Pagina documente » Informatica, Matematica » Evidenta elevilor intr-o scoala. Analiza sistemului informatic

Despre lucrare

lucrare-licenta-evidenta-elevilor-intr-o-scoala.-analiza-sistemului-informatic
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-evidenta-elevilor-intr-o-scoala.-analiza-sistemului-informatic


Cuprins

Cuprins
1. INTRODUCERE
2. Baze de date
2.1. Concepte generale
1.1 Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date
2.2.1. Functiile unui SGBD
2.2. Etapele realizarii unei baze de date
2.2.1. Tehnica diagramelor entitate-asociere
Tipuri de legaturi intre entitati
2.2.2. Tipuri de atribute
2.3. Baze de date relationale
2.3.1. Generalitati
2.3.2. Restrictiile de integritate ale modelului relational
2.3.3. Formele normale ale unei relatii
2.3.4. Sisteme de gestiune ale bazelor de date relationale
2.4. Securitatea bazei de date
2.5. Utilizarea unei baze de date
3. PROIECTAREA BAZEI DE DATE
3.1. PREZENTAREA PROBLEMEI
3.2. ANALIZA PROBLEMEI
3.3. ALEGEREA SISTEMULUI DE GESTIUNE A BAZEI DE DATE UTILIZAT
3.4. PROIECTAREA SCHEMEI CONCEPTUALE
3.5. PROIECTAREA SCHEMEI EXTERNE
3.6. PROIECTAREA SCHEMEI INTERNE
4. PROIECTAREA APLICATIEI

EXTRAS DIN DOCUMENT

? Razvan Alexandru Sirbu – Proiectarea si gestionarea bazelor de date in medii vizuale

Capitolul 1 – Introducere?1. INTRODUCERE

Evidenta cu ajutorul calculatorului reprezinta o activitate care se regaseste in multe domenii de activitate cum sunt: evidenta populatiei, evidenta elevilor si studentilor, evidenta marfurilor intr-un depozit, evidenta cartilor intr-o biblioteca etc.

Cand vorbim de evidenta cu ajutorul calculatorului atunci automat trebuie sa vorbim de baze de date.

Lucrarea de fata prezinta modul de proiectare si implementare a unei baze de date destinate realizarii evidentei automate a elevilor intr-o scoala.

Conceptul de baza de date se refera la stocarea volumelor mari de date pe suport de memorie de capacitate corespunzatoare. Pentru a realiza stocarea si prelucrarea acestor volume de date s-au dezvoltat tehnici si metode specifice domeniului.

Primele baze de date erau dezvoltate pe sisteme de calcul de tip mainframe si erau manipulate de oameni special pregatiti pentru a gestiona aceste sisteme.

O data cu dezvoltarea sistemelor personale (PC), au aparut si primele aplicatii de baze de date care foloseau un singur fisier pentru a stoca toata informatia din baza de date (denumite baze de date „flat file"). Ele erau de tip Xbase, un limbaj care s-a raspandit foarte repede fiind folosit in special la manipularea datelor. Sistemele care l-au folosit au fost dBase, FoxBase, FoxPro. Aceste versiuni rulau sub sistemul MS-DOS si impartaseau limitarile acestuia. Cea mai raspandita aplicatie care foloseste limbajul xBase a fost FoxPro, sistem dezvoltat initial de firma Fox Software sub numele de Foxbase. Chiar si in zilele noastre exista firme care stocheaza date extrem de importante in baze de date FoxPro, iar cel mai cunoscut exemplu este cel al organizatiei care gestioneaza Euro Tunel.

La inceputul anilor 90, firma Microsoft Corporation a lansat aplicatia Access, aplicatie care se bazeaza in mare parte pe logica de stocare a sistemului FoxPro, sistem care fusese achizitionat de firma in 1989. Aplicatia Access a devenit, in scurt timp, cea mai folosita aplicatie de gestiune a bazelor de date „flat file" de pe sistemele personale. Ajuns acum la versiunea 2003 SGBD-ul MS-Access s-a schimbat fiind scalabil catre baze de date Microsoft SQL Server. Totodata, incepand cu versiunea 7 i s-a adaugat un limbaj de programare dedicat (Visual Basic for Applications - VBA), bazat pe limbajul de programare Visual Basic. Prin intermediul acestuia se puteau manipula datele mai usor, se puteau folosi automatisme pentru diverse interogari, afisari etc. Începand cu versiunea 9, limbajul integrat este compatibil cu Visual Basic si cu limbajul folosit de MS SQL Server. Versiunea 2003 poate genera programe executabile (fisiere *.exe) astfel incat nu mai este nevoie de prezenta acestuia pe masina pe care ruleaza o aplicatie specifica MS-Access. Acest mod de lucru aminteste de posibilitatea de a genera executabile adaugata SGBD-ului FoxPro chiar de la versiunile sub MS-DOS.

