Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Metodologia predarii-invatarii numerelor naturale in clasele I-IV

Despre lucrare

lucrare-licenta-metodologia-predarii-invatarii-numerelor-naturale-in-clasele-i-iv
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-metodologia-predarii-invatarii-numerelor-naturale-in-clasele-i-iv


Cuprins

CUPRINS
1. ARGUMENT.pag. 3
2. CUPRINSUL LUCRARII...........pag. 11
Capitolul I - Consideratii psihopedagogice privind
invatarea numerelor naturale in clasele I-IV.pag. 11
1. Particularitati psihointelectuale ale elevului de 8-11 ani....pag. 11
2. invatarea la elevul de 8-11 ani..............pag. 16
3. Strategii didactice...pag. 21
Capitolul II - Multimea numerelor naturale.pag. 25
1. Notiunea de numar natural.....pag. 25
2. Constructia multimii numerelor naturale.............pag. 26
3. Sisteme de numeratie.............pag. 30
4. Introducerea sistemului aditiv de numeratie........pag. 35
Capitolul III - Metodologia predarii - invatarii
numerelor naturale in clasele I-IV...pag. 37
1. Formarea numerelor naturale in secventa 0-10....pag. 37
2. Formarea numerelor naturale in secventa 0-100..pag. 40
3. Formarea numerelor naturale in secventa 0-1000pag. 41
4. Numere naturale mai mari decit 1000..pag. 42
Capitolul IV - Metodologia predarii - invatarii
operatiilor in multimea numerelor naturale....pag. 45
1. Formarea notiunii de operatie.pag. 45
2. Operatii in multimea numerelor naturale..............pag. 45
Capitolul V - Modalitati de predare - invatare a operatiilor
de inmultire si impartire a numerelor naturalepag. 58
1. Introducerea oper. de inmultire si impartire la cls. II...........pag. 58
2. inmultirea numerelor naturale de la 0 la 10...........pag. 59
3. Tabla inmultirii.........pag. 61
4. impartirea numerelor naturale.pag. 63
5. Ordinea efectuarii operatiilor. Justificare..............pag. 67
6. Introducerea parantezelor........pag. 69
Capitolul VI - Sugestii privind formularea obiectivelor
Terminale pentru capitolul operatii cu numere naturale..........pag. 73
Capitolul VII - inregistrarea, prelucrarea si interpretarea
datelor....pag. 75
Capitolul VIII - Prezentarea datelor cercetarii.............pag. 77
Capitolul IX - Concluzii....pag. 78
3. LECTIA (PROIECTUL DE LECTIE).....pag. 80
4. BIBLIOGRAFIA..........pag. 84

EXTRAS DIN DOCUMENT

?ARGUMENT

Predarea matematicii in invatamantul primar prezinta dificultati de ordin pedagogic, care ne indeamna sa pretuim talentele invatatorului cu recunostinta si admiratie. Este o adevarata arta sa deschizi mintile copiilor in efectuarea de calcule, precum si in probleme – dintre care unele pot fi grele si pentru oameni maturi si, chiar pentru profesori.

Însa, in cazul in care nu se va deschide dezbaterea reformei si nu ne dam semne clare ale reformei efective, vechile abordari si structuri ne vor cotropi.

Aceasta, pentru ca invatamantul este mai mult decat o prioritate nationala – o problema a celor mai multi dintre cetateni, elevi, studenti, profesori, parinti, beneficiari si o problema de a carei rezolvare depinde reforma cuprinzatoare a societatii romanesti.

La toate nivelele – scoli, gimnazii, licee, facultati - se acuza, pe drept, supraincarcarea planurilor de invatamant si a programelor analitice.

Noul curriculum trebuie sa faca loc efectiv optiunilor studentilor intre cursuri si seminarii, sa permita o reala bispecializare si, in general, interdisciplinaritatea efectiva. Un nou curriculum trebuie sa permita repunerea in termeni adecvati timpului problemei educatiei. Dezlegarea ei nu mai este posibila astazi fara a concepe cunoasterea pe care o transmit scolile si universitatile nu ca o simpla predare a ceea ce este, ci ca si „creative problemme solving”, si fara a regandi problemele liceale si universitare pe directia formarii celor patru capacitati de baza ale specialistului de astazi: capacitatea de a gandi sistematic o problema, capacitatea de a testa solutiile, capacitatea de a comunica in limbile moderne si cea de a folosi tehnicile internationale.

Asteptat deopotriva de segmentele interesate ale societatii civile si de agentii educationali direct implicati (elevi, profesori, invatatori si parinti), isi propune, pe de o parte, sa raspunda la necesitatile educationale actuale si de perspectiva ale societatii romanesti, iar, pe de alta parte, sa participe la compatibilizarea de ansamblu a acesteia cu structurile europene.

Studiul matematicii in scoala primara isi propune sa asigure pentru toti elevii formarea competentelor de baza, vizand: calculul aritmetic, notiuni intuitive de geometrie, masurare si masuri.

În ansamblul sau, conceptia in care a fost construita noua programa de matematica vizeaza urmatoarele:

- schimbari in abordarea continuturilor:

? trecerea de la o aritmetica teoretica la o varietate de contexte

problematice, care genereaza aritmetica;

- schimbari in ceea ce se asteapta de la elev:

? trecerea de la aplicarea unor algoritmi la folosirea de strategii in rezolvarea de probleme;

- schimbari in invatare:

? trecerea de la memorare si repetare la explorare - investigare;

- schimbari in predare:

? trecerea de la ipostaza de transmitator de informatii a

invatatorului la cea de organizator al unor activitati variate de invatare pentru toti copiii, in functie de ritmul propriu de dezvoltare al fiecaruia;

-schimbari in evaluare:

? trecerea de la subiectivismul si rigiditatea notei la

transformarea evaluarii intr-un mijloc de auto-apreciere si stimulare a copilului.

Curriculum-ul National propune urmatoarele obiective cadru pentru matematica:

1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii;

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme;

3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul matematic;

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul matematicii in contexte variate.

Strategia intreprinsa in vederea surprinderii unor relatii inedite intre componentele actiunii educationale si a desprinderii unor solutii si variante optime in desfasurarea sa ulterioara se numeste cercetare pedagogica.

Obiectul unei cercetari pedagogice il constituie o problema sau un fapt pedagogic pe care cercetatorul o depisteaza si delimiteaza din ansamblul structural din care face parte cu intentia de a-i da o explicatie plauzibila si de a dobandi, in cele din urma, certitudini asupra functionalitatii sale. Specificul unei cercetari pedagogice rezulta din particularitatile actiunii educationale.

Cercetarea pedagogica este astfel, o strategie care urmareste surprinderea relatiilor dintre cat mai multe variabile pe care le incumba procesul real de educatie. Dintre acestea, cele ce tin de personalitatea agentului actiunii si a personalitatii elevului sunt indispensabile in orice cercetare pedagogica.

Gilbert D. Landshere caracteriza cercetarea pedagogica ca o necesitate de a descrie in mod obiectiv derularea procesului de instruire, precum si analiza procedeelor de realizare a acesteia. Ca orice proces social, si educatia impune investigatie stiintifica.

Dumitru Muster in „Metodologia cercetarii in educatie si invatamant” intocmeste o clasificare a cercetarilor pedagogice pe care le-ar putea utiliza cercetatorul. Am ales cercetarea constatativ – ameliorativa deoarece acest tip de cercetare urmareste in mod deosebit descrierea stiintifica, amanuntita a unei situatii educationale in scopul gasirii unor solutii ameliorative, prin actiunea carora sa poata fi marit randamentul intr-o activitate educationala.

Cercetarea constatativa urmareste doar cunoasterea si descrierea amanuntita a unei anumite situatii, a unui anume proces instructiv – educativ, a factorilor si implicatiilor acestora cand opereaza in proces.

Cercetarea ameliorativa isi propune sa verifice eficienta unor inovatii („ipoteza” cercetarii) presupuse utile perfectionarii (ameliorarii) randamentului activitatii instructiv-educative.

Ipoteza in cercetarea pedagogica trebuie sa asigure un echilibru intre finalitatea actiunii educationale, desfasurarea ei si randamentul obtinut. Pe parcursul desfasurarii unei cercetari pedagogice se confrunta doua ipoteze, ipoteza specifica sau ipoteza cercetarii, si ipoteza nula. Prima pleaca de la presupunerea ca toate modificarile ce se produc, cat si diferentele la sfarsit s-ar datora factorului experimental (variabila x) controlat de cercetator, cea de-a doua admite ca modificarile si diferentele constatate s-ar datora unor factori intamplatori, aleatori, necontrolati de catre cercetator. Ipoteza nula este o ipoteza statistica urmarind ca pe baza de calcul sa fie admisa sau respinsa, stiindu-se ca admitera ipotezei nule inseamna respingerea ipotezei specifice si invers.

Ipotezele, ca explicatii anticipate, sunt utile si necesare in cercetarile cu caracter explicativ Exista insa si cercetari descriptive in care ipoteza nu este necesara si mai ales nu necesita o formulare explicita.

