Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Capitolul 1: NO?IUNI TEORETICE PRIVIND POTEN?IALUL TURISTIC ?I AMENAJAREA TURISTIC? 2
1.1. Poten?ialul turistic - concepte teoretice 2
1.2. Conceptul de amenajare turistica a unei zone 3
1.3. Proiectarea amenaj?rii turistice 7
1.4. Tipuri ?i modele de amenajare turistic? 10
Capitolul 2: PATRIMONIUL TURISTIC AL ZONEI RURALE DORNA ARINI 13
2.1. Prezentarea zonei 13
2.2. Patrimoniul turistic al zonei 17
2.3. Traditiile si obiceiurile din zona 18
2.4. Propuneri de valorificare 22
Capitolul 3: DIREC?II STRATEGICE DE DEZVOLTARE ?I PERFEC?IONARE A ACTIVIT??II TURISTICE 26
3.1. Direc?ii strategice de dezvoltare 26
3.2. Turismul rural ?i agroturismul ?n Depresiunea Dornelor 26
3.2.1. Evolu?ia turismului rural 31
3.2.2. Structura produsului agroturistic 33
3.3. Efectele sociale ale dezvolt?rii activit??ii agroturistice ?n zona Dornelor 41
BIBLIOGRAFIE 45

Alte date

Un teritoriu intereseaza din punct de vedere turistic in masura in care ofera resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atractii turistice sau resurse turistice.

Potentialul turistic reprezinta oferta turistica potentiala a unui teritoriu care impreuna cu baza tehnico – materiala si cu infrastructura generala si turistica formeaza oferta turistica reala (efectiva) sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenta lor in activitatea turistica duc la delimitarea a doua categorii de potential turistic, si anume: natural si antropic.

1.2. Conceptul de amenajare turistica a unei zone

Vitalitatea unui spatiu geografic se bazeaza pe arta si stiinta de amenajare a acestuia.

Turismul nu este numai un fenomen economic si social, ci in acelasi timp, un fenomen "spatial", spatiul fiind o componenta a teritoriului national al unei tari.

Elementele bazei tehnico-materiale ale turismului nu pot fi cercetate izolat, nu pot fi desprinse din cadrul teritorial complex in care se afla, ci numai in stransa concordanta cu potentialul fiecarei zone (baza de materii prime, cai de comunicatii, surse de apa si energie, vestigii culturale si altele), spatiul amenajat presupunand un ansamblu de interconditionare cu mediul.

Rezulta deci o stransa legatura intre amenajarea zonelor turistice si amenajarea de ansamblu a teritoriului. Principiile de baza legate de sistematizarea teritoriala si a localitatilor formeaza cadrul general in care se va realiza si procesul de amenajare a zonelor turistice. [6 I. Berbecaru, M. Botez - "Teoria si practica amenajarii turistice". Editura Sport Turism, Bucuresti, 1977.]

Omul simte nevoia de evadare intr-un spatiu de odihna si recreere, nevoie care impune masuri deosebite de amenajare a teritoriului.

Amenajarea turistica a teritoriului face parte din notiune mult mai larga de utilizare si administrare a spatiului in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru desfasurarea in bune conditii a tuturor activitatilor umane.

Desfasurarea activitatilor turistice indiferent de forma lor, presupune stabilirea unor legaturi intre turist si zonele pe care le viziteaza, in care este prezent temporar. Aceste legaturi au un continut complex intrucat teritoriul prin potentialul sau natural reprezinta motivul pentru care turistul se deplaseaza si se serveste ca suport material fizic pentru amenajarile destinate satisfacerii nevoilor sale. [7 O. Snak, P. Baron, N. Neacsu, Economia Turismului, Ed. Expert, Bucuresti 2001, p. 442 ]

De-a lungul anilor s-au conturat mai multe puncte de vedere cu privire la amenajarea teritoriului. Pornind de la opinia profesorului F.Prikril in articolul ,,Methode de travail du plan d’amenagement du teritoire d’un region de tourisme’’ din ,, Revue de tourisme’’ nr. 2/1967, in care considera ca amenajarea teritoriului reprezinta ,, un efort de dezvoltare planificata aplicata la diferite sectoare ale economiei nationale in vederea realizarii unei solutii optime pentru dezvoltarea coordonata a unei zona , intr-un ansamblu complex’’. [8 Erdeli, G.; Istrate, I., "Amenajari turistice", Editura Univers, Bucuresti, 1996, p.11]

Amenajarea turistica este o forma particulara a planificarii teritoriale, ce trebuie analizata din punct de vedere fizic, economic si social.