În privinta sistemelor server, piata s-a dezvoltat uimitor de repede deoarece s-a constatat cat de folositoare sunt sistemele dedicate acestui lucru. Oracle a lansat si si-a dezvoltat baza de aplicatii server, astazi ajungand la versiunea 9. Începand cu versiunea 8i, au fost introduse extensii orientate pe obiecte. Lansata cu ocazia Oracle OpenWorld, Oracle 9i reprezinta cea mai completa infrastructura pregatita pentru rularea aplicatiilor Internet. Oracle 9i include Oracle 9i Database si Oracle 9i Application Server si pachetul de unelte de dezvoltare Oracle 9i Developer Suite.

În ceea ce priveste corporatia Microsoft, aceasta a lansat tot in anul 2000 serverul de baze de date SQL Server 2000. Aplicatia se doreste a fi un concurent direct pentru aplicatiile Oracle, iar pentru acest fapt i s-a adaugat suport 100% pentru limbajul XML prin intermediul caruia se poate interoga direct serverul dintr-un browser (daca serverul a fost configurat sa suporte aceasta facilitate).

Tot in 2000, compania IBM a lansat varianta 7 a aplicatiei DB2. Aceasta aplicatie, ca si Oracle, este implementata pe mai multe platforme (inclusiv Linux), fiind o aplicatie pur obiectuala.

Pe sistemele Linux, cel mai folosit server de baze de date este MySQL. Cu toate ca exista un alt produs gratuit (MySQL este gratuit atat timp cat aplicatia dezvoltata nu este revanduta) - PostgreSQL, MySQL ramane preferatul programatorilor de Linux. De ce? Pentru ca limbajul cel mai folosit pe partea de server web - PHP - dispune de o extensie MySQL inglobata. Dar nu numai acest lucru a influentat folosirea MySQL. Una dintre alegeri a fost si datorita usurintei administrarii acestui server, el dispunand de un client de accesare inclus.

Exista sute de modalitati de depozitare a datelor in baza de date. Cele mai utile aplicatii de computer stocheaza date, dar adesea ele o fac in moduri proprii, specifice.

În tot mai mare masura, oamenii de afaceri isi dau seama ca o multime de informatii importante raman neutilizate sau neintegrate, fiindca nu sunt intr-un format „adecvat”. Companiile se instaleaza pe Internet si se intereseaza de reactiile la produsele lor. Tot mai mult, acele reactii vin sub forma de e-mail-uri. Foarte putine companii pot face uz pe scara larga de informatia din acele e-mail-uri, le pot sorta, cauta sau exploatade o maniera organizata. Si mai putine companii inca pot utiliza eficient datele pe baza de HTML, cum ar fi cataloagele Web ale competitorilor lor.

2. Baze de date

2.1. Concepte generale

Conceptul de baza de date a aparut in anul 1969, la prezentarea primului raport CODASYL. Ideea de baza in organizarea datelor se intemeia pe existenta unui fisier de descriere globala a datelor prin care se realiza independenta programelor fata de date si a datelor fata de programe.

Prin intermediul acestui fisier se realiza accesul utilizatorilor. Acest fisier de date continea colectiile de date si legaturile dintre ele. Ulterior, acest concept a fost preluat si dezvoltat pentru bazele de date retea, apoi relationale si orientate pe obiect.

O baza de date poate fi definita de una sau mai multe colectii de date (Ki) aflate in interdependenta, impreuna cu descrierea datelor si a relatiilor dintre ele, (B=(K1, K2, ... )). O baza de date trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

? sa asigure o independenta sporita a datelor fata de programe si invers;

? conceptia structurii bazei de date trebuie facuta astfel incat sa se asigure informatiile necesare si suficiente pentru necesitatile de informare si decizie;

? sa asigure o redundanta minima si controlata a datelor;

? sa permita un acces rapid la informatiile stocate in baza de date.

Din punctul de vedere al criteriilor luate in considerare, bazele de date se impart:

? dupa orientare: