Pagina documente » Turism, Sport » Prezentarea activitatii Judetului Buzau

Despre lucrare

lucrare-licenta-prezentarea-activitatii-judetului-buzau
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-prezentarea-activitatii-judetului-buzau


Cuprins

Cuprins
I. PREZENTAREA GENERALA A ACTIVITATII JUDETULUI BUZAU
I.1 CADRUL NATURAL SI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICA
I.1.1 RESURSE NATURALE NEREGENERABILE
I.1.2 RESURSE NATURALE REGENERABILE
I.2 ELEMENTE PRIVIND STAREA ECONOMICA ACTUALA A JUDETULUI BUZAU
I.3 AGRICULTURA
I.4 PRODUCTIA VEGETALA
I.5 INDUSTRIA
I.6 INDUSTRIA MICA
I.7 DISFUNCTIONALITATI - PROBLEME SI PRIORITATI
II. LEGISLATIE
II.1 SCURT ISTORIC AL LEGILOR IN DOMENIUL APEI
II.2 EVOLUTIA REGLEMENTARILOR JURIDICE PRIVIND PROTECTIA SI GOSPODARIREA APELOR
II.3 REGIMUL JURIDIC GENERAL ACTUAL AL APELOR
II.4 REGIMUL DE PROTECTIE SI UTILIZARE DURABILA A APELOR
II.4.1 CLASIFICAREA APELOR SUPUSE OCROTIRII
II.4.2 REGULI DE PROTECTIE A MEDIULUI ACVATIC
II.4.3 AVIZE, NOTIFICARI, AUTORIZATII
II.5 RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA PRIVIND REGIMUL DE PROTECTIE A APELOR
II.6 DEZVOLTAREA SI GOSPODARIREA DURABILA A RESURSELOR DE APA
II.6.1 ASIGURAREA ALIMENTARII CONTINUE CU APA A FOLOSINTELOR SI, IN SPECIAL A POPULATIEI
II.6.2 IMBUNATATIREA CALITATII RESURSELOR DE APA
II.6.3 RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A RAURILOR
II.6.4 REDUCEREA RISCULUI PRODUCERII UNOR INUNDATII
II.6.5 CREAREA COMITETELOR DE BAZIN-PRIN IMPLICAREA TUTUROR ACTORILOR DIN DOMENIUL APELOR:STATUL,COMUNITATILE LOCALE,UTILIZATORII SI GOSPODARII DE APA
III. PREZENTAREA RESURSELOR DE APA
III.1 RESURSE DE APA DE SUPRAFATA
III.1.1 RESURSELE DE APA ALE RAURILOR
III.1.1.1 DEBITE MAXIME
III.1.1.2 DEBITE SOLIDE
III.1.2 RESURSELE DE APA ALE LACURILOR NATURALE
III.2 RESURSE DE APA SUBTERANA
IV. ACTIVITATEA DE GOSPODARIRE CANTITATIVA SI CALITATIVA
IV.1 M0NIT0RINGUL CANTITATIV SI CALITATIV AL APELOR
IV.2 ACTIVITATEA DE INDRUMARE SI ANALIZA LA FOLOSINTE
IV.3 ELABORAREA SINTEZELOR DE GOSPODARIRE A APELOR (CALITATEA ACESTORA SI RESPECTAREA TERMENELOR IMPUSE) - CONSTITUIREA BANCII DE DATE DE GOSPODARIRE CANTITATIVA SI CALITATIVA A APELOR -INFORMATIZAREA ACTIVITATILOR - DOTAREA CU APARATURA
IV.4 VOLUMUL RESURSEI DE APA UTILIZABILE POTRIVIT GRADULUI DE AMENAJARE
IV.5 CARACTERIZAREA CALITATIVA A RESURSELOR DE APA DE SUPRAFATA SI SUBTERANE - CATEGORII DE CALITATE CORESPUNZATOARE LUNGIMII CURSURILOR DE APA URMARITE SI LACURILOR
IV.5.1 SUBBAZINUL HIDROGRAFIC BUZAU - STADIUL CAUTATII GLOBALE A APELOR CURGATOARE DE SUPRAFATA
IV.5.1.1 CONTROALE DE FOND
IV.5.1.2 CONTROALELE TEMATICE
IV.5.1.3 ANALIZA SESIZARILOR SI RECLAMATIILOR FACUTE DE PERSOANE FIZICE/JURIDICE IN LEGATURA CU DOMENIUL GOSPODARIRII APELOR
IV.5.1.4 INSTITUIREA REGIMULUI DE SUPRAVEGHERE SPECIALA
IV.5.1.5 LUCRARI DE SINTEZA
IV.5.1.6 RAPORTARI
IV.5.1.7 PROBLEME IN CADRUL DERULARII ACTIVITATII
V. DEZVOLTAREA FOLOSINTELOR DE APA
V.1 ALIMENTARILE CU APA POTABILA SI INDUSTRIALA
V.1.1 ALIMENTARILE CU APA POTABILA
V.1.2 AIIMENTARILE CU APA INDUSTRIALA
V.2 AMENAJARILE PENTRU IRIGATII
V.3 ZOOTEHNIA
V.4 PISCICULTURA
V.5 AMENAJARILE HIDROENERGETICE
VI. PERSPECTIVA DE SCURTA DURATA. OBIECTIVE
VI.1 LUCRARI PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE APA
VI.1.1 CONTINUARI DE LUCRARI IN CURS DE EXECUTIE
VI.1.2 TERMINARI DE LUCRARI LA OBIECTIVELE EXECUTATE IN ANII ANTERIORI
VI.1.3 LUCRARI NOI PROPUSE
VI.1.4 LUCRARI LA SISTEME DE ALIMENTARE CU APA IN MEDIUL RURAL (3 LOCALITATI) IN JUDETUL CALARASI
VI.1.5 CAPTARI DE APA SUBTERANA
VI.1.5.1 LUCRARI PENTRU PROTECTIA CALITATII APELOR
VI.1.5.2 LUCRARI DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR
VI.1.5.3 LUCRARI PENTRU CORECTAREA FORMATIUNILOR TORENTIALE. IMPADURIRI
VI.1.5.4 LUCRARI PENTRU COMBATEREA EROZIUNILOR DE SOL
VI.1.5.5 LUCRARI PENTRU INLATURAREA EXCESULUI DE UMIDITATE
VI.1.5.6 LUCRARI PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI HIDROENERGETIC
VI.1.6 PERSPECTIVA DE MEDIE DURATA. OBIECTIVE
VI.1.6.1 LUCRARI PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE APA
VI.1.6.2 LUCRARI PENTRU PROTECTIA CALITATII APELOR
VI.1.6.3 LUCRARI DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR
VI.1.6.4 LUCRARI PENTRU CORECTAREA FORMATIUNILOR TORENTIALE. IMPADURIRI
VI.1.6.5 LUCRARI PENTRU COMBATEREA EROZIUNILOR DE SOL
VI.1.6.6 LUCRARI PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI HIDROENERGETIC
VI.1.7 PERSPECTIVA DE LUNGA DURATA
VI.1.7.1 LUCRARI PENTRU ASIGURAREA CERINTELOR DE APA
VI.1.7.2 LUCRARI PENTRU PROTECTIA CALITATII APELOR
VI.1.7.3 LUCRARI DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR
VI.1.7.4 LUCRARI PENTRU CORECTAREA FORMATIUNILOR TORENTIALE. IMPADURIRI
VI.1.7.5 LUCRARI PENTRU COMBATEREA EROZIUNILOR DE SOL
VI.1.7.6 LUCRARI PENTRU VALORIFICAREA POTENTIALULUI HIDROENERGETIC
VII. BIBLIOGRAFIE

