Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Alte date

?

?Capitolul 1

GESTIUNEA RISCURILOR BANCARE

1.1. Riscuri bancare: abordari conceptuale

Mediul in schimbare in care se afla bancile genereaza noi oportunitati de afaceri, dar presupune totodata si riscuri mai complexe si mai diverse, care sunt o provocare pentru abordarile traditionale ale managementului bancar, pe care banca trebuie sa le gestioneze cat mai adecvat pentru a putea supravietui concurentei si pentru a sustine cresterea economica indusa de sectorul privat.

1.1.1. Conceptul de risc bancar

În literatura de specialitate intalnim numeroase abordari ale conceptului de risc bancar. Potrivit dictionarului explicativ al limbii romane, prin oportunitatea de risc se intelege pericol, inconvenient posibil, probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecinte neplacute pentru subiect.

Literatura economica defineste riscul ca fiind probabilitatea ca rentabilitatea reala viitoare sa fie mai mica decat rentabilitatea asteptata [1 P. Halpern, J.F. Weston, E.F. Bringham „Canadian Managerial Finance”, Harcont Brace&Company, Canada, 1994, p.934].

Riscul poate fi definit ca un eveniment incert, dar posibil, originea lui aflandu-se in incertitudine; este pagubitor, efectele lui o data produse nu mai pot fi inlaturate; apare in procesul activitatii umane, sociale, economice, politice si in raportul dintre om si natura

Riscul bancar este prezentat in Dictionary of Banking Terms ca incertitudinea ca un activ sa inregistreze o rata asteptata de profitabilitate sau sa produca o pierdere.

În lucrarea sa cuprinzatoare „Gestiunea riscurilor bancare”, Luminita Roxin apreciaza ca „atunci cand definesc riscul si gestiunea riscului, cei mai multi autori se concentreaza asupra functiilor clasice ale bancilor, de intermediere in sfera riscurilor financiare prin diviziunea acestora; din acest punct de vedere este tratata indeosebi problema unor pierderi neprevazute la active bancare, pierderi cauzate de riscuri de piata, de credit sau de lichiditate”.

Francezii Michael Rouch si Gerard Naullen, in cartea „Le control de gestion bancaire et financiere” definesc riscul ca un angajament purtand o incertitudine data, cu o probabilitate de castig sau prejudicii.

Revista „Risc Consult” precizeaza ca „riscul este practic amenintarea ca un eveniment sa afecteze abilitatea unei companii de a functiona si de a-si urmari indeplinirea obiectivelor strategice. Riscul apare in general nu atat din probabilitatea ca nu se intampla ceva bine, ci din posibilitatea de a se intampla ceva rau” [2 revista „Risc Consult”, nr.2-3/2002, p.1]. „De asemenea, viata economica este guvernata de incertitudine si orice proiectie a unor evenimente viitoare este, prin definitie, lovita de riscul de a nu se realiza in parametrii prevazuti” [3 Aurel Ioan-Giurgiu „Finantele firmei”, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000, p.67].

Ion Nitu in „Managementul riscului bancar” ilustreaza existenta permanenta a riscului, care insoteste ca o umbra toate afacerile bancii si se produce sau nu, in functie de conditiile care i se creeaza., cel mai simplu spus, riscul bancar este probabilitatea ca intr-o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat si chiar sa apara o pierdere. Se poate afirma ca riscul bancar este un fenomen care apare pe parcursul derularii operatiunilor bancare si care provoaca efecte negative asupra activitatilor respective, prin deteriorarea calitatii afacerilor, diminuarea profitului sau chiar inregistrarea de pierderi, afectarea functionalitatii bancii.

În opinia mea, riscul bancar este un fenomen prezent in ansamblul sferei de activitate a societatilor bancare si reprezinta incertitudinea realizarii unui anumit nivel al profitului sau chiar al probabilitatii aparitiei unei pierderi.

Riscul bancar este generat de o multitudine de operatii si proceduri, domeniul financiar necesitand abordarea ca un complex de riscuri, de multe ori interdependente, putand avea cauze comune sau putand provoca in lant si alte riscuri. El este in continua schimbare si evolueaza in complexitate, pe langa riscurile traditionale adaugand astazi riscuri financiare, riscuri operationale, riscuri strategice, riscuri de tara, riscuri umane, riscuri de frauda.

Conditiile de aparitie a riscurilor bancare sunt determinate de manifestarea unui complex de factori care depind de: evolutia generala a economiei, modificari legate de organizarea bancii, adoptarea de decizii financiare, conditiile politice si economice, iar producerea riscurilor bancare are ca rezultat diminuarea profiturilor si a veniturilor actionarilor sau, in ultima instanta, iesirea din afaceri a bancii, fie prin preluarea ei de catre o banca mai puternica, fie prin faliment, potrivit teoriei bancare tipologia riscurilor diferentiindu-se prin intensitatea de actiune si consecintele pe care acestea le genereaza.