Ea este definita ca un proces dinamic, complex, de organizare stiintifica a spatiului turistic, luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane, precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii. Teoria amenajarii turistice a cunoscut o evolutie permanenta, contributii mari au adus reprezentantii scolii franceze (intre care amintim pe J.R. Boudeville, P. Defert, R. Lanquare, G. Cazes), dar si teoreticieni sau experti in domeniul turismului din Austria si Elvetia(Fr.Geigat, H. Todt).

Amenajarea turismului are drept fundament necesitatea adaptarii teritoriului la problemele ridicate de dezvoltarea economico-sociala si se constituie dintr-un inventar de tehnici pentru localizarea activitatii si pentru reglementarea utilizarii spatiului.

Conceptul de spatiu amenajat contine ideea de adaptare reciproca intr-un teritoriu si nevoile rezultate din activitatile economico-sociale desfasurate in limitele teritoriului respective, definindu-se ca produs al „interactiunii intre activitati si spatiu’’. [9 Minciu Rodica, "Amenajarea turistica a teritoriului", Ed. Sylvi, Bucuresti, 1995, p. 8 ]

Pornind de la premisa ca "orientarea geografica a activitatilor" reprezinta actiunea fundamentala a amenajarii teritoriului, continutul si aria problematica a acestei stiinte au evoluat in stransa conexiune cu tendinta de concentrare a activitatilor in arii bine definite precum si cu nevoia corectarii acestor concentrari si a efectelor lor negative.

În consecinta, actuala dezvoltare economica si sociala pune cu totul mai multa acuitate necesitatea unei politici de amenajare a teritoriului care sa ia in calcul "informatiile asupra spatiului regional si cele de comportament al firmelor".

În acelasi timp se evidentiaza faptul ca amenajarea teritoriului priveste implantarea infrastructurii si echipamentelor deopotriva in industrie, agricultura, servicii etc., reclamand o abordare globala, unitara a problemelor teritoriale. În aceste conditii, amenajarea teritoriului poate fi definita ca un proces de "punere in valoare a resurselor regionale, de imbunatatire a cadrului de viata si conditiilor de existenta ale locuitorilor, totul prin atenuarea disparitatilor regionale ale dezvoltarii economice si sociale, printr-o organizare prospectiva a spatiului, reasezata pe o orientare voluntara si concentrata a echipamentelor si activitatilor".

De asemenea, interferenta deciziilor de amenajare a teritoriului la nivel national si international, restrictiile de mediu exterior - atat geografic cat si economic - determina, in politica de amenajare a teritoriului, si raportarea la contextul international.

Aceste elemente subliniaza complexitatea activitatii de amenajare a teritoriului, multitudinea planurilor de decizie in acest domeniu si, corespunzator, varietatea tipologica a actiunilor, implicatiile asupra dezvoltarii economico-sociale de ansamblu. [10 Rodica Minciu - "Amenajarea turistica a teritoriului". Editura Sylvi, Bucuresti, 1995.]

Pentru amenajarea turistica, o problema de baza o reprezinta selectionarea teritoriului.

Criteriile ce stau la baza selectionarii teritoriului sunt multiple si variate cu aspecte particulare in cazul fiecarei situatii, datorita unor factori ce intervin in luarea deciziilor.

În literatura de specialitate, de-a lungul anilor s-au conturat mai multe puncte de vedere cu privire la amenajarea teritoriului.

Amenajarea teritoriului reprezinta un efort de dezvoltare planificata aplicata la diferite sectoare ale economiei nationale ‚in vederea realizarii unei solutii optime pentru dezvoltarea coordonata a unei zone, intr-un ansamblu complet.

La conturarea sa concura atat propriile structuri -pozitia in teritoriu, caile de acces, valoarea resurselor turistice, dotarile de baza materiala etc. cat si elementele definitorii ale cererii turistice din zone emitente: populatie, venituri, structuri socio-economice.

Combinarea informatiilor referitoare la cele doua grupe de componente conduce la desprinderea urmatoarelor elemente definitorii pentru conceptul de amenajare turistica [11 Berbecaru, I.; Botez, M., “Teoria si practica amenajarii turistice", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1997, p. 19]:

- amenajarea turistica, parte a sistematizarii, se integreaza in ansamblul sistemic al turismului romanesc, ingloband o serie de subsisteme in vederea cresterii eficientei economice si sociale a investitiilor

- structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem transformabil, polifunctional, care sa permita dezvoltari continui si adaptari in functie de mutatiile intervenite in structura cererii;

- prin dotari si echipari corespunzatoare, prin repartitia functionala optima a acestora in teritoriu, se asigura protectia si conservarea calitatii mediului inconjurator;

- amplasarea in teritoriu a dotarilor se realizeaza prin mentinerea unor proportii corespunzatoare, astfel incat acestea sa nu produca degradarea perimetrelor cu resurse turistice valoroase;

- evitarea amplasarii unor obiective economice (industriale, agricole etc.) in apropierea arealelor turistice, obiective ce pot stanjeni derularea activitatii turistice.

