Pagina documente » Politehnica » Masini de frezat. Tehnologie de executie si proiectare punte motorizata

Despre lucrare

lucrare-licenta-masini-de-frezat.-tehnologie-de-executie-si-proiectare-punte-motorizata
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-masini-de-frezat.-tehnologie-de-executie-si-proiectare-punte-motorizata


Cuprins

CUPRINS
CAP. 1 CONSIDERATII GENERALE ALE MASINILOR DE FREZAT
1.1. Generalitati, clasificare, parametrii principali;
1.2. Masini de frezat cu consola;
1.2.1 Generalitati , clasificare ;
1.2.2 Masini de frezat universale ;
1.2.3. Masini de frezat vertical cu consola ;
1.2.3.1 Masini de frezat pentru scularie ;
1.2.4 Structura cinematica a masinilor de frezat cu consola ;
1.2.4.1 Masina de frezat universala F.U.I
1.2.4.2 Masina de frezat verticala cu consola ;
CAP.2 PROIECTARE PUNTE MOTORIZATA
2.1 Memoriu justificativ ;
2.2 Reprezentarea grafica a cinematicii P.M ;
2.2.1 Stabilirea gamei de turatii ;
2.2.2 Schema cinematica a P.M ;
2.2.3 Lantul cinematic al P.M. ;
2.2.4 Trasarea graficului diagramei de turatii ;
2.2.5 Proiectarea cinematica a mecnismului P.M ;
2.2.6 Stabilirea raportului de transfer ;
2.2.7 Calculul turatiilor pe arbori ;
2.2.8 Calculul puterilor transmise pe arbori ;
2.2.9 Calculul momentelor de torsiune ;
2.3 Dimensionarea rotilor dintate ;
2.3.1 Numarul minim de dinti ;
2.3.2 Calculul numarului de dinti ;
2.3.3 Calculul modulului ;
2.3.4 Calculul distantei intre axe ;
2.4 Calculul axului pinion ;
2.4.1 Redimensionarea axului pinion ;
2.4.2 Proiectarea formei axului ;
2.4.3 Trasarea diafragmei de eforturi ;
2.4.4 Determinarea momentului rezultant ;
2.4.5 Verificarea la forfecare a axului pinion ;
2.4.6 Dimensionarea fiecarui tronson al axului ;
2.4.7 Verificarea rezistentei axului la solicitari compuse ;
2.4.8 Verificarea axului la oboseala ;
2.5 Calculul penelor ;
2.6 Alegerea rulmentilor ;
2.7 Calculul de fiabilitate ;
2.8 Eficienta economica ;
2.8.1 Determinarea cheltuielilor anuale pe utilaj ;
2.8.2 Determinarea efectului economic ;
2.8.3 Calculul eficientei economice a expluatarii P.M ;
2.8.4 Programul anual critic de productie ;
CAP.3 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
3.1 Probleme generale ale proiectarii proceselor tehnologice ;
3.2 Analiza constructiv - tehnologica a desenului de executie ;
3.3 Alegerea semifabricantului ;
3.4 Stabilirea itinerarului tehnologic ;
3.5 Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare ;
3.5.1 Calculul adaosului de prelucrare ;
3.5.2 Calculul dimensiunilor intermediare ;
3.6 Calculul adaosului de prelucrare si a dimensiunilor intermediare pe operatii tehnologice ;
3.6.1 Stabilirea lungimii de debitare a semifabricatului laminat ;
3.6.2 Stabilirea diametrului semifabricatului laminat ;
3.6.3 Calculul adaosului de prelucrare pentru suprafete interioare ;
3.6.4 Calculul adaosului de prelucrare la suprafete exterioare ;
3.7 Alegerea masinilor - unelte , sculelor , lichidelor de ungere si a mijloacelor de masurare ;
3.7.1 Alegerea masinilor - unelte ;
3.7.2 Alegerea sculelor ;
3.7.3 Alegerea lichidelor de racire - ungere - conservare ;
3.7.4 Alegerea mijloacelor de masurare ;
3.8 Stabilirea regimului de aschiere;
3.8.1 Metodologia de stabilire a regimului de aschiere ;
3.8.2 Regimul de aschiere la strunjire ;
3.8.3 Regimul de aschiere la burgiere ;
3.8.4 Regimul de aschiere la frezare ;
3.8.5 Regimul de aschiere la centruire ;
3.8.6 Regimul de aschiere la filetare ;
3.8.7 Regimul de aschiere la danturare ;
3.8.8 Regimul de aschiere la rectificare ;
3.9 Stabilirea normei de timp ;
3.9.1 Structura normei de timp ;
3.9.2 Stabilirea normei tehnice pentru lucrari de strungarie ;
3.9.3 Stabilirea normei tehnice pentru lucrari de frecare ;
3.9.4 Stbilirea normei tehnice pentru lucrari de burghiere si gaurire ;
3.9.5 Calculul normei tehnice pentru lucrari de rectificare ;
3.9.6 Stabilirea normei tehnice pentru lucrari de danturare ;
3.10 Calculul costului de prelucrare ;
3.11 Protectia muncii la prelucrarea prin ashiere ;
3.11.1 Legislatia privind protectia muncii ;
3.11.2 Tehnica securitatii muncii privind cercetarea , proiectarea si expuatarea utilajelor, masinilor si instalatiilor ;
3.11.3 Electrosecuritatea ;
3.11.4 Tehnica securitatii muncii privind cercetarea , proiectarea , si expluatarea utilajelor , masinilor si instalatiilor ;
3.12 Intocmirea documentatiei tehnologice .
PARTEA GRAFICA
Desene in tub
1. Freza universala FU 36 (FO 36)
97.00.000.-A3 1/2 Pl. 1/7
2. Subansamblu punte motorizata (PM)
97.23.001. - A.o PL 2/7.
3. Corp punte motorizata (PM)
. 97.23.001 - Ao . Pl. 3/7.
4. Ax pinion 97.23.012 - A3 . Pl . 4/7.
5. Roata dintata 97.21.018 - A3 . Pl. 5/7.
6. Inbstalatie electrica 97.23.075 - A3 Pl. 6/7.
7. Itinerar tehnologic 97.23.012.1 A4 x 38.

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

1. CONSIDERATII GENERALE ALE MASINILOR DE FREZAT

1.1GENERALITATI , CLASIFICARE , PARAMETRII PRINCIPALI.

Masinile de frezat fac parte dintre cele mai productive masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini. Pe masinile de frezat se utilizeaza scule speciale , cu mai multe taisuri , numite freze.

Miscarea principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat rectilinii cat si circulere . Prin frezare se prelucreaza suprafetele plane simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generare dreapta sau cu o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice sau neanalitice. Ultimele tipuri de suprafete se prelucreaza pe masinile de frezat prin copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program.

Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii si anume :

-Dupa forma constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola , plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale , de frezat canale de pana , etc .

-Dupa sistemul de comanda al ciclului de lucru avem : masini cu comanda manuala si masini cu comanda dupa program . Se mai ot clasifica dupa gradul de precizie , dupa dimensiuni si greutate .

Parametrii caracteristici principali ai masinilor de frezat sunt latimea B a fetei active a mesei masinii : al doilea parametru este lungimea L a suprafetei active a mesei masinii si se obtine functie de parametrul principal B , prin respectarea conditiei L = (4…5) B

Restul parametrilor caracterizeaza domenii de functionare ale masinii. Astfel , domeniul de reglare al turatiilor se obtine prin determinarea turatiei minime nmin cu relatia :

1000 Va min

Ns min = —————? [ rot/min] (1.1)

? ? Ds max

Unde Va min este viteza minima de aschiere , se alege de regula la valoarea 20….25 m/min ; Ds max – diametrul maxim al sculeicu care poate lucra masina si care se determina in functie de parametrul principal B din conditia Ds max = 0.7 B , viteza de aschiere poate fi determinata cu relatia :

Va = ? ? Ds ? ns /1000 [m/min] (1.2)

Pentru determinarea turatiei maxime se recomanda relatia :

1000 ? Va max

Ns max = ——————— [rot/min] (1.3)

? ? Ds min

in care : Va max este rezultata din conditile tehnologice de expuatare a masinii si sculei ; Ds min – diametrul minim al frezei cu care se poate prelucra economic si se determina si relatia :

Ds min = 0,1 Ds max

Pentru a se putea realiza un anumit domeniu de reglare al avansurilor , se determina viteza de avans limita Ws . Deoarece la frezare viteza de avans se exprima in mm/min , se foloseste relatia : Ws = fd ? zs ? ns [mm / rot ] (1.4)

unde fd este marimea avansului pe un dinte , in mm/dinte : zs –numarul de dinti ai frezei , ns – turatia frezei in rot/min ; fr – avansul pe rotatie a frezei , in mm/rot : fr = fd ? zs

Valoarea limita a vitezei de vans , rezulta prin inlocuirea pentru fd , zn si ns , valorile numerice corespunzatoare , rezultate din conditiile concrete de expluatare a masinii .

