Pagina documente » Turism, Sport » Potentialul turistic in microregiunea Huedin

Despre lucrare

lucrare-licenta-potentialul-turistic-in-microregiunea-huedin
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-potentialul-turistic-in-microregiunea-huedin


Cuprins

Cuprins:
I. Dezvoltarea turismului rural la nivel European
1.1 Scurt istoric
1.2 Notiuni generale:experienta internationala in turismul rural
1.3 Motivarea practicarii turismului rural.Cererea si Oferta
1.4 Implicarea Comunitatii Europene in dezvoltarea turismului rural
II. Dezvoltarea turismului rural in Romania
2.1 Scurt istoric
2.2 Notiuni generale.Clasificarea structurilor de primire turistica
2.3 Forme de turism
2.4 Motivarea practicarii turismului rural
2.5 Cererea si Oferta
III. Cadrul legal al dezvoltarii turismului rural si agroturismului in Romania
3.1 Legislatia in turism
3.2 Asociatii ale prestarilor de servicii turistice in mediul rural
3.3 Turismul rural si EUROGITES
IV. Studii privind potentialul turistic al Muntilor Apuseni- microregiunea Huedin
4.1 Zona Montana -date generale
4.2 Resurse turistice naturale
4.3 Resurse antropice
4.4 Dezvoltarea Muntilor Apuseni in strategia de dezvoltare a judetului Cluj
V. Studii privind potentialul turistic in localitatea Bologa (Comuna Poieni)
5.1 Aspecte generale
5.2 Conditii ecologice
5.3 Aspecte sociale
VI. Analiza situatiei microregiunii Huedin. Studiu de caz
6.1 Descrierea situatiei pe baza datelor statistice
6.2 Analiza SWOT a microregiunii
VII. Aspecte privind marketingul produsului turistic. Strategii de marketing
VIII. Promovarea turismului rural in zona Bologa (comuna Poieni)
IX. Bibliografie
X. Concluzii si Anexe

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Potentialul turistic in microregiunea Huedin?

Capitolul I

Dezvoltarea turismului rural la nivel european

1.1 Scurt istoric privind turismul rural la nivel european

Cerintele mereu sporite de asigurare a unor forme cat mai diversificate de petrecere a timpului liber,aduc frecvent in atentia organizatorilor de vacante notiunea de « sat turistic » .

Consecinta a dezvoltarii industriei si a cresterii populatiei urbane, turismul in spatiul rural a devenit o realitate a zilelor noastre, cu perspective de extindere in anii urmatori. Atat in practica turistica internationala, cat si in literatura de specialitate se constata ca populatia oraselor se indreapta tot mai mult, pentru recreere, spre mediul rural.

In acelasi timp, se remarca faptul ca formele de turism, organizate in mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide si monotone, cu deplasari dintr-un mediu aglomerat in altul, adeseori mai aglomerat si trepidant, nu mai satisfac, la nivelul aspiratiilor, motivatiile si optiunile turistice ale unei insemnate parti din randul populatiei urbane. Ca urmare, cautarea mediului rural, pentru odihna si recreere, este o tendinta generala in practica mondiala a turismului.

Venind in intampinarea acestei tendinte, numeroase organizatii de turism, lucrative sau obstesti, din diverse tari europene se preocupa, de mai multi ani, de organizarea si institutionalizarea turismului in spatiul rural. Astfel, in tarile cu un grad ridicat de urbanizare si industrializare a aparut o necesitate de a recrea sau de a crea ambiantul rustic-rural, sub multiple forme: sate de vacanta, vacante la ferme, sate pentru tineret, sate-club,statiuni rurale de odihna, precum si satul turistic care in ultimii ani detine un loc prioritar.

Primele “sate turistice” au aparut in Franta, inca din anul 1954, fiind considerate forma cea mai originala de turism din a doua jumatate a secolului trecut. Satele turistice sunt solicitate tot mai mult de diverse categorii de turisti si in primul rand de categoria de copii si de tineret care, vor sa-si petreaca vacanta sau concediul intr-o zona linistita si la preturi accesibile.