In concluzie, prin amenajarea turistica trebuie sa intelegem actiunea de punere in valoare estetica si economica a unui obiectiv, complex atractiv sau zona turistica. Ea genereaza prin edificarea unei anumite parti din infrastructura turistica produsul turistic sau oferta turistica integrala. Simpla existenta in spatiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu genereaza o miscare turistica importanta , este nevoie de intrarea in scena a unor elemente infrastructurale care sa asigure accesul in zona dupa care trebuie edificata baza tehnico-materiala necesara unui turism modern .

Sunt cunoscute in literatura de specialitate numeroase zone austere din perspectiva fondului turistic a caror cota a fost ridicata prin amenajari turistice de exceptie (vezi spatiul geografic al petro-dolarului aferent Golfului Persic, unde, numeroase spatii desertice si semi desertice au fost transformate in bijuterii turistico-arhitectonice; aici a aparut primul hotel de 7 stele – Burj–al-Arab, Dubaiul fiind recunoscut ca un paradis turistic ce a sfidat rigorile desertului ).

La polul opus este recunoscut faptul ca nici 50% din oportunitatile oferite de Romania nu sunt valorificate, noi fiind, de pilda, pe locul al II-lea in Europa, dupa Franta, la capitolul potential turistic morfo-peisagistic.

Prin amenajarea turistica a spatiului geografic se urmareste in primul rand estetizarea locurilor respective si abordarea unor lucrari care sa duca in final la cizelarea fondului turistic.

Analizat in ansamblu, procesul amenajarii vizeaza [12 Baltaretu Andreea , “Amenajarea turistica durabila a teritoriului”, Editura Sylvi, Bucuresti, 2003

] :

1. Estetizarea si cizelarea fontului turistic ;

2. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale (pentru cazare , servicii , recreere , distractii si alte activitati de agrement ) ;

3. Îmbunatatirea cailor si mijloacelor de acces in teritoriu;

4. Ridicare cotei prestatiilor de servicii la nivelul cerintelor moderne si in concordanta cu nevoile principalelor categorii de turisti ;

5. Îmbunatatirea sistemului informatiei turistice prin realizarea atat a unui mix publicitar divers si eficient cat si prin infiintarea unor servicii care sa furnizeze informatii turistilor in regim non-stop .

1.3. Proiectarea amenajarii turistice

Implicatiile dezvoltarii unei zone turistice asupra evolutiei turismului in general si asupra economiei teritoriului respective argumenteaza necesitatea abordarii acestui proces intr-o conceptie globala, integrata strategiei turistice de ansamblu si in corelatie cu dinamica celorlalte ramuri si sectoare de activitate. Aceasta presupune o atenta evaluare a tuturor categoriilor de resurse si definirea directiilor si prioritarilor in cresterea economica precum si a posibilitatilor si limitelor dezvoltarii turistice.

Amenajarea turistica a unei zone prin obiective si modalitati de desfasurare se interfereaza frecvent cu planificarea turistica, uneori si cu cea economica, ceea ce a determinat, in literatura de specialitate, o tratare unitara si chiar un transfer de probleme. [13 Berbecaru, I.; Botez, M., op. cit., p. 47]

Amenajarea turistica, este prin continutul sau, un proces complex ce acopera o arie problematica vasta, cuprinzand, pe de o parte, solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii turismului in economia teritoriului, si pe de alta parte, metode privind selectia si delimitarea zonelor, tehnologii si etape de elaborare, si realizarea a proiectelor noilor localizari, principii de functionare.

Ansamblul tuturor masurilor si interventiilor tehnice aplicate in scopul creerii conditiilor optime pentru valorificarea si exploatarea integrala a potentialului natural dintr-o regiune reprezinta procesul de amenajare turistica a unui teritoriu . Actul amenajarii concrete trebuie sa fie precedat de un studiu foarte bine documentat cu elementele de fezabilitate la care trebuie adaugate cateva expertize tehnice care vizeaza teritoriul respectiv (analize geotehnice , repere hidrotehnice , observatii meteo-climatice , etc.) [14 Cristian Stoian, Madalina Spanu, „Turism si marketing turistic”, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003]

Pentru o cat mai corespunzatoare valorificare turistica a unui teritoriu trebuie respectate cateva reguli si masuri foarte importante :