Pagina documente » Informatica, Matematica » Managementul unei baze de date multimedia folosind JSP

Despre lucrare

lucrare-licenta-managementul-unei-baze-de-date-multimedia-folosind-jsp
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-managementul-unei-baze-de-date-multimedia-folosind-jsp


Cuprins

CUPRINS
Foaie de capat
Tema proiectului
Cuprins
Sinteza proiectului
Capitolul I. Memoriu tehnic pag.1
1. Ce este Java? pag.1
1.1. Scurt Istoric pag.1
1.2. Avantajele limbajului Java pag.2
1.3. Dezvoltarea si executia unui program Java pag.4
2. Java Server Pages pag.5
2.1. Scurt istoric pag.5
2.2. Avantajele JSP pag.6
2.3. Despre JSP pag.6
2.4. Dezvoltarea cu componente pag.6
2.5. Modelul de cerere JSP pag.7
2.6. Cum functioneaza tehnologia JSP? pag.7
2.7. Comparatie JSP-ASP pag.8
2.8. Sintaxa JSP pag.9
2.9. Citirea de request headers pag.13
3. Servleti pag.15
4. Tehnologia Java Server Pages pag.16
5. Servleti si pagini JSP pag.17
6. Rolurile componentelor Web pag.17
6.1. Componenta de intrare pag.18
6.2. Componenta de prezentare pag.18
6.3. Generare de date binare pag.20
6.4. Extinderea functionalitatii unui server Web pag.20
7. Comparatie pagini JSP - servleti pag.20
7.1. Design-ul paginilor JSP pag.21
8. Componentele Java Beans pag.21
9. Tag-uri personalizate pag.21
10. Folosirea scripletilor si a expresiilor pag.21
11. Proiectarea aplicatiilor Web pag.22
12. Aplicatii cu pagini JSP de baza si servleti pag.22
13. Aplicatii cu componente modulare pag.23
13.1 Componente modulare intr-o pagina JSP pag.24
13.2 Procesarea cererilor cu componente modulare pag.25
14. Afisarea continutului personalizat pag.25
15. Introducere in bazele de date pag.26
15.1 Probleme specifice bazelor de date pag.28
15.2 Structura JDBS pag.28
15.3 Conectarea la baza de date pag.29
15.4 Executarea comenzilor SQL pag.31
Capitolul II. Breviar de calcul pag.32
1. Enumerarea si comentarea fisierelor utilizate in aplicatie pag.32
2. Implementarea si descrierea mecanismului pag.33
2.1 Lantul Evenimentelor pag.33
2.2 Organigrama - Fluxul Programului pag.34
Capitolul III. Rezultate experimentale pag.45
Capitolul IV. Concluzii pag.51
Capitolul V. Bibliografie pag.52
Anexe

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

- {p} -? I. Memoriu tehnic

1. Ce este Java?

Java nu este numai un limbaj de programare, Java este un mediu de programare ce ofera utilizatorului cadrul necesar si uneltele necesare dezvoltarii aplicatiilor Java. Java este o tehnologie care ofera suport dezvoltarii de aplicatii distribuite, independente de platforma. Programele Java pot rula pe diferite tipuri de platforme conectate intr-o retea privind reteaua ca un calculator unic. Ceea ce avantajeaza limbajul Java, comparativ cu alte limbaje este conexiunea sa stransa cu tehnologia Internet datorita in special asa numitor appleturi Java. Appleturile Java sunt programe Java ce se executa in cadrul browserelor World Wide Web (WWW-web). Java ca limbaj si mediu de programare a fost lansat si este in continuare sustinut de cunoscuta firma Sun Microsystems. Cea mai mare parte a sintaxei de programare Java este mostenita de la C++, dar multe din conceptele de programare obiectuala prezente in Java isi au radacinile in SmallTalk, Lisp etc. Arhitectii de la Sun au inclus in acest limbaj cele mai noi concepte de programare facindu-l o unealta puternica si usor de manevrat.

1.1. Scurt Istoric

Radacinile limbajului Java se afla intr-un proiect de cercetare (proiectul "Green") al firmei Sun. Coordonator de proiect era numit James Gosling, unul din veteranii designului softwarelui de retea. Menirea proiectului era aceea de a creea obiecte casnice "destepte" si de a le face sa comunice unele cu altele. Atunci isi face si aparitia in scena simpaticul "Duke", mascota tehnologiei Java. Initial ca si limbaj de dezvoltare s-a folosit C++. Se pare insa ca C++ nu a fost limbajul care sa satisfaca cerintele unui astfel de proiect. Ca urmare James Gosling da nastere unui nou limbaj care-1 va face mai incolo celebru. La inceput limbajul se numeste "Oak" in cinstea arborelui din fata ferestrei lui Gosling. În urma unei demonstratii reusite a proiectului, si implicit a limbajului, firma Sun are o tentativa in Interactive Television Industry, tentativa care va fi insa un esec. Asta se intampla in 1994.