Tipurile si caracteristicile unor asemenea asezari difera de la o tara la alta, in functie de conditiile geografice si sociale, de traditii si preferinte, de valente istorico-culturale etc. Personalul este redus la minimum, satele turistice fiind servite de insasi localnicii care primesc oaspeti, fiind dotate si echipate corespunzator. De regula, cazarea familiilor este solutionata in asa fel incat ele sa se poata intretine singure (menajul, aprovizionarea, prepararea mancarurilor etc.) sau in pensiune completa, semi-pensiune ori numai micul dejun.

In literatura de specialitate se scot in evidenta, tot mai pregnant, avantajele acestei noi forme de turism care constau indeosebi in :

-valorificarea prin intermediul turismului a bogatului potential rural ;

-reducerea investitiilor pentru cererea de capacitati de cazare, alimentatie publica, agrement ;

-reducerea la minim a personalului de servire ;

-descongestionarea zonelor turistice supraaglomerate ;

-imbunatatirea nivelului de trai prin utilizarea si dotarea acestor zone ca baza materiala turistica ;

-stabilizarea populatiei rurale prin crearea de locuri de munca in sfera serviciilor turistice ;

-surse suplimentare de venituri pentru populatia rurala ;

In vederea rentabilizarii satelor turistice se folosesc diverse metode. Asa de pilda, in perioada de extrasezon se pot organiza reuniuni, sesiuni, conferinte, seminarii, sejururi pentru pensionari, diverse actiuni la sfarsit de saptamana etc.

Turismul in zonele rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la sustinerea ofertei turistice asigurand conditiile necesare transformarii turismului de circuit in turism de sejur.

Aceasta zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, cu destinatie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, caci ea raspunde nu numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei cerinte moderne : aceea de petrecere a timpului liber in natura, de peisaj, fapt de altfel constatat si de alte tari (anchete efectuate printre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia se indreapta nu numai asupra monumentelor, ci si asupra mediului lor inconjurator).

1.2. Notiuni generale privind turismul rural in cateva tari europene (Franta, Austria, Elvetia, Germania, Bulgaria)

Desi cazarea turistilor la tara este o practica veche, se poate vorbi despre o dezvoltare a turismului rural in europa de abia prin anii `60. Acest moment coincide cu industrializarea puternica ce a condus la cresterea populatiei urbane, la cresterea puterii de cumparare, la cresterea numarului de zile de concediu cu plata, la cresterea numarului de zile de vacanta scolara.

Initial deplasarea “ turistica “din orase spre zonele rurale se facea la rude, dar cu timpul acestea au disparut si a ramas doar nostalgia vietii la tara care in ultimii ani a fost amplificata de educatia in spiritul protectiei naturii si a traditiilor.

Tot acest ansamblu de evenimente au facut ca turismul rural sa se dezvolte in tarile occidentale.

Turismul rural ofera, spre deosebire de turismul de masa, relatii mai apropiate cu populatia locala, astfel turistul este o persoana cu identitate proprie si nu numarul X din hotelul Y.

Turismul rural in Franta are o veche si bogata traditie. Dezvoltarea turismului rural in Franta s-a accelerat dupa 1965, cand acesta a devenit o tema importanta in politica franceza de amenajare a teritoriului, ajungand sa fie privit la nivel regional in intreaga sa complexitate. In aceasta perioada se definitiveaza si conceptul de “ Statiune Verde “ (Station Vert) care reprezinta un produs turistic complet grupand cazarea si alimentatia, echipamente de animatie, precum si mijloace proprii de comercializare.

Cu toata vechimea sa, sub aspectul practicarii si al conceperii sale, turismul rural francez s-a afirmat totusi mult mai greu comparativ cu celelalte forme de turism (turismul balnear si de munte).Acesta s-a datorat si unele slabe rentabilitati a capitalului investit fata de cel din turismul balnear sau montan.

Cu toate acestea, turismul rural francez a reusit sa se afirme pe plan national si chiar international avand ca principal motor initiativa privata, dar incurajata si sustinuta de autoritatile publice.

La baza selectionarii spatiilor rurale franceze apte sa circumscrie turismul vietii lor economice si sociale au stat o serie de criterii, cum ar fi : atractiile naturale, culturale si umane, tipul de agricultura practicat, mentalitatea locuitorilor fata de fenomenul turistic, pozitia geografica fata de centrele emitente, infrastructura de primire a turistilor, precum si caracterul turismului din zona sub aspectul vechimii acestuia, componentelor si intensitatii circulatiei.

