din diverse perspective statutul juridic al familiei.

Urmarind sa Înfatiseze procesul aparitiei si dezvoltarii institutiilor juridice in spatiul Tarilor Romane, pe fondul evolutiei conceptului de statalitate prof. Vladimir Hanga Îsi aduce o remarcabila contributie În lucrarea sa “Istoria Dreptului” În trei volume, la explicatia structurii intriseci a fenomenelor noi si persistenta unor elemente din vechea forma de organizare translatate În secolele XVII-XVIII dar care-si gasesc corespondenta si astazi.

Lucrarea elaborata de S.Fl.Marian, reprezinta cea mai ampla si mai complexa descriere monografica a unuia dintre cele mai importante aspecte din viata spirituala a poporului roman si anume ciclul vietii omului: nasterea, nunta, moartea, fiecaruia fiindu-i consacrat cate un volum aparte.

Volumul I intitulat “Nunta la romani” cuprinde aspecte legate de casatorie, zestre, rapire, divort.

Un articol important referitor la institutia casatoriei elaborat de Anicuta Popescu si care se intituleaza “Institutia casatoriei si conditia juridica a femeii din Tara Romaneasca si Moldova În secolul al XVII-lea’’, cuprinde aspecte cu privire la casatorie.

Aspecte privitoare la casatorie, divort, membrii familiei, sunt cuprinse si În lucrarea lect.univ.dr. Ion T. Amuza intitulata “Casatoria si divortul În vechiul drept romanesc’’.

O alta lucrare reprezentativa referitoare la familie, este si cea scrisa de Conf.univ.dr. Sarolta Solcan intitulata “Familia În secolul al XVII-lea În Tarile Romane”, dedicand un capitol din lucrare relatiilor dintre membrii familiei.

Un articol important referitor la zestre elaborat de Constanta Ghitulescu este ”Zestrea Între norma si practica”, unde trateaza problema zestrei din Tara Romaneasca În secolul al XVII-lea, cat si În recenta lucrare “În salvari si cu islic” unde continua problemea zestrei si ne relateaza despre modul cum se alcatuia o zestre si ce trebuia sa contina aceasta.

Andrei Radulescu este unul dintre autorii care are numeroase lucrari, printre care “Originalitatea dreptului roman” În care vorbeste despre originalitatea dreptului roman, precum si o serie de lucrari cu privire la influentele suferite de dreptul romanesc, cum ar fi “Influenta italiana asupra dreptului roman”, “Influenta franceza asupra dreptului roman pana la 1864”, precum si “Influenta belgiana asupra dreptului roman”.

Referitor la sanctiunile care se aplica asupra nerespectarii legilor, Ioan C. Filitti, are un articol denumit “Vechiul drept penal roman” În care relateaza despre pedepsele din vechile noastre pravile.

De asemenea si Ioan D. Condurachi În “Trasaturile caracteristice ale vechiului drept penal romanesc” vorbeste despre numeroasele sanctiuni care se aplicau celor care nu respectau legile tarii.

Pe langa aceasta lucrare Ioan D. Condurachi a scris si o lucrare referitoare la mostenire care se intituleaza “Mostenirea În vechiul drept romanesc”.

Si Gh.Ungureanu În articolul intitulat “Pedepsele În Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea” contine si documente cu privere la pedepsele care erau aplicate.

Pe langa lucrarile generale am folosit si documente care sa-mi sustina afirmatiile. Dintre acestea amintesc “Carte Romaneasca de Învatatura-1646’’ care cuprinde numeroase dispozitii privind atat reguli la casatorie si despartire, la pierderea zestrei, repudierea sotiei cat si pedepsele care erau aplicate pentru nerespectarea legislatiei.

“Îndreptarea Legii- 1652” care a fost aplicata În Tara Romaneasca cuprinde dispozitii asemanatoare pravilei din Moldova.

Pe langa acestea colectia de documente “Documente privind Istoria Romaniei” care cuprinde documente atat pentru Tara Romaneasca cat si pentru Moldova, cat si colectia “Documenta Romaniae Historica”.

O serie importanta de documente este si cea elaborata de Vl.Diculescu intitulata “Viata cotidiana a Tarii Romanesti În documente (1800-1848)” , si care cuprinde numeroase documente referitoare la zestre, dar si referitoare la relatia dintre parinti si copii, la procese legate de succesiune, privind adoptia de copii, cazuri de adulter si divort.

Nicolae Iorga are de asemenea o colectie cuprinzatoare de documente precum cele cuprinse În “Studii si Documente cu privire la istoria Romanilor”.

Datorita putinelor documente pe secolul al XVIII-lea cu privire la dreptul familiei am utilizat si documente din secolul al XIX-lea cum ar fi “Legiuirea Caragea”, “Codul Calimach”, care cuprind si acestea dispozitii referitoare la familie, succesiune, rudenie, zestre.

Toate aceste lucrari evidentiaza cercetarile efectuate de-a lungul timpului cu privire la evolutia familie si aplicarea normelor de drept asupra acesteia În societatea romaneasca.

1. Influentele suferite de dreptul romanesc in secolele XVII- XVIII

Dintre influentele care s-au exercitat asupra dreptului nostru romanesc, puternica este influenta bizantina.

Desi in principiile sale de baza vechiul nostru drept romanesc pleaca din Roma, totusi În decursul vremurilor a fost influentat În primul rand de principiile crestine ale dreptului bizantin.