Pagina documente » Medicina » Modalitati de abordare terapeutica in gonartroza

Despre lucrare

lucrare-licenta-modalitati-de-abordare-terapeutica-in-gonartroza
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-modalitati-de-abordare-terapeutica-in-gonartroza


Cuprins

CUPRINS
PARTEA I: PARTEA GENERALA
CAPITOLUL I
ELEMENTE DE ANATOMIA SI BIOMECANICA GENUNCHIULUI...........3
1.1. Scheletul genunchiului
1.2. Articulatiile genunchiului
1.3. Muschii care intervin in miscarea genunchiului
1.4. Statica genunchiului
1.5. Biomecanica genunchiului
1.5.1. Biomecanica articulatiei femuro-tibiale
1.5.2. Biomecanica meniscurilor
1.5.3. Biomecanica articulatiei femuro-rotuliene
CAPITOLUL II
GENERALITATI ASUPRA BOLII ARTROZICE.....19
2.1. Definitie
2.2. Epidemiologia bolii artrozice
2.3. Etiologia bolii artrozice
2.4. Clasificarea bolii artrozice
2.5. Patogenia procesului artrozic
2.6. Anatomie patologica
2.7. Tabloul clinic al bolii artrozice
2.8. Diagnosticul paraclinic in boala artrozica
2.9. Localizarea leziunilor
CAPITOLUL III
GONARTROZA38
3.1. Definitie
3.2. Clasificarea gonatrozelor
3.3. Stadializarea gonartrozei
3.4. Evaluarea pacientului
3.4.1. Anamneza
3.4.2. Examenul clinic
3.4.3. Investigatii paraclinice
3.5. Diagnosticul diferential al gonartrozei
3.6. Evolutia si prognosticul bolii
CAPITOLUL IV
TRATAMENTUL GONARTROZEI..... 49
4.1. Obiectivele tratamentului
4. 2. Masuri farmacologice de tratament
4.2.1. Terapia sistemica
4.2.2. Terapia intra-articulara
4.2.3. Terapia topica
4.3. Masuri non-farmacologice de tratament
4.3.1. Educarea pacientului
4.3.2. Tratamentul balneo-fizical
4.3.3. Psihoterapia suportiva
4.4. Tratamentul chirurgical
PARTEA a II-a: PARTEA SPECIALA
CAPITOLUL I
MATERIALUL SI METODA DE STUDIU............64
CAPITOLUL II
REZULTATE SI DISCUTII.66
CAPITOLUL III
CONCLUZII....78
BIBLIOGRAFIE.......80

EXTRAS DIN DOCUMENT

?PARTEA I: PARTEA GENERAL?

Capitolul I

Elemente de anatomia si biomecanica genunchiului

1.1. Scheletul genunchiului

Scheletul genunchiului este reprezentat de extremitatea inferioara a femurului, de extremitatile superioare ale tibiei si peroneului si de un os propriu al acestei regiuni, rotula.

Extremitatea inferioara a femurului prelungeste corpul in partea lui distala, marindu-si progresiv dimensiunile atat transversal, cat si in sens anteroposterior, ajungand sa aiba o forma neregulata. În partea ei anterioara, extremitatea inferioara a femurului prezinta o trohlee de forma unui mosor, alcatuita din santul trohleei si doua versante laterale, care se inclina una catre alta. În partea posterioara, santul trohleei se continua cu o mare fosa, fosa intercondiliana, care imparte extremitatea inferioara a femurului intr-un condil extern(lateral) si un condil intern(medial), ultimul terminandu-se mai jos decat primul. Ambii condili alungiti posterior dau extremitatii o forma de voluta.

Extremitatea inferioara a femurului drept

Fata anterioara Fata posterioara

Pe fetele interne ale celor doi condili se insera extremitatile proximale ale ligamentelor incrucisate. Fata laterala a condilului medial prezinta o tuberozitate, pe care se insera ligamentul lateral intern al articulatiei genunchiului. Tot pe aceasta fata se mai afla un tubercul, care serveste pentru insertia marelui adductor si o mica foseta pentru insertia gemenului intern al tricepsului sural.

Fata laterala a condilului extern prezinta o tuberozitate pe care se insera ligamentul lateral extern al articulatiei genunchiului. Înapoia acestei tuberozitati se insera gemenul extern al tricepsului sural si popliteul.

Extremitatea superioara a tibiei este aproximativ de forma patrulatera, alungita transversal si foarte voluminoasa. Prin fata ei superioara participa la formarea articulatiei femuro-tibiale. Sub fata superioara se gasesc doua mari tuberozitati solidare intre ele: tuberozitatea interna si tuberozitatea externa.

Pe tuberozitatea interna se insera semimembranosul si capatul distal al ligamentului lateral intern al articulatiei femurotibiale. Pe tuberozitatea externa, la partea ei postero-externa, se gaseste fateta articulara pentru articulatia cu capul peroneului.

Pe linia mediana, inaintea celor doua tuberozitati si la partea lor inferioara, se afla o alta tuberozitate mai mica, tuberozitatea anterioara a tibiei, pe care se insera tendonul rotulian.

Între tuberozitatea anterioara si fateta articulara pentru peroneu se gaseste a patra proeminenta osoasa, mult mai mica insa, denumita tubercului Gerdy, pe care se insera tibialul anterior si tensorul fasciei lata.

Extremitatea superioara a peroneului prezinta la partea interna o suprafata articulara plana pentru articulatia cu tuberozitatea externa a tibiei, iar posteroextern o proeminenta piramidala, apofiza stiloida, pe care se insera tendonul bicepsului femural si ligamentul lateral extern al articulatiei femurotibiale.

Extremitatile superioare ale tibiei si peroneului drept

Fata anterioara Fata posterioara

Rotula (sau patela) este un os scurt, situat in fata anterioara a genunchiului. Vazuta din fata, rotula are o forma aproximativ triunghiulara, baza fiind asezata proximal, iar varful distal; vazuta din profil, are forma unei lentile concav-convexe. Fata anterioara, convexa, a rotulei vine in contact direct cu fascia genunchiului si cu tegumentul, iar fata posterioara, concava, este articulara. Pe baza si marginile ei se insera tendonul cvadricipital, iar la varf, tendonul rotulian. Rotula este astfel inglobata in tendonul distal de insertie al cvadricepsului, fiind considerata ca un os sesamoid al acestuia.

1.2. Articulatiile genunchiului

În regiunea genunchiului se gasesc trei articulatii: femuro-tibiala (sau articulatia propriu-zisa a genunchiului), femuro-rotuliana (care participa la alcatuirea articulatiei propriu-zise a genunchiului) si tibio-peroniera superioara.

a) Articulatia femuro-tibiala este o trohleartroza imperfecta, care rezulta din contactul dintre extremitatea inferioara a femurului si extremitatea superioara a tibiei. Pentru a deveni perfecta si congruenta, dispune de doua meniscuri.

Capul peroneului, foarte redus ca dimensiuni la om, a devenit o piesa scheletica secundara, care nu participa la alcatuirea articulatiei genunchiului decat prin insertia pe care o ofera capatului distal al ligamentului lateral extern si muschiului biceps crural.

Articulatia femuro-tibiala este cea mai voluminoasa articulatie a corpului, deci si cea mai puternica.

Suprafata articulara a extremitatii inferioare a femurului este alcatuita din cei doi condili, separati de fosa intercondiliana si de o trohlee. În partea anterioara, suprafata articulara se continua cu fata corespunzatoare a trohleei, in acest loc remarcandu-se linia condilotrohleana, care reprezinta impresiunea formata asupra suprafetelor articulare de marginea superioara a meniscului. Cele doua suprafete (condiliana si trohleana) sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin, gros de 2,5-3 mm.

Extremitatea superioara a tibiei prezinta ca fete articulare doua cavitati glenoide (dintre care cea externa este mai mare), separate intre ele de doi tuberculi(unul dispus intern, iar altul extern) ai masivului osos apartinand spinei tibiale. Înapoia si inaintea spinei, intre cavitatile glenoide se gasesc doua suprafete rugoase de forma triunghiulara: suprafata prespinala, mai mare, si suprafata retrospinala, mai mica. Pe spina tibiala se insera capetele distale ale ligamentelor incucisate. Cavitatile glenoide sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin, care atinge grosimea maxima la mijlocul cavitatilor.

Fetele articulare superioare ale tibiei si peroneului

Fata posterioara a rotulei este divizata in doua fatete laterale de o creasta tesita si este acoperita de un strat de cartilaj hialin de 3-4 mm grosime.

Deoarece intre suprafetele osoase articulare ale femurului si tibiei nu exista o congruenta perfecta, s-a dezvoltat, intre ele, pe fiecare cavitate glenoida, cate un menisc. Nefiind strict cartilaginoase, meniscurile poseda o elasticitate si o deformabilitate mai mari decat ale cartilajului obisnuit

Meniscul lateral are o forma circulara, iar cel intern forma unui C. Pe sectiune verticala, meniscul apare prismatic triunghiular si prezinta o baza prin care se insera pe fata interioara a capsulei articulare, fata superioara in contact cu condilul femural, o fata inferioara care se afla pe cavitatea glenoida tibiala si o margine interna libera si subtire, care priveste spre centrul cavitatii glenoide.

Prin cornul anterior, meniscul medial se fixeaza la marginea anterioara a platoului tibial, imediat inaintea ligamentului incrucisat anterior, iar prin cornul posterior, pe suprafata retrospinala, imediat inapoia insertiei ligamentului incrucisat posterior. Prin cornul anterior, meniscul extern se fixeaza pe suprafata prespinala, imediat inaintea spinei si pe fata externa a ligamentului incrucisat anterior, iar prin cornul posterior se fixeaza pe tubercului intern al spinei tibiale.

Cele doua meniscuri sunt reunite in partea lor anterioara de o formatiune delicata denumita ligament transvers sau ligament jugal.

Segmentele osoase care intra in constitutia articulatiei sunt mentinute intre ele de o capsula articulara, intarita de sase ligamente: anterior(ligamentul rotulian), posterior (ligamentul Winslow), lateral intern, lateral extern si doua ligamente incrucisate.

Capsula articulara are, in linii mari, forma unui manson fibros, care se fixeaza de jur imprejur foarte aproape de limita cartilajelor articulare, lateral pe meniscuri si inainte pe ligamentul jugal, ajungand la tibie. Este foarte rezistent, putand sa suporte tractiuni mai mari de 300kg.

Ligamentul anterior sau rotulian, latit transversal, gros si foarte rezistent, se intinde de la rotula la tuberozitatea anterioara a tibiei si reprezinta tendonul terminal al muschiului cvadriceps. Este separat de tibie prin bursa infrapatelara profunda si in rest este in raport, pe toata fata posterioara, cu pachetul celular grasos al genunchiului. În fata tendonului rotulian si al rotulei se gaseste bursa prerotuliana subcutana. În fata tuberozitatii anterioare a tibiei se afla bursa infrapatelara subcutana.

Bursele seroase de la nivelul genunchiului