Aceste spatii rurale selectionate, elemente structurale turistice “ statiune verde “ sau “ sat de vacanta “, au constituit nuclee de formare a “ zonelor verzi de vacanta “ corespunzatoare unor microregiuni. Acest concept nu reprezinta numai o simpla unitate geografica de amenajare, ci inglobeaza si colectivitatile locale, asociatiile implicate in dezvoltarea turismului, comercializarii si animatiei.

Existenta unui numar ridicat de citadini cu prioritati agricole in aceste spatii rurale a facilitat implementarea activitatii de turism. Acestia, impreuna cu o parte a populatiei rurale au participat la crearea infrastructurii de primire : unitati de sine statatoare (“ gites rurales “), camere de oaspeti in propriile locuinte, terenuri de campare. Desigur ca in acest proces de creare au fost preponderente categoriile de agricultori cu venituri medii si mari, care posedau spatii corespunzatoare, capital si timp liber.

Prin initiativa organelor publice care au facilitat amenajarea de itinerarii delimitate de proprietatile private si stabilite prin planuri la nivel departamental ; turismul ecvestru si pedestru au devenit miscari proprii ale turismului rural.

In aceasta tara functioneaza numeroase organizatii turistice rurale nelucrative (dispersate pe tot teritoriul francez, indeosebi in zonele de deal si de munte), care incepand din anul 1970, s-au constituit intr-o asociatie generala, denumita “ Tourisme en espace rural “ (TER). Asociatia avea in evidenta sa peste 4000 de sate turistice, cu un total de 150.000 de paturi, dispersate in 80 de departamente.Scopul constituirii asociatiei generale TER a fost atingerea a doua obiective majore : imbunatatirea promovarii turismului rural pedeoparte, oferind turistilor citadini servicii diversificate, caracterizate prin calitate si loialitate ; asigurarea unei rentabilitati crescande a echipamentelor turistice, pe de alta parte, printr-o mai buna organizare a vacantelor in mediul rural.

Un “ gite “ este o casa de vacanta in mediul rural, construita sau amenajata dupa criteriile unei Carte de Calitate si ofera garantii privind echipamentul, pretul, calitatea primirii. Inchirierile sunt controlate si clasificate in functie de situarea lor si gradul de confort (1,2 sau 3 stele) dupa un barem stabilit de organizatia generala.

Toate unitatile sunt localuri independente (case, castele sau apartamente in case taranesti) construite sau restaurate de proprietari si echipate in vederea inchirierii lor pentru o vacanta in toate sezoanele. Ele cuprind obligatoriu o bucatarie cu apa calda, frigider, grup sanitar cu apa calda, dus, chiuveta, wc interior (la una sau mai multe camere). Pensiunile asigura masa si primirea turistilor intr-un cadru familiar, intr-o atmosfera de calm si destindere.

In Franta s-au creat structuri la fiecare nivel de organizare in vederea promovarii turismului in spatiul rural. La nivel comunal s-a infiintat “ Grupul Agricol de Exploatare in Comun “ (G.A.E.C.) care permite exploatarea si promovarea unor “ gite “ sau a unor hanuri taranesti.

La nivel departamental si regional exista o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu pentru promovarea si dezvoltarea turismului rural. Toate actiunile promotionale sunt precedate de studii amanuntite asupra situatiei actuale a pietei si in princial a segmentului pietei asupra caruia se exercita actiunea de promovare ca si a normelor de promovare ale concurentei.

Finantarea studiilor pentru crearea, dezvoltarea si promovarea produsului turistic se face, in general, apelandu-se la ajutoare din partea statului (subventii, imprumuturi cu dobanzi avantajoase). Nucleul de baza sunt microregiunile ,entitati foarte complexe care nu se limiteaza doar la simple unitati geografice de amenajare, ci reuneste si colectivitatile locale, proprietarii de structuri de cazare, institutiile responsabile cu comercealizarea.Toate acestea formeaza ceea ce la noi se numeste un consortiu.

Toate acestea sunt posibile deoarece sistemul asociativ este foarte dezvoltat si pentru ca oamenii au inteles ca impreuna sunt mai puternici.

