Pagina documente » Recente » Politica fiscala europeana

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?Cuprins
INTRODUCERE 1
C?PITOLUL 1. POLITIC? FISC?L? ÎN UNIUNE? EUROPE?N? 2
1.1.Conceptul de politica fisc?la 2
1.2.Impozitele pr?ctic?te in Uniune? Europe?na 5
1.3. Directiile europene de ?rmoniz?re legisl?tiva in domeniul fisc?l 10
C?PITOLUL 2 17
SISTEMUL FISC?L DIN UNIUNE? EUROPE?N? 17
2.1. Fisc?lit?te? c?pit?lului investit 20
2.2. Impozitele indirecte in tarile Uniunii Europene 26
2.3. Fisc?lit?te? muncii 35
CONCLUZII ?I PROPUNERI 38
BIBLIOGR?FIE: 41

EXTRAS DIN DOCUMENT

INTRODUCERE

Un rol import?nt in form?re? si dezvolt?re? economiei oricarei societati contempor?ne il jo?ca reglement?re? de st?t, efectu?ta in c?drul politicii economice ?dopt?te de st?t.

Un sistem fisc?l perfect reprezinta un? din cele m?i complic?te s?rcini ?le politicii economice ? st?tului, nu do?r pentru ?arile in tr?nzi?ie, d?r ?i pentru cele dezvolt?te.

Pe de o p?rte, politic? fisc?l? trebuie sa ?sigure resurse fin?nci?re pentru existen?? st?tului, pe de ?lta p?rte, impozitele trebuie sa creeze ?gen?ilor economici condi?ii f?vor?bile pentru ?ctivit?te. Orice deviere conduce l? dezechilibru ?i gener?re? diverselor probleme.

Sistemul fisc?le devi?za de l? o ??ra l? ?lt?. Difera ?tat tipurile, numarul impozitelor, cat ?i pondere? lor in bugetul st?tului.

În c?drul politicilor m?croeconomice, politic? fisc?l? reprezinta unul din pilonii de b?za prin intermediul carei? st?tul po?te influen?? dezvolt?re? economiei ?i bunast?re? popul??iei.

Politicile fisc?le sunt, in primul rand, instrumente ?le guvernului in influent?re? economiei, deci ele reflecta masur? in c?re un guvern se implica in orient?re? proceselor m?croeconomice.

?plic?re? politicilor fisc?le consta, in esenta, in determin?re? marimii cheltuielilor guvern?ment?le si ? impozitelor si t?xelor, ? platilor tr?nsfer?bile s?u ? unei combin?tii ? ?cestor?, l? randul lor ?ceste? fiind si instrumentele politicii fisc?le, c?re sa duca l? re?liz?re? scopurilor st?bilite.

?ce?sta lucr?re explica scopul ?i tem? proiectului economic ?i cuprinde urmato?rele comp?rtimente: introducere, dou? c?pitole ?i incheiere?.

C?PITOLUL 1. POLITIC? FISC?L? ÎN UNIUNE? EUROPE?N?

1.1.Conceptul de politica fisc?la

Politic? fin?nci?ra, decurgand din n?tur? fenomenelor pe c?re le vize?za direct, nu exclude specificit?te? unor domenii de m?nifest?re ? ?cestei? si contur?re? unor componente, cum sunt: poilitic? fisc?la, buget?ra, monet?ra, etc. Fiec?re dintre componente ?re, insa, propri? identit?te, desi se integre?za prin continut si instrumentele de lucru in ?ns?mblul politicii fin?nci?re.

To?te componentele politicii fin?nci?re promov?te de guvern reprezinta em?n?ti? doctrin?ra ? form?tiunii politice ?fl?te l? putere, l? un moment d?t. În ?cest context, chi?r d?ca se m?nifesta diferente de opinie, ele sunt, de regula, estomp?te, de preocup?re? p?rtidului (co?liti?) ?fl?t l? putere de ? re?liz? guvern?re? intr-un consens pe fondul problem?ticii fisc?l-buget?re si monet?re, tinand cont si de conjunctur? economico-soci?la interna si externa. De ?ltfel, este ?dmis ca, in pricipiu, ?bord?re? re?lista de catre guvern ? problemelor de politica fin?nci?ra presupune , in mod firesc, lu?re? in consider?re ? mediului soci?l pe c?re se grefe?za ?ceste? in conditii concrete de timp si sp?tiu. E? necesita sesiz?re? conexiunilor si conditionarilor reciproce ce c?r?cterize?za m?nifest?re? proceselor fin?nci?re pe c?re le ?ntrene?za in contextul l?rg ?l reproductiei, inclusive ?l efectelor induse in mediul economic si soci?l prin ?plic?re? diferitelor masuri de politica fin?nci?r-monet?ra [1 Tatu L., C. Serbanescu, D. Stefan, D. Vasilescu, A. Nica , Fiscalitate, de la lege la practica, Ed. All Beck, Bucuresti , 2004].

Corespunzator continutului specific, fiec?re componenta ? politicii fin?nci?re ?re o problem?tica proprie, obiective si instrumente proprii, d?r in delimit?re? s? de celel?lte ?p?r puncte de vedere diferite, d?tor?te m?i ?les interferentelor ce c?r?cterize?za m?nifest?re? lor.

Uniii ?utori considera ca problem?tic? politicii fisc?le este ?x?ta, in exclusivit?te, pe colect?re? resurselor fin?nci?re publice sub forma de impozite si t?xe. Conform ?cestei conceptii, politic? fisc?la reprezinta “?ns?mblul reglementarilor privind st?bilire? si percepere? impozitelor si t?xelor, c?r?cterizand optiunile st?tului in m?terie de impozite si t?xe” [2 Vacarel Iulian , Un proiect deschis-Evaluarea starii economiei nationale, Ed. Economica, Bucuresti , 2003] . ?lti ?utori sunt de parere c? poitic? fisc?la consta in ,,?ns?mblul deciziilor de n?tura fisc?la lu?te de f?ctorul decident public, in scopul ?sigurariii resurselor fin?nci?re, destin?te fin?ntarii nevoilor publice si ? re?lizarii unor fin?litati de n?tura economico-soci?la” [3 Vacarel Iulian si altii , Finante publice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 2003].

Gheorghe M?nolescu este de parere, ca in sens l?rg, politic? fisc?la “se constituie in c?drul ?ctivitatii ?utoritatilor publice de percepere si utiliz?re ? resurselor neces?re s?tisf?cerii consumului public si furnizarii de servicii si bunuri publice. Prin politic? fisc?la se st?bilesc volumul si provenient? resurselor de ?liment?re ? fondurilor publice, metodele de prelev?re c?re urme?za ? fi utiliz?te, obiectivele urmarite, precum si mijlo?cele de re?liz?re ? ?cestor?” [4 Gheorghe Manolescu – Bugetul. Abordare economica si financiara; Ed. Economica; Bucuresti; 1997; p.265].

În opiniile prezent?te ?nterior, un element c?r?cteristic, consta in ?cee? ca, pentru continutul politicii fisc?le, nu este definitorie si problem?tic? cheltuielilor publice, ?laturi de ce? ? resurselor fisc?le. D?r, ? colect? resurse fin?nci?re l? dispoziti? st?tului, fara ? se pune problem? determinarii neces?rului de fin?nt?t, ?dica fara st?bilire? cheltuielilor publice de efectu?t, reprezinta o ?bord?re tot?l nere?lista ? politicii fisc?le. În pricipiu, nu se po?te impune contribu?bililor sa plate?sca ?numite impozite si t?xe, fara ? se previzion? cheltuielile publice pentru c?re sunt destin?te resursele procur?te si l? fin?nt?re? caror proiecte vor servi. De ?cee? unii ?utori considera mult m?i re?liste opiniile c?re sustin ca problem?tic? politicii fisc?le nu se rezuma num?i l? procur?re? resurselor fin?nci?re publice, ci si l? ?ng?j?re? cheltuielilor de catre ?utoritatile publice. [5 Gh. Filip, M. Onofrei – Politici financiare; Ed. SedLibris; Iasi; 2001; p23]. În ?cest sens, este semnific?tiv f?ptul ca P?ul S?muelson define? politic? fisc?la drept “politic? de interventie fin?nci?ra ? st?tului”, prin impozite si cheltuieli publice si sustine? poziti? centr?la ? ?cestee? in c?drul componentelor politicii fin?nci?re.

Problem?tic? fisc?la isi ?re obarsi? in procur?re? veniturilor destin?te ?coperirii unor nevoi consider?te publice de tipul celor leg?te de existent? si ?ctivit?te? principelui s?u impar?tului rom?n denumite prin prism? modului in c?re er?u procur?te “fiscus”. ?sociere? ?cestui fiscus cu tez?urul public, ? condus l? inglob?re? veniturilor din fisc cu cele din tez?urul public cee? ce sugere?za ca tot?lit?te? ?celor resurse reprezent?tu venituri fisc?le.

În mod firesc, politic? fisc?la trebuie sa reflecte concepti? doctrin?ra ? puterii politice in st?t si implicit ? fiecarui guvern, determinand optiunile privito?re l? criteriile de st?bilire ? contrbutiilor fisc?le si tehnicilor concrete de impunere, c? si pe cele referito?re l? cheltuielile pentru re?liz?re? uor ?ctiuni economico-soci?le, de interes public. Prin urm?re, sfer? de cuprindere ? politicii fisc?le include, ?tat mod?litatile de procur?re ? resurselor cu c?r?cter fisc?l l? dispoziti? ?utoritatilor publice, cat si pe cele de ?loc?re ? ?cestor? pe destin?tii precise si re?liz?re? de cheltuieli publice pe se?m? ?cestor resurse. Prin urm?re, politic? fisc?la po?te fi definita c? ?ns?mblul de ?ctivitati, metode, forme, tehnici, instrumente, si institutii specifice prin c?re se re?lize?za procur?re? de resurse fisc?le l? dispoziti? st?tului si, in gener?l, ? ?utoritatilor publice, precum si distribuire? lor pentru s?tisf?cere? nevoilor publice. Procesele de procur?re ? ?cestor resurse, c? si cele de ?loc?re -utiliz?re ? lor concretize?za o m?re p?rte ? veniturilor si cheltuielilor buget?re.

Politic? fisc?la se interfere?za firesc cu sfer? politicii buget?re, in masur? in c?re contributiile fisc?le reprezinta princip?l? c?tegorie de venituri ?le bugetelor publice, i?r cheltuielile inscrise in ?ceste bugete se fin?nte?za din resursle fisc?le. În r?port cu ?ce?sta ?cceptiune, politic? fisc?la ?p?re c? o p?rte de b?za ? politicii buget?re, intrucat prelevarile cu c?r?cter fisc?l se constituie c? venituri buget?re, i?r destin?tiile d?te resurselor prelev?te imbr?ca forme ?le cheltuielilor buget?re. În mod implicit, politic? fisc?la se interconditione?za cu politic? buget?ra. În ?cel?si timp, politic? fisc?la se integre?za in politic? buget?ra, cee? ce justifica reunire? lor si sub denumire? utiliz?ta ?dese?, de politica fisc?l-buget?ra.

Consider?ta in contextul m?i l?rg ?l politicii economice, const?tam, de ?semene? ca politic? fisc?la se ?fla in r?porturi de interdependenta cu politic? monet?ra, cu politic? v?lut?ra, cu politic? veniturilor, cu politic? preturilor, cu politic? ocuparii fortei de munca si cu politic? fin?nci?ra ? intreprinderii. Pe de ?lta p?rte, politic? fisc?la ?re obiective si instrumente proprii de m?nifest?re. Din ?ce?st? perspectiva, pot fi contur?te urmato?rele obiective m?jore ?le politicii: [6 Stolojan Theodor, Tatarcan, Raluca , Integrarea si Politica Fiscala Europeana, Sibiu, Ed. Burg , 2006]

Un prim obiectiv ?r fi procur?re? cu r?nd?ment cat m?i ridic?t ? resurselor fisc?le l? dispoziti? ?utoritatilor publice. ?cest? presupune optiuni ?supr? mod?litatilor concrete de procur?re ? resurselor fisc?le l? dispoziti? ?utoritatilor publice si, in primul rand, cre?re? unui sistem de impozite ?decv?t politicii gener?le.

În ?l doile? rand un ?lt obiectiv ?r fi ?loc?re? si utiliz?re? eficienta ? resurselor fisc?le. ?cest obiectiv vize?za st?bilire? destin?tiilor, mod?litatilor de ?loc?re si utiliz?re efectiva ? resurselor fisc?le concretizandu-se, in princip?l, prin sistemul cheltuielilor publice, ?le carui structuri si dimensiuni reflecta orientarile de politica gener?la, urmarind s?tisf?cere? cerintelor de oportunit?re si eficienta cat m?i in?lta.

?l treile? obiectiv este ?sigur?re? functionarii norm?le ? institutiilor publice. În ?cest sens, deciziile lu?te prin politic? fisc?la trebuie sa ?sigure mobiliz?re? si distribuire? resurselor neces?re derularii norm?le ? ?ctivitatii institutiilor publice, ?vand in vedere ca ce? m?i m?re p?rte din resurse ?re ch?r?cter fisc?l si se consuma pentru cre?re? si function?re? ?cestor institutii.

Re?liz?re? procesului de redistribuire ? produsului n?tion?l intre sfere, domenii de ?ctivit?te, c?tegorii de perso?ne si indivizi constitue un ?lt obiectiv. În re?liz?re? ?cestui proces, politic? fisc?la trebuie ?x?ta pe principii de echit?te, protectie soci?la si r?tion?lit?te economica.

Ultimul obiectiv ?l politicii fisc?l buget?re este influent?re? (regl?re?) unor procese economico-soci?le, corespunzator obiectivelor politicii gener?le. Sub ?cest ?spect, societ?te? contempor?na ? ?simil?t c? obiective ?le politicii fisc?le, interconect?te cu cele ?le ?ltor politici fin?nci?re; preocup?re? pentru st?biliz?re? economiei ?fect?ta de ?ctiune? unor f?ctori perturb?tori, regl?re? productiei in r?port de conjunctur? economica existenta, inclusiv moderniz?re? si restructur?re? ei si dezvolt?re? dur?bila ? societatii.

În consecinta, indiferent de doctrin? economica s?u politica ?sum?ta de un guvern s?u ?ltul, pentru politic? impozitelor, c? domeniu ?l politicii fisc?le, optiunile privind nivelul fisc?litatii, decurgand din sistemul de impozite pr?ctic?t, constituie un element esenti?l. Un loc centr?l, insa, in politic? fisc?la revine optiunilor privind structur? sistemului de impozite si import?ntei ce revine fiecarui impozit, ?tat in form?re? resurselor fin?nci?re publice cat si in influent?re? vietii economice si soci?le. ?stfel, un interes m?jor prezinta concepere? sistemului de impozite directe, respectiv ? sistemului de impozite indirecte, inclusiv st?bilire? mod?litatilor tehnice in c?re urme?za ? se re?liz? prelu?re? ?cestor? l? dispoziti? ?utoritatilor publice. De ?semene?, este de interes delimit?re? impozitelor si t?xelor cu c?r?cter gener?l, ce devin resurse fin?nci?re ?le ?dministr?tiei centr?le/feder?le f?ta de impozitele si t?xele loc?le c?re forme?za resursele fin?nci?re ?le ?dministr?tiilor publice loc?le.

Prezinta, de ?semene?, interes pentru politic? fisc?la optiunile vizand complexit?te? sistemului de impozite si t?xe promov?te, c?re in principiu ?r trebui sa fie m?i mica fiind prefer?bil un sistem m?i simplu.

1.2.Impozitele pr?ctic?te in Uniune? Europe?na

Pe masura ce progrese?za unific?re? economica, monet?ra si politica in Europ?, problemele fisc?le ?p?r, din ce in ce m?i mult, c? niste chestiuni de prima import?nta. În prezent, pondere? si structur? fisc?litatii difera mult, m?i ?les intre tarile din Comunit?te? Europe?na: cotele impozit?re oblig?torii v?ri?za de l? 33% din Produsul intern brut in Sp?ni?, pana l? 52% in D?nem?rc?; impozitul pe venit reprezinta 5% din PIB in Fr?nt? s?u Greci?, d?r 27% in D?nem?rc?; intreprinderile d?neze nu platesc, pr?ctic, cotiz?tii soci?le pentru p?troni, d?r ?ceste? reprezinta 9% din PIB in Sp?ni?, Belgi? s?u It?li? si 12% in Fr?nt?; p?rte? de impozite indirecte v?ri?za de l? 9,5% din PIB in Germ?ni?, pana l? 17,5 in Irl?nd? si D?nem?rc? etc.

Diferentele subst?nti?le de fisc?lit?te, de l? st?t l? st?t, demonstre?za ca guvernele st?telor membre ?le Uniunii Europene isi ?leg formul? conven?bila in functie de st?re? economiei si de str?tegiile economice. Pana nu v? exist? o pi?ta unica europe?na, s?u chi?r un st?t feder?l, cu to?te cele 4 dimensiuni ?le pietei integr?te, nu se v? determin? o cota ?rmoniz?ta de impozit?re intre to?te st?tele-membre. Cee? ce merita sublini?t, in mod deosebit, este f?ptul ca s?rcin? fisc?la in zon? euro, definita c? r?port intre veniturile buget?re din impozite si Produsul intern brut, este fo?rte ridic?ta. În ?nul 1999, er? de 43% din PIB, m?i m?re cu 14 puncte procentu?le decat in St?tele Unite ?le ?mericii si cu 16 puncte procentu?le decat ce? din J?poni?. S?rcin? fisc?la glob?la difera, in mod semnific?tiv, intre st?te, este rel?tiv m?i in?lta in tarile nordice (Belgi?, Fr?nt?, ?ustri?) si rel?tiv scazuta in Sp?ni?, Portug?li?, Greci?, Irl?nd? si M?re? Brit?nie. ?ceste deosebiri sunt d?tor?te, in ce? m?i m?re masura, ponderii sectorului public in economie.

Exista o legatura stransa intre veniturile fisc?le si cheltuielile publice, ?ceste? din urma fiind influent?te de nivelul veniturilor pe c?p de locuitor. Prin progr?mele de st?bilit?te si convergenta el?bor?te si ?ctu?liz?te de st?tele-membre ?le Uniunii Europene, ?ceste? isi exprima intenti? de ? modific? sistemele lor fisc?le. Reformele preconiz?te difera c? intindere si profunzime, de l? st?t l? st?t, d?r m?jorit?te? urmaresc reducere? s?rcinii fisc?le ?supr? muncii, in speci?l pentru cei cu s?l?rii mici, si sporire? incit?tiei pentru ?sum?re? riscului prin intermediul impozitului pe c?pit?l. Reformele impozitelor indirecte si propunerile pentru tr?nsferul s?rcinilor fisc?le sunt m?i mult diversific?te c? n?tura. Unele din ?ceste masuri de reforma ?u fost puse in pr?ctica, ?ltele urme?za sa fie implement?te. Se po?te conchide ca m?jorit?te? impozitelor si t?xelor ?u fost revizuite in legatura cu procesul de integr?re europe?na si ?rmoniz?re ? legisl?tiei fisc?le in st?tele europene. Sintez? masurilor de reforma permite delimit?re? unor criterii de ?n?liza ? procesului de reforme fisc?le: reforme fisc?le, ?n?liz?te pe grupuri de tari si reforme fisc?le, ?n?liz?te pe c?tegorii de impozite (contributii pentru securit?te? soci?la; impozitul pentru comp?nii etc.)

?n?liz? reformelor pe grupuri de tari, permite concluzion?re? ca l? nivelul tarilor membre si c?ndid?te ?le Uniunii Europene m?nifesta trei curente:

1. Fr?nt? si Germ?ni?, tari c?re nu pot sa-si permita reducere? esenti?la ? t?xelor din c?uz? deficitelor buget?re. ?ceste? din urma solicita Comisiei Europene introducere? unui nivel minim ?l impozitelor in tarile membre ?le uniunii;

2. ?lte tari ?u decis sa urmeze tendint? reform?to?re din te?m? de ? nu se confrunt? cu migr?re? locurilor de munca si ? investitiilor peste gr?nite,;

3. Ultimul grup , in c?drul carui? se distinge Irl?nd?, ?u obtinut succese import?nte prin ?plic?re? ?cestor reduceri de impozite.

?n?liz?te pe c?tegorii de impozite, reformele intrunesc un import?nt segment – contributiile l? securit?te? soci?la. Tendint? gener?la, c?r?cteristica ?cestui segment, este de reducere ? ?cestor?, cu nu?ntari de l? t?ra l? t?ra. Catev? st?te-membre ?le Uniunii Europene (Germ?ni?, ?ustri?, Finl?nd?) ?u lu?t in consider?re reduceri glob?le ?le costurilor cu munc?, ?di?cente s?l?riilor. În Germ?ni?, contributiile l? sistemul de pensii vor fi reduse cu 0,8%, i?r in ?ustri? contributiile l? securit?te? soci?la vor fi reduse cu 0,4% din Produsul intern brut. ?lte st?te, precum Belgi?, Fr?nt?, It?li?, Ol?nd?, M?re? Brit?nie, urmaresc reducere? costurilor non-s?l?ri?le pe f?ctorul munca num?i pentru s?l?rii mici, in timp ce ?lte st?te doresc sa stimuleze cre?re? de noi locuri de munca (Greci?, It?li?) s?u sa f?vorizeze incheiere? de contr?cte perm?nente de munca (Sp?ni?). În Portug?li?, reform? urmareste corel?re? contributiilor l? securit?te? soci?la platite de s?l?ri?ti cu cele platite de liber profesionisti, in timp ce in D?nem?rc? se doreste perm?nentiz?re? contributiei tempor?re l? sistemul de pensii supliment?re.

În concluzie, gener?lizand evolutiile de ultima ora ?le sistemelor fisc?le intr?europene, mentionam ca, in c?zul Uniunii Europene, ?cquis-ul din domeniul impozitarii ?copera, in mod speci?l, impozitele indirecte, precum T?x? pe v?lo?re? ?daug?ta si t?x? pe ?ccize, i?r in sfer? impozitarii directe, ?cquis-ul se limite?za l? unele ?specte ?le impozitului pentru comp?nii si impozitului pe c?pit?l. Prevederile referito?re l? impozitul pentru comp?nii ?u drept scop f?cilit?re? cooperarii ?dministr?tive intre ?utoritatile n?tion?le ?le st?telor-membre, inlaturand ?stfel obst?colele din c?le? ?ctivitatilor tr?nsn?tion?le ?le entitatilor comerci?le loc?liz?te in tari diferite. Codul de conduita pentru impozit?re? in ?f?ceri reprezinta ?ng?j?re? st?telor-membre in rezolv?re? problemei impozitelor potenti?l daunato?re si evit?re? introducerii de noi t?xe, c?re ?r pute? impiedic? liber? circul?tie.

Referitor l? impozitul pe venitul person?l: m?jorit?te? st?telor ?u in vedere o reforma ? tr?nselor de impozit. În princip?l, e? consta in scadere? cotei m?rgin?le de impozit l? limit? de jos ? distributiei venitului, insotita de crestere? venitului minim neimpoz?bil si sporire? ?loc?tiilor (deducerilor) f?mili?le.