În timp ce Green si Oak isi cautau cumparatori in domeniul Televiziuni Interactive o noua aparitie schimba lumea Internet in primavara lui 1993: Marc Andreesen, inca student, lucrand la National Center for Supercomputing Applications (NCSA) lanseaza Mosaic 1.0 primul browser WWW grafic. Pierzand cursa in domeniul televiziunii interactive Oak incepe o alta in WWW. Echipa proiecteaza un nou browser WWW, numit Web Runner, cu capabilitati de rulare a aplicatiilor dezvoltate in limbajul Oak.

E momentul in care Oak isi schimba numele in Java, marca Oak existand deja pe piata. Firma Netscape ajuta lansarea limbajului Java prin cumpararea licentei si integrarea lui in browserele Netscape. Java intra astfel in cursa limbajelor de programare evoluate. Astfel, in noiembrie 1995 este disponibila prima versiune Beta a limbajului Java. De atunci limbajul se afla intr-o continua ascensiune trecand de la versiunea 1.0 (in 1995) la 1.1 (in 1997) si la 1.2 (in 1998). Fiecare versiune implementeaza noi concepte, si noi unelte isi fac aparitia in lumea Java. Rezultatul este surprinzator in lumea software. Java se profileaza ca un limbaj, un mediu de programare puternic, o tehnologie a viitoarelor dezvoltari software. În acest moment cele mai mari firme de software au cumparat licenta Java de la firma Sun in vederea dezvoltarii unor produse ce tin de tehnologia Java. Si povestea Java e inca de-abia la inceput...

1.2. Avantajele limbajului Java

Limbajul Java are cateva caracteristici care l-au facut si-l fac un limbaj de succes pe piata actuala de software, piata in care o tehnologie apare si dispare de la o zi la alta. Vom incerca in continuare sa enumeram fiecare caracteristica a acestui limbaj, caracteristica ce-l diferentiaza si-l avantajeaza fata de alte limbaje de programare.

Simplu. Conceptele fundamentale al limbajului Java sunt deosebit de simple. Programarea in Java se poate invata in cateva saptamani. Fara a pierde din puterea limbajului, designerii lui au renuntat la partile redundante ale unui limbaj, pastrand doar partile strict necesare. Tot in ideea simplitatii, tehnologia Java contine asa numitul Garbage Colector, care elibereaza programatorul de grija dezalocarii zonelor de memorie anterior alocate. Pentru cei familiar cu C++, acest lucru inseamna ca nu mai e nevoie de delete dupa new. Garbage colectorul este supraveghetorul din umbra care face curatenie dupa noi, scapand de datele care nu ne mai trebuie.

Familiar. Limbajul Java respecta o mare parte a gramaticii, a sintaxei de programare C/C++ ceea ce-l face foarte usor de invatat de catre cei care au lucrat in limbajul C/C++. Multe din conceptele C++ care faceau programarea dificila au fost eliminate, si alte noi din limbajele Eiffel, Ada si Smaltalk au fost adoptate.

Orientatat pe obiecte. Spre deosebire de C++ limbajul Java este in intregime bazat pe obiecte. Nu exista aplicatie in care sa nu existe cel putin un obiect, o clasa. Orice in Java este un obiect, mai putin cateva tipuri de date fundamentale. Tehnologia programarii orientate pe obiecte (OOP-Object Oriented Programming) este singura care satisface cerintele actuale de dezvoltare software. Probleme complicate gasesc rezolvari simple utilizand OOP. Gradul de intercomunicarea in echipa de programatori se mareste considerabil, depanarea, modificarea codului se face intr-un timp mult mai scurt rezultand o eficienta mult crescuta a dezvoltarii sistemelor software, deci in ultima instanta un pret mai scazut.

Robust. Java mareste gradul de siguranta al codului. Exista doua nivele de verificare: unul la compilare (prezent in marea majoritate a limbajelor) si unul la rulare. Ca urmare un program este mai putin supus erorilor. Fata de C++, multe din trasaturile acestuia, care de foarte multe ori erau surse de erori, au fost eliminate (ex. pontatorii C++ au fost eliminati). Accesul la tablourile Java este verificat la rulare eliminand astfel posibilitatea accesului accidental sau malitios in afara domeniului tabloului. Conversiile intre tipuri de date sunt limitate evitandu-se astfel scrierea nepermisa a unor zone de memorie.