Tematica unei cercetari este corelata si cu modul de compunere a colectivelor experimentale. Bineinteles, asa cum se stie, pentru ca o cercetare sa conduca la concluzii temeinice, obiective, colectivul de experimentare trebuie sa fie suficient de numeros si intamplator adunat (sa nu fie selectionati subiecti capabili de anume performante deosebite, sa existe si subiecti buni si mijlocii si slabi). Dar la numarul de circa 100 de subiecti se poate ajunge cal mai adesea doar intr-o cercetare colectiva, cand probele se aplica simultan pe grupe mari, cum sunt clasele de elevi.

Dar se mai poate ajunge la colectivul utilizat in cercetare, prin aplicare de probe individual, cand e vorba de „studiul de caz”, la probe de pronuntare in invatarea limbilor straine, la jocuri in gradinita de copii si la altele.

Puternic ancorata in realitatile contemporane si cu implicatii in toate domeniile, matematica zilelor noastre devine tot mai mult modelul spre care privesc cu incredere si interes celelalte ramuri ale stiintei. Semnificatia si importanta teoretica si practica a matemeticii a crescut mereu, facand din ea principalul obiect de instruire, materia cu necontestate valente formative.

Astazi, matematica, prin tehnicile, metodele si modelele matematice migreaza in totalitatea sferelor si domeniilor de cercetare a universului, daca sistemul sau conceptual contribuie la perfectionarea sistemului general al stiitei.

Modelele matematice pe viitor nu vor mai fi apanajul oamenilor de stiinta, al inginerilor si al tehnicienilor. Matematica zilelor noastre joaca un rol important in revolutia stiintifico-tehnica, punandu-se in serviciul dezvoltarii economice, sociale si culturale a fiecarui popor.

Întrucat stiinta constituie factorul primordial al progresului social actual, gandirea stiintifica nu mai este o trasatura proprie in exclusivitate a omului de stiinta, ci devine o conditie din ce in ce mai necesara in toate domeniile de activitate umana. Tanarul care stapaneste cunostintele stiintifice temeinice in domeniul matematicii, devine apt sa desfasoare activitati sociale de inalta calificare.

Sunt o serie de notiuni matematice elementare indispensabile individului pentru ca el sa se descurce in viata curenta. Altele sunt necesare la locul de munca, gradul lor de importanta si de utilizare depinzand de meseria executata.

Matematica constituie fundamentul culturii moderne, avand in veder ca, omul modern trebuie sa posede o pregatire matematica pentru a putea solutiona multiplele si variatele probleme de viata. Pentru unele profesiuni este necesar un bagaj mai simplu de cunostinte, pentru altele, dimpotriva, se cer cunostinte foarte aprofundate. În contextul larg si complex al vietii sociale, economice ssi politice este foarte greu ca, omul sa formuleze un rationament inteligent, daca nu poseda cunostinte matematice corespunzatoare.

Matematica isi aduce contributia si la formarea unor anumite trasaturi ale personalitatii umane, cu un larg orizont stiintific de a gandi si cu un mare spirit creator, care ii vor permite sa se integreze activ in conditiile societatii contemporane si viitoare.

Prin problematica diversa si complexa care-i formeaza obiectul, prin solicitarile la care obliga pe elev, prin metodologia extrem de bogata pe care o propune, prin antrenarea si stimularea tuturor fortelor intelectuale, psihice si fizice ale elevului, matematica contribuie la dezvoltarea personalitatii umane si la perfectionarea structurilor cognitive si a metodelor de cunoastere a lumii.

Cresterea aportului stiintet la dezvoltarea si modernizarea fortrlor de productie demonstreaza faptul ca racordarea tot mai puternica a scolii de toate gradele, nevoile social-economice ale dezvoltarii tarii noasre si desfasurarea activitatii de invatamant sub semnul unei cat mai inalte eficiente este o necesitate. Iata de ce se pune problema renovarii invatamantului matematic.

Renovarea si modernizarea invatamantului matematic implica activizarea elevului, situarea lui in prim plan si antrenarea gandirii lui printr-un invatamamt matematic eliberat de orice urma a invatamantului formal.

Renovarea invatamantului matematic sa insemne, asadar, introducerea spiritului nou al matematicii moderne pe toata intinderea invatamantului matematic pana la radacinile lui, cultivarea modalitatilor gandirii creatoare cu care se cere a fi inarmat omul societatii contemporane si aceasta realizata cu cadre didactice innoite, cu pregatire, conceptie, tehnologie curatite de zgura rutinei si a formalismului.