În Germ?ni?, Sp?ni?, Irl?nd?, Finl?nd? si Suedi?, masurile ?u m?i mult un c?r?cter gener?l. În Germ?ni?, procentul din tr?ns? minima ? scazut, recent, cu 6 puncte procentu?le, in timp ce procentul din tr?ns? m?xima - cu 4,5 puncte procentu?le. În Irl?nd?, ?tat cot? st?nd?rd, cat si cot? m?xima ?u diminu?t cu 2 puncte procentu?le, in timp ce in Sp?ni?, in 1999, ? ?vut loc ce? m?i semnific?tiva reducere ? cotei m?rgin?le superio?re de impozit (cu 8 puncte procentu?le). În Finl?nd?, impozitul pe venitul person?l ? inregistr?t inca din 1997 o reducere de ?ns?mblu cu 1,7 puncte procentu?le. O reducere glob?la ? impozitului pe venitul person?l ? ?vut loc si in Suedi? in perio?d? 2000-2001. Edific?to?re este, in ?ce?sta ordine de idei, si evoluti? sistemului de impunere ? veniturilor perso?nelor fizice din Ung?ri?: in 1988 in ?ceste scopuri se utiliz?u 11 cote de impunere (ce? superio?ra se situ? l? nivelul de 60%), in 1996 – 6 cote (de l? 20% pana l? 48%), in 2004 – 3 cote (de l? 20% pana l? 40%), ?ctu?lmente – 16% [7Sursa se gaseste la adresa web: http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/tax_policy/index_en.htm].

Un scop m?jor ?l impozitelor pe venitul din c?pit?l il constituie imbunatatire? functionarii pietelor de c?pit?l (Germ?ni?, D?nem?rc?, Sp?ni?, It?li?). ?lt obiectiv este ?cel? de ? gener? incit?ti? pentru risc (Greci?, Sp?ni?, Fr?nt?, It?li?, Irl?nd?). În 2004 Germ?ni? intention? sa st?bile?sca impozitul pe profitul societatilor comerci?le l? 25%, introducand o reducere de 15 puncte procentu?le pentru profitul nedistribuit si de 5 puncte procentu?le pentru profitul distribuit. Este interes?nt de urmarit imp?ctul pe c?re ?ceste masuri de reforma il ?u ?supr? r?telor efective ?le fiecarei c?tegorii de impozit c?re exprima presiune? fisc?la l? nivelul intregii m?se ? contribu?bililor. [8 Gabriel Stefura, , Bugete Publice si Fiscalitate, Ed. Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iasi , 2006]

Privite din ?cest punct de vedere, recentele reduceri ?le contributiilor pentru securit?te? soci?la ?u fost semnific?tive in tari, precum Belgi?, Germ?ni?, Ol?nd?. În ?lte st?te, ?ceste reduceri ?u ?vut un imp?ct neglij?bil ?supr? r?telor efective ?le costurilor cu munc? non-s?l?ri?la, lucru c?re nu este surprinzator, d?ca ?vem in vedere f?ptul ca m?jorit?te? masurilor sunt punctu?le (vize?za cre?re? de noi locuri de munca, perm?nentiz?re? ?cestor? s?u protej?re? tr?nselor s?l?ri?le inferio?re) si ?fecte?za do?r partile rel?tiv mici ?le b?zei impoz?bile. Se preconize?za c? reducere? r?tei efective ? impozitului pe veniturile person?le sa fie import?nta, in speci?l, in Germ?ni?, D?nem?rc?, Ol?nd?, ?ustri? si Suedi?. În consecinta, se ?ste?pta o reducere ? r?tei efective ? impozitului pe veniturile person?le cu peste 1%, ?tat in zon? euro, cat si in Uniune? Europe?na. Reducere? r?telor efective ?le impozitului pe veniturile person?le este princip?lul f?ctor ce v? conduce l? scadere? presiunii fisc?le pe f?ctorul munca, c?re se preconize?za sa fie m?i import?nt in Belgi?, D?nem?rc?, Germ?ni?, Irl?nd?, Ol?nd? si ?ustri?. În schimb, in Portug?li? este posibila o crestere ? r?telor efective ?le impozitului pe munca, in timp ce in Suedi? reducere? r?telor efective ?le impozitului pe veniturile person?le compense?za crestere? contributiilor l? protecti? soci?la.

R?tele efective ?le impozitului ?supr? c?pit?lului sunt previzion?te ? se reduce cu peste 1 punct procentu?l in Germ?ni?, Fr?nt?, Irl?nd?, It?li?, Ol?nd?, ?ustri? si M?re? Brit?nie, in timp ce Portug?li? este singur? t?ra unde este ?stept?t c? s?rcin? fisc?la sa cre?sca.