Securitatea. Într-o lume in care calculatoarele nu mai pot exista ca entitati solitare, fara a fi conectate in retea, problema securitatii este una din cele mai strigente. Se pune problema existentei unui nivel de securitate in cadrul limbajului. Gradul de securitate marit este probabil unul din principalele avantaje ale limbajului Java care l-au facut atat de popular. Programele Java sunt facute sa ruleze in sisteme distribuite, calculatoarele pe care ele lucreaza nu pot fi sigure de provenienta programelor. Ca urmare trebuie oprit accesul acestor programe la unele resurse locale pentru a prevenii eventualele actiuni malitioase. In vederea acestui lucru exista mai multe proceduri de verificare. Pe langa verificarile de la compilare exista verificarile de la executie. Programele Java sunt verificate pas cu pas in timpul rularii prevenind accesul in zonele nepermise. Acest lucru insa nu era fezabil daca nu era rezolvata problema accesului in afara tablourilor sau problema conversiilor nepermise. Ca urmare exista mai multe nivele de securitate in Java. Problema securitatii in Java, de altfel ca orice alta problema de securitate, nu e si nu va fi pe deplin rezolvata niciodata, dar mari specialisti in probleme de securitate lucreaza la ea imbunatatind-o considerabil de la o versiune la alta.

Dinamic. Java este un limbaj dinamic prin faptul ca multe decizii privind evolutia programului se iau in momentul rularii. Dat fiind faptul ca multe din aplicatiile Java sunt preluate de pe Internet sub forma de appleturi chiar in momentul executiei lor, deci din retea, aceste programe pot fi actualizate sa faca fata noilor cerinte, utilizatorul dispunand in orice moment de cea mai noua varianta.

Independent de platforma. Acesta este inca unul din marile avantaje ale limbajului Java. Într-o lume in care fiecare mare companie de software incearca sa monopolizeze piata fortand o dependenta de sisteme hardware, de sisteme de operare, de propriile standarde, Java aduce un aer proaspat de cooperare, de limbaj viabil pentru toate platformele. Aceasta independenta de platforma se impunea, tinand cont de ideea de lucru in sisteme distribuite. De fapt un program Java lucreaza pe o singura masina: masina virtuala Java (Java Virtual Machine­JVM). Aceasta este o platforma virtuala transpusa in realitate prin intermediul interpretorului. Java este un limbaj interpretat. Programele executabile Java, numite si bytecodes sunt rezultatul compilarii unui program text. Pentru a putea fi executate pe o anumita platforma (Windows, Unix) acestea au nevoie de un interpretor caracteristic respectivei platforme. Interpretorul va convertii bytecod­ul Java in cod executabil pe masina reala pas cu pas, instructiune cu instructiune. Ca urmare a utilizarii interpretorului un program Java poate rula pe orice platforma pentru care exista un interpretor Java. Problema utilizarii interpretorului este insa cu doua taisuri. Partea negativa este ca folosirea interpretorului duce la marirea timpului de executie. Solutia este compilarea just­in-time (JIT) care transforma intregul program Java in program masina inainte de executia lui. Compilatoarele just-in-time lucreaza ca si interpretoarele doar ca conversia nu se face la nivel de instructiune ci la nivel de program, crescand considerabil viteza de executie a programului Java.

Suport pentru multithreading. Multithreadingul este cel care permite ca un program sa execute mai multe sarcini aparent in acelasi timp, utilizand mai multe fire de executie (threaduri). Un program care nu poate executa mai multe sarcini simultan nu mai poate face fata lumii noi din informatica, unde se cere tot mai mult in cit mai putin timp. Java ofera suport pentru multithreading la nivel de limbaj deci la cel mai jos nivel (clasa Thread) oferindu-i astfel utilizatorului posibilitatea de a crea un nou fir de executie ca si cum ar crea oricare alt obiect. Mai mult, Java permite comunicarea intre fire de executie precum si sincronizarea lor.

Interconexiunea cu browsere WWW. Acesta este unul din avantajele care a facut limbajul Java asa de popular. Multe din firmele care dezvolta browsere WWW au implementat masina virtuala Java in interiorul acestor browsere. Aici amintim doua din cele mai utilizate browsere care suporta la ora actuala Java: Netscape Navigator( si Communicator) al firmei Netscape si Internet Explorer al firmei Microsoft. Un browser compatibil Java permite unui tip special de aplicatii, numite appleturi sa fie transferate de la serverul WWW pentru a fi executate la client, adica pe calculatorul unde se executa browserul WWW. Conexiunea browserului cu appleturile se face prin intermediul etichetelor html, html fiind limbajul in care se scrie o pagina web.

Avand in vedere aceste caracteristici, Java se contureaza ca un limbaj performant cu sanse mari de a se impune tot mai mult in lumea informaticii. Tehnologia Java este una din cele mai dinamice. Concepte noi, librarii noi, unelte noi apar zi de zi.

1.3. Dezvoltarea si executia unui program Java: