Pagina documente » Recente » Impactul culturii organizationale asupra comportamentului angajatilor

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: 2
ABORD?RI TEORETICE ALE CULTURII ORGANIZA?IONALE 2
1.1. Conceptul de cultur? organiza?ional? 2
1.2. Func?iile culturii organiza?ionale 5
1.2.1. Factori determinan?i ai culturii organiza?ionale 5
1.3.Raporturi dintre cultur? ?i climat organiza?ional 12
CAPITOLUL 2: CONSIDERA?II GENERALE ASUPRA COMPORTAMENTULUI ORGANIZA?IONAL 15
2.1. Comportamentul organiza?ional: evolu?ie ?i perspective ?n secolul XXI 15
2.2. Depersonalizarea ?i diluarea responsabilit??ii 19
2.3. Atitudini ?i comportament 21
2.3.1. Structura atitudinilor 21
2.3.2. Personalitatea 23
2.3.3. Despre atitudine ?i personalitate 28
2.3.4. Func?iile atitudinilor 28
2.3.5. Schimbarea de atitudine. Atitudini ?i comportamente 29
2.4. Persuasiunea ?i manipularea comportamentului 32
2.5.Rolul culturii ?n formarea ?i influen?area comportamentului organiza?ional 36
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ 41
IMPACTUL CULTURII ASUPRA COMPORTAMENTULUI ORGANIZA?IONAL ?N CADRUL COMPANIEI PROCTER & GAMBLE DISTRIBUTION S.R.L. 41
3.1. Scurt istoric 41
3.2.Structura organizatorica 43
3.2.1. Produse ?i servicii comercializate 44
3.2.2..Scopuri, Valori si Principii 45
3.3 .Prezentarea elementelor vizibile ale culturii organiza?ionale 47
3.4.Influen?a culturii asupra performan?elor organiza?ionale ale companiei Procter & Gamble 49
3.5.Metodologia cercetarii 56
3.5.1..Instrumentele de cercetare folosite 56
3.6. Analiza rezultatelor 58
3.7. Modalit??i de manifestare a culturii organiza?ionale 62
CONCLUZII 71
BIBLIOGRAFIE 73
ANEXE 76

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.6. Analiza rezultatelor {p}

3.7. Modalitati de manifestare a culturii organizationale {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

ANEXE {p}

INTRODUCERE

În procesul transformarilor care au loc in societatea contemporana, un rol aparte ii revine culturii organizationale. Fiind un factor ce determina succesul activitatii organizatiei, cultura reprezinta un element esential, indispensabil pentru progresul social.

Cultura organizationala reprezinta ansamblul de valori, modalitati de gandire si comportamente ale membrilor unei organizatii; personalitatea flecarei organizatii este creata in primul rand din oamenii care o compun. Orice companie printr-un anumit tip de cultura organizationala s-ar putea impune pietei si clientilor sai daca satisface in acelasi timp atat interesele clientilor externi cat si ale clientilor interni: angajatii.

Domeniul de studiu al culturii organizationale are o istorie relativ recenta, termenul a inceput sa fie utilizat pe larg in anii `80 ai secolului al XX-lea. Literatura de management a inceput sa popularizeze faptul ca excelenta unei organizatii este data de modurile comune prin care membrii ei au invatat sa gandeasca, sa simta si sa actioneze. Asadar, este greu de crezut ca in zilele noastre, un studiu asupra comportamentelor, relatiilor si structurilor organizationale se poate realiza fara luarea in considerare a culturii.

Importanta studierii culturii organizationale este data de valentele practice pe care le prezinta acest instrument utilizat, tot mai des, in potentarea performantelor firmei. Diagnosticarea dimensiunilor culturii organizationale permite observarea comportamentului uman in organizatie si punerea in valoare a realitatilor organizatiei relevante pentru functionarea acesteia. Cultura poate contribui atat la adaptarea in fata mediului extern, dar si la nevoia de integrare interna prin aderenta intregului personal la obiectivele strategice ale organizatiei, coeziunea grupelor de munca fiind vitala pentru functionarea eficienta a organizatiei.

În concluzie, este esential sa se cunoasca importanta culturii si impactul pe care aceasta il exercita aupra comportamentului angajatilor, pentru a putea in acest fel mentine, imbunatatii sau eventual schimba acolo unde este cazul.

CAPITOLUL 1:

ABORD?RI TEORETICE ALE CULTURII ORGANIZATIONALE

1.1. Conceptul de cultura organizationala

Într-o abordare antropologica si fenomenologica, organizatiile pot fi descrise ca mici societati umane in care oamenii creeaza pentru ei insisi si impartasesc semnificatii, ritualuri si scheme cognitive. O prima linie de cercetare cu originea in antropologia sociala are ca obiect cultura organizationala conceputa ca un artefact colectiv, marcat de doua tendinte opuse: pastrarea identitatii si transformarea ca raspuns la cerintele mediului. [1 ?m?d?o Istoc?su – Civiliz?ti?, cutura, m?n?g?m?nt, Bucur?sti, ?ditur? ?S? 2012, p.38 ]Cultura organizationala, reprezinta un complex de comportamente, practici si sisteme de valori care asigura si guverneaza coeziunea membrilor sai. Bazele culturii organizationale stau in cultura nationala pentru ca regulile, normele, valorile regasite intr-o organizatie isi au sorgintea in regulile, normele si valorile promovate la nivelul culturii nationale. Cultura organizationala, asadar, nu se confunda cu viziunea, misiunea sau strategia organizatiei.

