Pagina documente » Recente » FONDUL MONETAR INTERNATIONAL

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: FONDUL MONETAR INTERNATIONAL - FACTOR AL STABILITATII MONETARE IN CONDITIILE GLOBALIZARII 3
1.1. Conferin?a monetar? ?i financiar? de la Bretton-Woods 3
1.2. Principiile ?i func?iile Fondului Monetar Interna?ional 8
1.3. Sursele de finan?are, atribu?iile ?i organele decizionale ale Fondului Monetar Interna?ional 14
1.4. Efectele implic?rii Fondului Monetar Interna?ional ?n asigurarea stabilit??ii monetare 19
CAPITOLUL 2: PROCESELE DE INTEGRARE ?I GLOBALIZARE ECONOMIC? 21
2.1. Tendin?e ?i perspective privind fenomenele de globalizare ?i integrare economic? 21
2.2. Rela?ia proceselor de integrare ?i globalizare cu sistemul economiei mondiale 26
2.3. Consecintele fenomenelor de integrare ?i globalizare asupra rela?iilor monetar?financiare interna?ionale 29
CAPITOLUL 3: POLITICI ?I STRATEGII ALE FMI ?N CONDI?IILE GLOBALIZARII 35
3.1 Efectele implic?rii FMI in asigurarea stabilit??ii monetare interna?ionale 35
3.2 Evaluarea riscurilor financiare globale 37
3.3. Prevenirea ?i diminuarea fenomenelor de criz? 41
CONCLUZII 49
BIBLIOGRAFIE 54

EXTRAS DIN DOCUMENT

Este nevoie de FMI, astazi mai mult ca oricand. Asistam la o crestere fara precedent a mobilitatii capitalului si la o accentuare a managementului ratei de schimb si a rezervelor de lichiditati care pare putin realizabil in contextul cresterii riscurilor generate de cresterea oportunitatilor si avalansa incertitudinilor. Cu toate acestea, FMI are inca un rol important de jucat in privinta reducerii riscurilor si esecurilor financiare, dar si determinarea unor noi jucatori de a intra pe piata. Este adevarat ca oportunitatile economice pe glob sunt in continua crestere, dar multe tari nu se afla inca in pozitia de a obtine avantaje de pe urma acestora. Piata premiaza politicile economice sigure si eficiente si pedepseste, adeseori, greselile. Tendintele spre politici economice gresite raman, iar costul greselilor poate fi mult mai mare decat eventualele castiguri ale unui ajutor international bine intentionat si bine gandit, astfel fiind bine venit. Prezenta FMI este mai importanta si in momentul in care tarile adopta politici de dezvoltare competitiva pentru a-si echilibra balanta comerciala. Aceste devalorizari produc grave dezechilibre monetare, constituindu-se intr-una dintre cele mai vulnerabile canale de transmisie a crizelor la nivel regional si global, ele constituind una din cauzele pentru care FMI a fost creat: sa evite devalorizarile competitive in lant. Acest organism supranational are un dublu rol: unul psihologic si unul calitativ. Interventia Fondului descurajeaza speculatiile, calmeaza piata si permite monedelor in dificultate sa revina la un curs normal. Este arbitrul de care piata are nevoie.

A spune ca FMI este indispensabil nu inseamna ca trebuie sa fim multumiti cu ceea ce avem. Ba din contra, un nou FMI ar trebui sa fie gandit astfel incat sa reduca hazardul moral si sa aiba o eficienta ridicata in contextul adancirii interdependentelor intre economiile lumii. Sistemul monetar international ar trebui sa aiba la baza un sistem bancar sigur, bazat pe principii asemanatoare celor oferite de Comitetul de la Basel, astfel incat bancile care acorda imprumuturi riscante trebuie sa suporte si ele efectele crizei. Sistemul bancar ajunge in situatia de colaps din cauza riscului excesiv pe care si-l asuma bancile cand acorda aceste imprumuturi. Acest lucru este permis de existenta “unor plase de siguranta”, care, in momentul aparitiei lor, au indepartat disciplina verificarilor din comportamentul bancar. Bancile isi permit astfel sa acorde imprumuturi cu grad mare de risc, stiind ca in caz de esec isi vor recupera banii din taxele platite de contribuabili.

De asemenea, FMI ar trebui sa-si delimiteze actiunile fata de cele ale Bancii Mondiale, lasand acesteia rolul de banca pentru dezvoltare care sa acorde imprumuturi pe termen lung si mediu. Fondului I-ar ramane rolul de a supraveghea sistemul financiar global si de a interveni pentru stabilizarea acestuia prin imprumuturi pe termen scurt in cazul crizelor de lichiditati si numai tarilor solvabile. Astfel, complementaritatea celor doua institutii si colaborarea dintre ele ar conduce la cresterea eficientei asistentei financiare internationale.