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERAL? A ACTIVIT?TII JUDETULUI BUZ?U

Judetul Buzau este situat in zona de curbura a Carpatilor, in partea de sud-est a Romaniei, avand o suprafata de 6102,55 km² (2,6% din suprafata tarii). Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Braila la est, Ialomita la sud si Prahova la vest.

Judetul Buzau ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume, cuprinzand armonios toate formele de relief: muntii Buzaului si o mica parte a muntilor Vrancei, in partea de nord, campie la sud, intre acestea situandu-se zona colinara subcarpatica.

Judetul Buzau se remarca prin importante resurse naturale: petrol, gaze naturale, carbuni, chihlimbar, calcar, nisipuri cuartoase si diatomita, sare, gresie, pietrisuri si nisipuri, importante izvoare minerale, soluri fertile, paduri, pajisti si fond cinegetic, potential hidroenergetic si eolian.

Clima judetului Buzau se incadreaza in climatul temperat-continental, regimul eolian avand doua componente: vara, sub influenta maselor de aer vestice, iar iarna, sub influenta maselor de aer siberiene.

Regimul precipitatiilor anuale variaza intre 800 - 1200 mm, in zona de munte, intre 600 – 800 mm, in zona dealurilor si intre 400 – 600, in zona de campie.

Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Buzau are 85 localitati, din care 2 municipii (Buzau si Ramnicu Sarat), 2 orase (Nehoiu si Pogoanele) si 81 comune, cu 481 sate.

1.1.Cadrul natural si dezvoltarea socio-economic?

1.1.1. Resurse naturale neregenerabile

Dintre resursele subsolului, petrolul constituie in prezent principala bogatie a judetului. Zacamintele de hidrocarburi sunt localizate in depozitele meotiene, dar sunt extrase si din cele sarmatiene, tertiene si chiar cretacice. Alaturi de petrol, in sud-estul judetului sunt cantonate insemnate zacaminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 ani.