Pentru Edgar Schein, cultura organizationala vizeaza cateva elemente constitutive: regulile de comportament, normele care se dezvolta in cadrul grupelor de munca, valorile dominante adoptate de organizatie privind produsele, filosofia care calauzeste politica unei organizatii fata de partenerii de afaceri, regulile stabilite intr-o organizatie pentru functionarea ei eficienta, spiritul si climatul ce caracterizeaza organizatia in mediul intern si in relatiile cu mediul inconjurator.

Importanta studierii culturii organizationale este data de valentele practice pe care le prezinta acest instrument utilizat, tot mai des, in potentarea performantelor firmei [2 . ?ug?n Burdus, Gh?orghit? Caprar?scu, ?rm?ni? ?ndronic?scu – M?n?g?m?ntul schimbarii org?niz?tion?l?, ?diti? ? 3?, Bucur?sti, ?ditur? ?conomica, 2008, p.124]

Pe plan mondial, interesele cu privire la identificarea culturii unei organizatii, a locului si rolului ei in reusitele sau esecurile ce marcheaza evolutia firmei sunt relativ recente. Specialistul american Theodore Szelnic, in anul 1957, s-a preocupat pentru identificarea si definirea culturii organizationale. Ulterior, studiile efectuate asupra unor companii americane de succes, precum IBM, Hewlett-Packard, Procter&Gamble, Delta Airlines, Du Pont, Kodak si Digital Equipement au demonstrat influenta deosebita a culturii organizationale asupra performantelor economice ale acestor companii. În general, cultura unui popor se refera la comportamentul membrilor acelui

popor, la modul in care acestia inteleg valorile, credintele, normele si premisele care ii caracterizeaza. Aceasta cultura este insusita si asumata de catre membrii societatii, avand drept consecinta o influenta evidenta asupra comportamentului lor.

La fel cum un popor detine o cultura nationala, asa si in cadrul unei organizatii de afaceri se contureaza o cultura, denumita cultura organizationala, care reflecta, simplu spus, “modalitatile in care lucrurile sunt executate aici.” În cele ce urmeaza vom incerca realizarea unei imagini cat mai complete asupra semnificatiei acestei notiuni de cultura organizationala cu ajutorul unor definitii si opinii de natura academica.

Gary Jones, in lucrarea intitulata “Comportament organizational”, defineste cultura organizationala din doua perspective: informala si formala. Prin urmare, in mod informal, cultura organizationala poate fi perceputa ca fiind “stilul, atmosfera sau personalitatea unei organizatii”. Toate aceste elemente care compun notiunea de cultura organizationala sunt diferite de la o organizatie la alta.

Cultura organizationala a unei marii organizatii multinationale nu poate fi identica cu cea a unei intreprinderi mici si mijloci din tara noastra.Din punct de vedere formal, acelasi autor defineste cultura organizationala ca fiind reprezentata de “credintele, valorile si ipotezele impartasite, care exista intr-o organizatie.” . [3 St?nciu, St?f?n, Ion?scu, Mih??l? ?l?x?ndr?, Cultura si comport?m?nt org?niz?tion?l, Bucur?sti, ?ditur? Comunic?r?.ro, 2005, p. 119)]

Din aceasta definitie rezulta ca aceasta cultura este o perceptie care exista la nivelul organizatiei si nu la nivelul indivizilor care fac parte din organizatia in cauza. Prin urmare, indivizii care au niveluri diferite de educatie si apartin unor niveluri ierarhice organizationale diferite au tendinta de a descrie cultura organizatiei in termeni similari. Tocmai la aceste aspecte se refera si caracterul impartasit al culturii, mentionat in definitia de mai sus.

Anthony Jay, in anul 1967, in lucrarea „Management and Machiavelli”, afirma: „Este cunoscut de ceva timp despre corporatii ca sunt institutii sociale cu obiceiuri si tabuuri si ca multi sociologi le-au studiat si au scris despre ele. Dar ele sunt, de asemenea, institutii politice, autoritare si democratice, pacifiste si razboinice, liberale si paternaliste.” Înca de atunci, Jay vorbea despre cultura organizationala, desi termenul nu se crease inca. [4 ?nthony J?y, „M?n?g?m?nt ?nd M?chi?v?lli”, ?d: Softcov?r, P??rson ?duc?tion, Ltd. 1967)]Interesanta este si definitia data culturii organizationale de catre autorul A. Strati : „Cultura organizationala reprezinta un ansamblu de simboluri, convingeri si modele de comportament invatat, produs si recreat de oameni care isi dedica energia si munca vietii unei organizatii. Este exprimata in proiectarea organizatiei si a muncii, in manifestarile construite ale culturii si in serviciile pe care organizatia le produce”. [5 Ibid?m, p. 120.]