Viteza economica Ve se determina cu relatia de forma :

Ve = Cv ? D9s ? Kv / ( Tm ? fya ? txl ? apr ? zns ) [m/min] (1.5)

in care : Cv este coeficient in functie de conditiile de frezare de materialul prelucrat , T – durabilitatea economoca a frezei in min , ap- adancimea de aschiere , respective latimea de aschiere , in mm , g , m , x , y , r , n sunt exponenti (care depind de materialul de prelucrare si de conditiile de aschiere ) , Kv – coeficientul global de corectare a vitezei si se calculeaza cu relatia : Kv = Km ? Ks ? Kxr , Km= Cm ? 180/HB ; Km = Cm ? (6,68/T)u (1.6) in care : Km , Ks , Kxr sunt coeficienti de corectare a vitezei de aschiere , in functie de : caracteristicile materialului prelucrat, (Km) , materialul sculei (Ks) si unghiul de atac al taisului Xr (K xr ) , Cm –coeficientul de prelucrabilitate a materialului , U –exponent si are valori –1,1,2 functie de Tr al materialului .

Forta tangentiala de aschiere Ft se calculeaza cu relatia :

Ft = 9,8 CFXF ? fYFd ? zs ? apRF ? DsgF ? KF [N] (1.7)

Unde : CF , XF , RF , gF sunt coeficienti pentru calculul fortei de aschiere , functie de materialul de prelucrat si de tipul frezei . KF = KR ? Kv –coeficient global de corectare a fortei de aschiere , Kr-Kv , coeficient de corectare a fortei de ashiere functie de unghiul de degajare r ( Xr) si de viteza de aschiere (Kv).

In vederea determinarii valorilor numerice ale factorilor care intra in relatiile de mai sus , trebuie procedat astfel ca sa se ia in considerare conditiile ce apar la aceeasi operatie.De exemplu , la calculul vitezei maxime de avans se ia in considerare acel diametru al frezei cu care se va presupune ca se va lucra , utilizand avansul maxim pe un dinte si cu turatia maxima . Nu se poate concepe ca freza cu dimetrul maxim utilizata pe acea masina , va lucra cu avans pe dinte maximsi cu turatia maxima a masinii.Desi s-ar putea ca in anumite situatii extreme sa apara un asemenea caz , nu se va lua in considerare la proiectarea masinii , deoarece timpul cat masina va lucra in asemenea conditii va fi foarte scurt. Deci nu justifica adoptarea unei structuri cinematice,complicate, costisitoare , care ar putea fi utilizata in mica parte.

Pentru aceste cazuri extreme se admite compromisul ca masina nu putea fi expluatata economic. In general la calculul parametrilor mentionati se considera si pozitia cea mai defavorabila a prelucrarii , considerandu-se atunci cand scula si piesa de prelucrat se afl la distanta maxima fata de batiul frezei.

Puterea motorului electric de antrenare Nem , a lantului cinematic principal se determina cu relatia :

ap ? b ? vs

Nem = —————— [Kw] (1.8)

1000qs ? ?

unde : ap – adancimea aschiei , care pentru o masina mijlocie se ia 6…..10 mm ; b-latimea aschiei care se poate determina cu conditia de a fi aproximativ 0,6 Ds max , sau 0,8 B ; qs – volumul specific de aschii indepartat , cm3 /Kw min , pentru otel qs = 50……80 ; ? = 0,8 ; Vs – viteza de avans in mm/min

Puterea de aschiere la frezare pa , se determina cu relatia :

Na = ft ? va/ (9,8 ? 6000) [kw] : Na ? Nem ? ? (1.9)

Recomandarile precizate anterior sunt valabile si la determinarea puterii motorului electric . Se ia acea valoare maxima a adancimii si latimii stratului de adaus de indeparta , la care se opresupune ca se lucreaza cu avans maxim .

1.1 MASINI DE FREZAT CU CONSOLA

1.1.1GENERALITATI ,CLASIFICARE .