CAPITOLUL 1: FONDUL MONETAR INTERNATIONAL - FACTOR AL STABILITATII MONETARE IN CONDITIILE GLOBALIZARII

1.1. Conferinta monetara si financiara de la Bretton-Woods

“Acum o jumatate de secol s-a petrecut intr-o mica localitate pierduta pe intinsul Statelor Unite ale Americii un eveniment care avea sa ramana intiparit in analele istoriei moderne a lumii.” [1 Costin Chiritescu –Idei contemporane in actiune, Editura Enciclopedica,Bucuresti,1996, pag.96]

Între 1-22 iulie 1944 s-a desfasurat in statul New Hampshire, la Bretton Woods, o localitate situata la poalele White Mountains, nu departe de Boston, Conferinta monetara si financiara a Natiunilor Unite si Asociate. La aceasta conferinta au participat reprezentantii unui numar de 44 state si un observator sovietic. Printre cei trei sute de delegati se aflau 16 ministri de finante, numerosi conducatori de banci centrale si multe dintre personalitatile comisiilor tehnice ale Societatii Natiunilor sau conferintelor internationale dinainte de 1939.

Conferinta s-a tinut intr-un hotel in stil Victorian, intr-o statiune de la poalele muntelui Alb; el exista si astazi. Majoritatea celor 730 de participanti au ajuns acolo cu un tren special, pornind din Atlantic City, New Jersey. Keynes a descris munca depusa la Bretton-Woods ca fiind uriasa: “ Cat am fost trezi toti am muncit incontinuu”. Conditiile de lucru erau dificile: intalnirile comitetului: ”numarand intotdeauna peste 200 de persoane, in sali cu o acustica slaba, alergand dupa microfoane, multi dintre cei prezenti cu o cunoastere slaba a limbii engleze, fiecare asteptand sa i se consemneze ceva in procesul verbal care ar fi putut face senzatie in presa de acasa si rusii care intelegeau ceea ce se intampla cu maxima dificultate.” [2 A.F.P. Bakker – Institutiile financiare internationale, Editura Antet,Bucuresti,1997, pag.26]

Delegatia sovietica nu putea colabora nici in chestiunile minore fara a cere aprobarea Moscovei si totul trebuia raportat acasa. Mai presus de orice, delegatia dorea sa-si protejeze pozitia fata de autoritati, deoarece, asa cum sublinia un delegat american de origine rusa: ”Nu uitati situatia dificila in care se afla concetatenii mei de odinioara, care au de infruntat pe de o parte dificultatile limbii engleze si pe de alta parte plutonul de executie”. []

La conferinta au participat doar reprezentatii tarilor din coalitia antifascista si reprezentantii statelor din Axa, cei din tarile neutre nefiind invitati.

Presedintele acesteia a fost D. Morgenthau, ministru de finante al Statelor Unite. La prima sedinta a conferintei a participat si presedintele american Roosevelt, care in cuvantul sau de deschidere, a insistat asupra importantei comertului mondial: ”comertul este sangele vietii unei societati libere. Trebuie sa avem grija ca arterele prin care curge acest sange sa nu fie astupate prin diferite bariere nascute din artificiale si absurde rivalitati economice”. [4 V.Badulescu – Probleme monetare internationale, Editura Scrisul Romanesc, Craiova,1944, p.3]

Discutiile din cadrul conferintei s-au axat pe cele doua planuri prezentate anterior si anume: “planul White si planul Keynes, pentru ca in final sa aiba castig de cauza planul american. Motivatia succesului planului american are mai multe componente:

? SUA era prima putere economica a lumii;

? SUA era cea mai mare detinatoare de aur;

? moneda nationala -dolarul- avea o pozitie dominanta.

Esenta planului american si a celui englez era comuna: ambele urmareau crearea unei institutii monetare internationale care sa fie o veritabila autoritate interguvernamentala. Ele au reprezentat adevarate proiecte ale unui sistem monetar international.” [5 Robert Mosse – Les problèmes monétaires internationaux, editia a-III-a, Payot, Paris, 1970, p.19]

În urma dezbaterilor organizate a avut castig de cauza, asa cum era de asteptat, planul american, acordandu-se doar cateva concesii nesemnificative planului englez. Prin urmare, regulile si principiile fundamentale adoptate se refera la:

? multilaterism;

? convertibilitatea monedelor;

? interdictia practicilor discriminatorii.

Însarcinata cu infiintarea FMI a fost Comisia intaia tehnica a conferintei condusa de Harry Dexter White, consilier al ministrului finantelor SUA, unul dintre cei mai de seama experti monetari ai acestei tari.