1.1.2. Tipologia riscurilor bancare

Comitetul de Supraveghere Bancara de la Basel a publicat sub titlul „Principii de baza pentru supravegherea bancara efectiva”, opt categorii de riscuri: riscul de credit, riscul de tara si de transfer, riscul de piata, riscul ratei dobanzii, riscul de lichiditate, riscul operational, riscul legislativ, riscul de reputatie.

Unele riscuri sunt noi si se datoreaza formei perfectionate de operare prin sisteme electronice. Astfel [4 Radu Negrea „Diversificarea riscului bancar”, Piata financiara, nr.9/1998, p.98]:

- riscul operational – decurge din posibile deficiente ale functionarii sau integritatii circuitelor prin care se efectueaza operatiile, fiind cu atat mai periculoase si greu de controlat cand se produc nu in instalatiile proprii ale bancilor, ci in conectarile apartinand clientilor;

- riscul securitatii operatiilor – apare cand extinderea geografica si posibilitatile deschise de acces creeaza oportunitati fara precedent de fraude in defavoarea bancilor si a clientelei;

- riscul de reputatie – reprezinta pierderea de credibilitate a bancilor afectate de o serie de evenimente: defectiunile produse in instalatii sau sustragerile electronice substantiale din conturi.

Alti specialisti [5 Marin Opritescu, Cristi Spulbar „Consideratii privind reforma sistemului monetar si restructurarea sistemului bancar”, Analele Universitatii din Craiova, Seria Stiinte Economice, Editura Universitaria, Craiova, 1996, p.108] grupeaza riscurile bancare in urmatoarele categorii:

- riscul intarzierii;

- riscul puterii de cumparare (a creditului de rambursare);

- riscul ratei dobanzii sau riscul de piata, la care se mai adauga si riscul portofoliului.

De asemenea, riscurile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii [6 Ion Nitu „Managementul riscului bancar”, Editura Expert, Bucuresti, 2000, p.57]:

A. În functie de piata care determina aparitia riscului, exista doua categorii:

Riscuri determinate de piata produsului, care cuprind:

- riscul de creditare, considerat cel mai important risc de pe piata produsului, datorandu-se deprecierii valorii, ca o consecinta a falimentului sau a nerambursarii imprumutului;

- riscul de strategie (de afaceri) este riscul ca intreaga linie de afaceri sa sucombe datorita competitiei sau uzurii morale;

- riscul datorat reglementarilor bancare consta in posibilitatea pierderii unor importante investitii prin revocarea licentelor institutiilor financiare ce functioneaza ca centre de profit;

- riscul de operare consta in riscul ca sistemele de calcul sa nu functioneze corect, fiind un risc semnificativ pe piata produsului si care nu poate fi ignorat de nici o institutie financiara;

- riscul de marfa datorat preturilor marfurilor ce pot afecta uneori imprevizibil bancile si creditorii, cu impact asupra economiilor si debitorilor;

- riscul resurselor umane reprezinta cea mai subtila forma de risc, dificil de masurat, care rezulta din politica de personal: recrutarea, pregatirea, motivarea si mentinerea specialistilor;

- riscul legal se poate manifesta sub forma responsabilitatii creditorilor atunci cand debitorii au pretentia ca falimentul lor a fost cauzat de faptul ca banca a promis ca nu va retrage creditul sau ca va acorda credite suplimentare;

- riscul de produse se refera la riscul ca produsele oferite de o institutie financiara sa se uzeze si sa devina necompetitive;

Riscuri determinate de piata de capital:

- riscul ratei dobanzii, reprezentat de sensibilitatea fluxului de numerar la variatiile ratei dobanzii. Se urmareste minimizarea riscului ratei dobanzii in functie de raportul dintre activele si pasivele purtatoare de dobanzi, care trebuie sa fie cat mai aproape de unu;

- riscul de lichiditate consta in faptul ca o banca nu dispune de lichiditati corespunzatoare pentru a acoperi obligatiile financiare la un moment dat, fiind cel mai important risc al pietei de capital;

- riscul valutar sau riscul ratei de curs afecteaza atat piata produselor, cat si piata de capital si apare la orice cumparare si vanzare de moneda, alta decat cea in care se evidentiaza in contabilitate;

- riscul de decontare, ca forma particulara a riscului de eroare, se refera la transferul de sume intre bancile locale si cele internationale si presupune implicarea competitorilor bancii, fiind administrat prin intermediul unor tehnologii sofisticate de urmarire a platilor.