Alexandru Puiu, in lucrarea „Management – analize si studii comparative”, defineste cultura organizationala ca fiind „un ansamblu structurat al rezultatelor materiale si spirituale ale organizatiei, integrand un sistem de valori si convingeri care este cultivat si transmis sistematic in randul membrilor sai si in afara unitatii respective”. [6 ?l. Puiu, M?n?g?m?nt – ?n?liz? si studii comp?r?tiv?, ?diti? ? II-?, Pit?sti, ?ditur?. Ind?p?nd?nt? ?conomica, 2004, p. 66)]Studiul culturii organizationale reprezinta astazi o preocupare constanta a cercetatorilor, managerilor, companiilor, datorita rolului acesteia in cadrul oricarei organizatii. Asa cum, prin studiul culturii nationale se pot stabili asemanari sau diferente intre culturi, identificandu-se atat punctele forte, cat si punctele slabe ale unei entitati, studiul culturii organizationale permite diferentierea si dupa acest criteriu a intreprinderilor contemporane.

Începand cu anii ’80, in lucrarile de specialitate s-au expus diverse opinii privind rolul culturii organizationale in cadrul firmei, precum si o serie de raporturi dintre cultura organizationala si cultura nationala, dintre cultura organizationala si performantele economice ale unei companii.

Performantele scazute sau esecurile multor intreprinderi romanesti se datoreaza, in mare parte, incapacitatii acestora de adaptare la cerintele pietei si la regulile sale de functionare. În acest context, cultura organizationala joaca un important rol. Practic, necunoasterea de catre multi manageri romani a importantei culturii organizationale a facut imposibila sustinerea unor performante ridicate. [7 Zl?t?, Mi?lu, Tr?t?t d? psihologi? org?niz?tion?l-m?n?g?ri?la, vol.1, I?si, ?ditur? Polirom, 2004, p. 36]Cultura organizationala este deseori numita si cultura corporatiei sau corporatista, deoarece termenul de cultura este deseori folosit pentru a descrie mediul intern din cadrul unei mari corporatii. Dar, notiunea de cultura poate fi folosita pentru a descrie si mediul intern la nivelul unei organizatii nonprofit, a unei agentii guvernamentale, a unei asociatii caritabile, administrative etc.

Cultura este importanta pentru o organizatie deoarece ii ajuta pe indivizi sa actioneze conform valorilor pe care ei le impartasesc si a altor aspecte ale culturii organizatiei, prin comportamentul lor avand un impact semnificativ asupra eficacitatii organizationale.

O cultura poate avea un impact pozitiv asupra eficacitatii organizationale cand cultura sprijina obiectivele organizationale, este larg impartasita si este adanc interiorizata de catre indivizii din organizatie. Dar, exista si situatii in care cultura organizationala poate influenta in mod negativ activitatea desfasurata la nivelul unei organizatii, atunci cand ea este larg impartasita si bine interiorizata, dar influenteaza comportamentul angajatilor in directii care sunt departe de obiectivele organizationale.

1.2. Functiile culturii organizationale

Într-un asemenea context, se apreciaza ca, functiile culturii organizatiei pot fi: [8 ?l?x?ndru Puiu , „M?n?g?m?nt: ?n?liz? si studii comp?r?tiv?”, ?d: Ind?p?nd?nt? ?conomic?, Pit?sti, 2003,p.132]de furnizare a unui ecran protector intre individ si lume (cultura „controleaza” gradul de „filtrare” al atentiei);

? de integrare sociala a membrilor organizatiei si de adaptarea a sistemului social (organizatia) la mediul aflat intr-o continua schimbare;

? de atingere a scopurilor organizatiei prin directionarea salariatilor si grupurilor de salariati;

? de mentinere a unor modele socio–culturale morale pozitive pentru organizatie si societate, prin intermediul pastrarii si transmiterii valorilor si traditiilor benefice atat organizatiei, cat si societatii, in general;

? de productie a elementelor materiale si spirituale ale organizatiei;

? de contributii la cresterea productiei materiale si spirituale ale societatii in care organizatia isi desfasoara activitatea;

? de transformare a omului din unitati biosociale intr-o unitate a spiritului social.

1. integrarea salariatilor in cultura organizationala a firmei, intr-un anumit mod de a munci, de a convietui;

2. directionarea activitatii salariatilor in vederea realizarii obiectivelor propuse;

3. pastrarea si transmiterea, in interiorul si exteriorul firmei a imaginii, valorilor si traditiilor organizatiei;

4. protectia salariatilor firmei fata de amenintarile mediului social, economic, politic;