Carbunele existent este de slaba putere calorica, in cantitati mici, ceea ce il face neexploatabil. Se intalneste pe o suprafata de circa 125 ha, in regiunea Ojasca, unde, a fost extras, mai mult pentru nevoile locale, pana in anul 1959.

Prezenta in subcarpati (Istrita, Magura) a calcarelor a permis de mult timp luarea lor in exploatare. Exista numeroase cariere, multe de interes local. Cele mai mari sunt la Ciuta si Viperesti. Calcarele sunt folosite atat pentru amenajarea cailor rutiere judetene si comunale, cat mai ales pentru obtinerea varului.

In zona localitatii Patarlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita. De la Crivineni, unde exista o cariera de extractie a nisipului cuartos, acesta este transportat la Patarlagele, iar de aici spre Buzau, Scaieni, Azuga, unde este intrebuintat la fabricarea sticlei. Diatomita se exploateaza in cariera din dealul Burdusoaia, de pe stanga Buzaului, la confluenta cu valea Sibiciului. Acest loc reprezinta sectorul accesibil exploatarii, unde diatomita afloreaza pe o suprafata mare, in cadrul depozitelor oligocene. În judet exista si alte aflorimente cu diatomita, insa dimensiunile reduse ale stratelor si calitatea slaba a acesteia, nu permit, pentru moment, exploatarea ei.

La nord-est de municipiul Buzau (Simileasca), la Berca (Satuc) si in sud-vestul municipiului Ramnicu Sarat se exploateaza argila, de calitate superioara, larg folosita in industria materialelor de constructie. La nivel local, in majoritatea satelor din subcarpati, orizonturile de argila sunt utilizate pentru confectionarea de caramizi sau in constructia de case.

In albia Buzaului, a Ramnicului si a altor rauri se gasesc rezerve importante de pietrisuri si nisipuri, in multe locuri existand balastiere de mare productivitate.

Pentru constructii de locuinte, sau pentru amenajarea terasamentului cailor forestiere din zona montana sunt folosite placile de gresie de Tarcau sau de Kliwa.

Prospectiunile geologice si lucrarile de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve de petrol au evidentiat prezenta zacamintelor de sare, la diferite adancimi, la Manzalesti, Bisoca, Bratilesti, Goidesti, care pot fi luate in exploatare in viitor.

Alaturi de acestea, in subsolul judetului sunt semnalate gipsuri si chihlimbar. Chihlimbarul, datorita varietatii de nuante si dimensiunilor mari ale bucatilor extrase, a fost cautat inca din secolul trecut, fara a constitui o operatie permanenta. El a fost semnalat in perimetrul Mlajet – Sibiciu – Colti – Bozioru – Plostina - Terca, in depozitele oligocene. Dimensiunile elementelor variaza de la cateva grame pana la cateva kilograme (pe Valea Boului, afluent al Sibiciului, a fost colectat un exemplar de 3,5 kg). Cele mai mari exemplare au fost gasite in albia Sibiciului, in apropiere de Colti.

Zone protejate

În conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- Sectiunea a III-a – zone protejate, in judetul Buzau exista 15 rezervatii naturale, dupa cum urmeaza:

? Vulcanii Noroiosi Paclele Mari, in comuna Scortoasa, cu o suprafata de 15,2 ha;

? Vulcanii Noroiosi Paclele Mici, in comuna Berca, cu o suprafata de 10,2 ha;

? Sarea lui Buzau, in comuna Viperesti, cu o suprafata de 0,8 ha;

? Blocurile de calcar de la Badila, in comuna Viperesti, cu o suprafata de 1,0 ha;

? Padurea Crivineni, in comuna Patarlagele, cu o suprafata de 14,1 ha;

? Padurea Bradeanu, in comuna Bradeanu, cu o suprafata de 5,8 ha;

? Platoul Meledic, in comuna Manzalesti, cu o suprafata de 67,5 ha;

? Padurea “ Lacurile Bisoca”, in comuna Bisoca, cu o suprafata de 10,0 ha;

? Dealul cu Lilieci Cernatesti, in comuna Cernatesti, cu o suprafata de 3,0 ha;

? Padurea cu tisa, in comuna Chiojdu, cu o suprafata de 150,0 ha;

? Balta Alba, in comuna Balta Alba, cu o suprafata de 600,0 ha;

? Balta Amara, in comuna Balta Alba, cu o suprafata de 900,0 ha;

? Focul Viu – Lopatari, in comuna Lopatari, cu o suprafata de 0,03 ha;

? Piatra Alba “ La Grunj”, in comuna Manzalesti, cu o suprafata de 0,025 ha;

? Chihlimbarul de Buzau, in comuna Colti, cu o suprafata de 2,52 ha.