In legatura cu turismul, in Austria au aparut inca din deceniile trecute doua notiuni : “ satul turistic de recreatie “ si “ statiunea de odihna “.Prin acestea s-au creat tipuri noi in cuprinsul localitatilor turistice, marindu-se simtitor miscarea turistica din Austria.

In Austria “ staiunile de odihna “ sunt localitati organizate pentru vizitatori, care din punct de vedere al aspectului, pozitiei, structurii si regulilor pentru pastrarea linistii etc, corespund caracteristicilor unui sat turistic de recreatie, dar care prin numarul vizitatorilor, instalatiilor si inparte si prin preturi, il depasesc. Ele reprezinta o treapta superioara in categoria acestor tipuri noi de localitati turistice. Recunoasterea unei localitati ca “ sat turistic de recreatie “ sau “ statiune de odihna “ se acorda in Austria pe baza de lege, de catre Uniunea Comunala (Gemeindebund) la cererea localitatii respective.

Austria, tara cu o suprafata mult mai mica decat Franta a dezvoltat cateva regiuni ca de exemplu : Tirolul, Bazinul Dunarii. Tirolul era o zona omogena (cultural,ocupatii, arhitectura) si in plus locuita de o populatie tanara. Entitatile si nivelele la care este organizata activitatea de turism rural in Austria sunt urmatoarele : OST Organizatii turistice satesti cuprinzand unul sau mai multe sate ( daca acestea sunt mai putin populate sau frecventate).Apoi la nivelul judetului-Centre de Administrare a Organizatiilor Turistice Satesti (C.A.O.T.S.).

Datorita marii dispersari a habitatului permanent, turismul rural nu s-a limitat la satele propriu-zise, ci a patruns si in catune si ferme mai izolate.

Promovarea turismului rural : in Austria activitatile promotionale se desfasoara la mai multe nivele. Pe plan local “Sindicatele de Initiativa Satesti “ utilizeaza pentru promovarea produsului turistic o parte importanta a bugetului de care dispun. Aceste organisme dispun de venituri considerabile provenind din taxele platite de turisti si din contributiile membrilor sai (persoane care cotizeaza sunt membrii ai comisiei care beneficiaza direct sau indirect de practicarea turismului), ceea ce le permite utilizarea unor multiple mijloace promotionale.

Pentru actiunile de mai mare anvergura si pentru realizarea unei eficiente sporite a activitatii promotionale, se grupeaza mai multe sate utilizandu-se fondurile pentru o tema comuna. La nivel provincial “ Oficiul de Turism al Landului” preleva o “ taxa pentru dezvoltarea turismului “ din care se finanteaza propaganda turistica care intereseaza ansamblul zonei (pliante, prospectiva pietei externe, participarea la targuri internationale etc.).

La nivel federal functioneaza “ Oficiul pentru Promovarea Turismului Austriac” care are ca scop intensificarea efortului publicitar pentru cresterea fluxurilor turistice internationale. Bugetul de care dispune este utilizat pentru realizarea studiilor de piata, conceperea unei politici publicitare, desemnarea prioritatilor, angajarea de multiple operatiuni promotionale. In afara colaborarii cu reprezentantii intereselor Austriei din toata lumea (camere de comert exterior, institutii culturale, birouri ale liniilor aeriene) organizatia exterioara cuprinde birouri oficiale in principalele tari emitente de turisti. Aceste birouri din strainatate au sarcini variate: informarea publicului, raporturi cu agentiile de voiaj si ofertantii de vacante, contracte cu presa (conferinte de presa, voiaje de informare), propaganda (insertii in ziare si reviste, emisiuni radio si Tv, afise in locuri publice, difuzari de filme), prezenta la marile manifestatii in domeniu (targuri, expozitii) cu ocazia carora se aduc grupuri folclorice pentru crearea unei ambiante locale.

Ca urmare a preocuparilor sustinute pentru promovarea turismului ruaral, cataloagele marilor firme de turism din lume ofera informatii tot mai amanuntite si mai atractive privind oferta turistica austriaca din mediul rural. Tarifele practicate variaza in functie de zona, de perioada, de gradul de confort si de posibilitatile de hrana oferite turistilor.