Pagina documente » Recente » Politici de combatere a evaziunii fiscale

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1. EVAZIUNEA FISCALA 4
1.1.Definirea evaziunii fiscale 4
1.2.Frauda fiscala 7
1.3. Comparatie intre evaziune si frauda fiscala 8
1.4.Cadrul juridic existent pentru combaterea evaziunii fiscale 13
CAPITOLUL 2. EVAZIUNEA FISCAL? IN ROMANIA 17
2.1. Evolu?ia evaziunii fiscale in Romania 17
2.2.Cauze ale evaziunii fiscale ?n perioada actual? ?n Rom?nia 19
2.3.Exemple de evaziune fiscala in Romania 25
CAPITOLUL 3. EFECTELE ?I METODELE DE COMBATERE ?I LIMITARE A EVAZIUNII FISCALE 33
3.1.Efectele evaziunii fiscale 33
3.1.1. Efectele fenomenului de evaziune fiscala asupra formarii veniturilor statului 35
3.1.2. Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscala 37
3.1.3 Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscala 39
3.1.4. Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscala 41
3.2. M?suri de combatere a evaziunii fiscale 41
3.3.Organele de control cu atribu?ii ?n activitatea de prevenire a evaziunii fiscale 44
3.4.Valorificarea constat?rilor la nivelul unit??ilor fiscal - teritoriale 48
BIBLIOGRAFIE 53

EXTRAS DIN DOCUMENT

În orice economie, scopul principal al unui sistem fiscal este de a constitui o sursa stabila si solida de venituri publice. Pe de alta parte, un sistem fiscal trebuie sa aiba ca obiective sustinerea dezvoltarii economice a tarii si sprijinirea categoriilor sociale defavorizate.

Realizarea acestor obiective trebuie sa fie insotita de preocuparea permanenta a administratiei fiscale pentru cresterea eficientei sale. În acest proces, un factor de o importanta deosebita este reprezentat de reducerea evaziunii fiscale, in conditiile in care aceasta contribuie la diminuarea eficientei structurilor statale, fiind in acelasi timp un factor generator de coruptie.

Prezenta atat in cadrul economiei de suprafata, cat si la nivelul economiei subterane, unde fenomenul este generalizat, evaziunea fiscala a atins, in ultimii ani, in Romania, dimensiuni relativ mari.

Desigur, acest fenomen nu este specific doar Romaniei, sau doar tarilor cu o economie de piata in formare (cum a fost cazul tarii noastre, in perioada de dupa 1989).

Fenomen tot atat de vechi pe cat este insasi existenta impozitului propriu-zis, evaziunea fiscala nu are granite de timp sau de spatiu. Cu toate acestea, amploarea acestui fenomen prezinta diferente sensibile de la o tara la alta, in general considerandu-se ca in tarile cu economii dezorganizate, instabile, unde coruptia se manifesta din plin, economia subterana si evaziunea fiscala sunt la ele acasa.

Evaziunea fiscala are consecinte, in primul rand, la nivel macroeconomic, constand in privarea statului de veniturile cuvenite, prin aceasta diminuandu-se posibilitatile de manevra in economie si in domeniul social.

Pe de alta parte, intreprinderile care se sustrag platii impozitelor, avand costuri mai mici, vor face o concurenta neloiala agentilor economici care-si indeplinesc obligatiile fiscale, distorsionand, astfel, bunul mers al mecanismelor pietei libere, subminand unele domenii de activitate.

Considerata, de unii analisti economici, o „manifestare bruta a democratiei”, evaziunea fiscala ar avea, in unele viziuni, efecte favorabile pentru prosperitatea unei natiuni.

„În urma evaziunii fiscale s-ar putea sa aiba de castigat economia in ansamblul ei, daca eficienta cu care sunt utilizate resursele rezultate din evaziune este mai mare decat cea pe care ar fi obtinut-o guvernul pentru aceste fonduri” .

Astfel, daca pe termen scurt evazionistii au de castigat, iar statul (puterea publica) a pierdut, chiar mai mult decat o nerealizare a resurselor bugetare, pe termen lung, au de pierdut si ceilalti contribuabili care nu au recurs la evaziune fiscala, printr-o posibila crestere a sarcinii fiscale a acestora, ceea ce ii poate determina si pe acestia, intr-un final, sa apeleze la evaziune fiscala.

Acceptarea si generalizarea acestui fenomen, insa, ar insemna, fara doar si poate, acceptarea suprimarii, in timp, a statului, ori acest lucru este, in epoca moderna, imposibil, avand in vedere faptul ca „niciodata si nicaieri in lume, initiativa privata nu a fost capabila sa asigure, ea singura, echilibrul social si economic al unei natiuni” . Existenta statului, in epoca moderna, este impusa de rolul acestuia, in primul rand, pe plan social si economic, exercitat prin mecanismul bugetar, respectiv prin politica de cheltuieli si de procurare a veniturilor publice.

Prin urmare atitudinea cea mai eficienta fata de fenomenul evazionist este aceea de a realiza o buna administrare a lui, la nivelul identificarii, previzionarii, controlului si valorificarii acestuia.

Trecand de la abordarea conceptuala a notiunilor de sistem fiscal, politica fiscala, presiune fiscala, economie subterana si evaziune fiscala la analiza cauzelor si implicatiilor, mai ales la nivel macroeconomic, ale fenomenului evazionist, in tara noastra, lucrarea de fata este o incercare de a trata fenomenul evaziunii fiscale in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

CAPITOLUL 1. EVAZIUNEA FISCALA

1.1.Definirea evaziunii fiscale

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat in pe plan national, cat si international.

Într-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind „sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si a fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanelor juridice romane sau straine”.

Pretutindeni si din totdeauna evaziunea fiscala a fost condamnata. Cu toate acestea, perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul timpului. Ea persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda sanctiunilor. [1 Corina-Maria Ene , Economia subterana : Teorie, modele, aplicatii , 2010 ]

Economia subterana sau “economia neagra” (black economy) ca forma de manifestare a evaziunii fiscale (munca la negru, vanzarea ilegala de droguri, prostitutie, jocuri de noroc, etc.) e estimata a fi 8% din PNB in Marea Britanie, 13% in Suedia, 12% in Belgia 11,5% in Italia, 9% in Franta, Olanda, Canada si Germania, 8,5% in SUA si 5% in Japonia. Semnificatia problemei e mai mare in tarile mai putin dezvoltate unde guvernele pot intampina mari dificultati in supravegherea tranzactiilor care au loc in economie.

Tabelul 1. Evaziunea fiscala in economia subterana

Tarile in care se manifesta

evaziune fiscala

Evaziunea ca pondere

din PNB-ul tarii - in %

Marea Britanie

8%

Suedia

13%

Belgia

12%

Italia

11,5%

Franta

9%

Olanda

9%