Participantii la conferinta au stabilit ca Fondul, in calitatea sa de mijloc de echilibrare a balantei de plati, sa intervina in cazul deficitelor temporare ale balantei de plati provocate nu de structura economica a unei tari, ci de “imprejurari temporare precum: crize economice, sociale sau politice, recolte proaste, distrugeri exceptionale in care balanta de plati a unei tari este deficitara, fie datorita unor nevoi de aprovizionare exceptionale, fie din cauza scaderii exportului ei normal, fie din cauza sarcinilor prea mari ale datoriei sale externe”. [6 V. Badulescu, op. cit., pag. 53]

Scopul conferintei a fost acela de a pune bazele monetare si financiare ale reconstructiei si dezvoltarii postbelice. Rezultatele conferintei s-au concretizat in elaborarea principiilor sistemului monetar international si in infiintarea celor doua organisme valutar-financiare internationale menite sa controleze si sa sprijine aplicarea sistemului: Fondul Monetar International (FMI) si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) – principala componenta a Bancii Mondiale. Acestea mai sunt cunoscute si sub denumirea de “institutiile de la Bretton-Woods”.

Conferinta monetara si financiara a Natiunilor Unite si Asociate de la Bretton-Woods a instituit primul sistem monetar international din istoria monetara a omenirii, a pus bazele unui cadru de cooperare monetara, economica si financiara intre tarile membre si a asigurat stabilitatea necesara dezvoltarii schimbarilor internationale.

Sistemul monetar international creat poate fi caracterizat prin patru elemente de baza:

? un sistem al etalonului de schimb-aur;

? un cod de buna conduita in ceea ce priveste mecanismele de ajustare a cursului de schimb;

? paritati fixe, ajustabile insa intr-o marja de fluctuatie in raport cu dolarul american de ±1%;

? o procedura de credit international mutual.

Prevederile Sistemului Monetar International (SMI) organizat in 1944 se regasesc in Statutul FMI adoptat la summit-ul de la Bretton-Woods la 22 iulie 1944 si care a intrat in vigoare la 27 decembrie 1945.

Principiile de baza din Statutul FMI sunt urmatoarele:

1. Universalitatea sistemului

Nu exista o prevedere speciala in acest sens, insa din continutul Statutului FMI reiese clar ca orice stat poate adera la FMI si, implicit, la Sistemul Monetar International. Conditia ca un stat sa adere la SMI este ca acesta sa fie de acord cu toate prevederile Statutului FMI, inclusiv cu cele care nu au legatura cu sistemul.

2. Fixitatea paritatilor si a cursurilor valutare.

a) moneda nationala a statului membru trebuie sa fie calculata in aur sau in dolari americani la valoarea de 1USD = 0,8888671 grame aur fin sau o uncie aur fin (31,103481 grame aur fin) = 35$ la 1 iulie 1944.

b) modificarea valorii paritare poate fi efectuata numai la propunerea tarii membre. Tot in cadrul statutului, legat de fixitatea paritatilor mai sunt stipulate urmatoarele aspecte:

- valoarea paritara poate fi modificata de fiecare membru in limita cumulata de 10%; in aceasta situatie FMI nu are dreptul sa faca obiectii

- daca a doua oara modificarea propusa nu depaseste limita de 10%, FMI este obligat ca in termen de 72 de ore fie sa-si dea acordul, fie sa se opuna acestei masuri.

- daca modificarea valorii paritare depaseste 20% din valoarea paritara initiala, FMI are dreptul ca intr-un interval mai lung de timp sa adopte propria pozitie.

c) intre membrii FMI comertul cu aur si valute trebuie efectuat si reglementat in baza normelor stabilite prin statut. Astfel: tranzactiile cu aur se vor efectua numai la pretul oficial, iar cele cu valute se vor efectua la cursurile valutare care pot fluctua in limitele de ±1% (in cazul operatiilor la vedere). [7 Costin C. Chiritescu – Relatii valutar-financiare internationale, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978, pag. 220-221]

3) Realizarea unui volum de rezerve monetare internationale adecvat nevoilor de echilibrare a balantei de plati. Aceasta echilibrare a balantei de plati se realizeaza printr-o structura variata a rezervelor de mijloace de plata internationale, ce se compun din: - rezervele oficiale de aur;

- rezervele valutare;

- pozitiile de rezerva la FMI.

Rolul rezervelor monetare internationale este foarte complex:

? eventualele deficite ale balantelor de plati, cand acestea nu sunt finantate prin imprumuturi externe compensatoare, se acopera tocmai prin aceste rezerve monetare internationale;

? stabilirea si mentinerea solvabilitatii externe a tarii in cauza;

? in cazul tarilor a caror balanta de plati este excedentara, rezervele internationale pot servi ca o investitie temporara a excedentului.