Pagina documente » Informatica, Matematica » Programarea si gestionarea bazelor de date in Visual Basic

Despre lucrare

lucrare-licenta-programarea-si-gestionarea-bazelor-de-date-in-visual-basic
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-programarea-si-gestionarea-bazelor-de-date-in-visual-basic


Cuprins

CUPRINS
1. Introducere 4
1.1. Baze de date 4
1.2. Visual Basic 6.0 7
2. Baze de date 10
2.1. Concepte 10
2.2. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD) 13
2.2.1. Functiile unui SGBD 14
2.3. Etapele realizarii unei baze de date 18
2.3.1. Tehnica diagramelor entitate-asociere 18
2.3.2. Tipuri de legaturi intre entitati 19
2.3.3. Tipuri de atribute 20
2.4. Baze de date relationale 22
2.4.1. Generalitati 22
2.4.2. Restrictiile de integritate ale modelului relational 23
2.4.3. Formele normale ale relatiei 26
2.4.4. Sisteme de gestiune ale bazelor de date relationale (SGBDR) 27
2.5. Securitatea unei baze de date 30
2.6. Cum functioneaza o baza de date 32
3. Mediul vizual de programare Visual Basic 36
3.1. Dezvoltarea unei aplicatii in Visual Basic 36
3.1.1. Introducere 36
3.1.2. Concepte din Visual Basic 36
3.1.2.1. Cum functioneaza Windows(r): ferestre, evenimente si mesaje 36
3.1.2.2. Modelul de lucru bazat pe evenimente 38
3.1.2.3. Dezvoltarea interactiva 39
3.2. Elemente ele mediului integrat de dezvoltare 40
3.2.1. Generalitati 40
3.2.2. Optiuni pentru mediul de dezvoltare 43
3.3. Prima aplicatie in Visual Basic 45
3.3.1. Crearea interfetei 45
3.3.2. Fixarea proprietatilor 46
3.3.3. Scrierea codului 47
3.3.4. Rularea aplicatiei 48
3.4. Formulare, controale si meniuri 49
3.4.1. Proprietati, metode si evenimente 49
3.4.2. Proiectarea unui formular. Atribuirea valorilor pentru proprietatile formularului 51
3.4.3. Evenimentele si metodele formularului 52
3.4.4. Folosirea butoanelor de comanda 52
3.4.5. Controale pentru afisarea si introducerea textului 53
3.4.5.1. Folosirea etichetelor pentru a afisa text 53
3.4.5.2. Lucrul cu casete de text 54
3.4.6. Controale care prezinta optiuni pentru utilizator 55
3.4.7. Folosirea barelor de derulare ca dispozitive de introducere ale datelor 58
3.4.8. Solicitarea datelor prin casete de dialog 58
3.4.9. Controale care afiseaza imagini si grafica 59
3.4.10. Controale suplimentare 60
3.4.10.1. Controale de acces la date 60
3.4.10.2. Controale pentru sistemul de fisiere 61
3.4.10.3. Alte controale 62
3.4.11. Ce este focusul 62
3.4.12. Despre meniuri 63
3.5. Organizarea proiectelor 67
3.5.1. Lucrul cu proiecte 67
3.5.2. Structura unui proiect in Visual Basic 69
4. Lucrul cu baze de date in Visual Basic 71
4.1. Verificarea instrumentelor unei baze de date in Visual Basic 6 71
4.2. Crearea si manipularea unei noi baze de date 74
4.3. Programarea Data Access 79
4.3.1. Deschiderea unei conexiuni cu o baza de date 79
4.3.2. Lucrul cu puternicul obiect Recordset 80
4.3.3. Crearea unui set de inregistrari bazat pe o instructiune SQL 81
4.3.4. Rezolvarea erorii No current record 82
4.4. Un scurt dictionar al SQL 84
5. Aplicatie practica 87
6. Anexa 92
7. Bibliografie 98

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Lucrare de Licenta Profil: Matematica - Informatica

Razvan Alexandru Sirbu – Proiectarea si gestionarea bazelor de date in medii vizuale

Capitolul 1 – Introducere?1. Introducere

1.1. Baze de date

Cand vine vorba despre stocarea informatiilor, pentru unii acest termen inseamna o agenda veche in care sunt trecute toate datele importante de care au nevoie: adrese, numere de telefon, informatii financiare s.a.m.d.. Pentru cei din domeniul IT si nu numai, inseamna sisteme dedicate special stocarii datelor importante.

Primele baze de date erau dezvoltate pe sisteme mainframe si erau manipulate de oameni special pregatiti pentru a gestiona aceste sisteme. Aceste baze de date erau simple Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD). Primul Sistem de Baze de Date Relationale (SGBDR) a fost lansat de Oracle Corporation si folosea limbajul de interogare SQL. Desi versiunea originala a fost dezvoltata pentru sisteme VAX/VMS, Oracle a fost unul dintre primii furnizori care a lansat o versiune si pentru sistemele PC pe sistemul de operare DOS.

La jumatatea anilor ‘80, Sybase a lansat propriul sau SGBDR - SQL Server. Acesta avea biblioteci client pentru accesul la baza de date. Asigurand suportul pentru proceduri rezidente (astazi denumite „proceduri stocate") si interoperabilitatea cu o diversitate de retele, SQL Server a devenit un produs de succes in scurt timp, mai ales in mediile client/server.

O data cu dezvoltarea sistemelor personale (PC), au aparut si primele aplicatii de baze de date care foloseau un singur fisier pentru a stoca toata informatia din baza de date (denumite baze de date „flat file"). Ele erau de tip Xbase, un limbaj care s-a raspandit foarte repede fiind folosit in special la manipularea datelor. Sistemele care l-au folosit, daca mai este nevoie sa le enumar, au fost dBase, FoxBase, FoxPro. Aceste versiuni rulau sub sistemul MS-DOS si impartaseau limitarile acestuia. Cea mai raspandita aplicatie care folosea limbajul xBase a fost FoxPro, sistem dezvoltat de firma Fox Software. Chiar si in zilele noastre exista firme care stocheaza date extrem de importante in baze de date FoxPro, iar cel mai cunoscut exemplu este cel al organizatiei care gestioneaza Euro Tunel.

La inceputul anilor 90, firma Microsoft Corporation a lansat aplicatia Access, aplicatie care se bazeaza in mare parte pe logica de stocare a sistemului FoxPro, sistem care fusese achizitionat de firma in 1989. Aplicatia Access a devenit, in scurt timp, cea mai folosita aplicatie de gestiune a bazelor de date „flat file" de pe sistemele personale. Ajuns acum la versiunea 11 (denumita XP), sistemul de stocare s-a schimbat fiind pregatit sa fie scalat oricand catre o baza de date Microsoft SQL Server. Totodata, incepand cu versiunea 7 i s-a adaugat un limbaj de programare dedicat (Visual Basic for Applications - VBA), bazat pe limbajul de programare Visual Basic. Prin intermediul acestuia se puteau manipula datele mai usor, se puteau folosi automatisme pentru diverse interogari, afisari etc. Începand cu versiunea 9, limbajul integrat este compatibil cu Visual Basic si cu limbajul folosit de MS SQL Server.

În privinta sistemelor server, piata s-a dezvoltat uimitor de repede deoarece s-a constatat cat de folositoare sunt sistemele dedicate acestui lucru. Oracle a lansat si si-a dezvoltat baza de aplicatii server, astazi ajungand la versiunea 9. Începand cu versiunea 8i, au fost introduse extensii orientate pe obiecte. Lansata cu ocazia Oracle OpenWorld, Oracle 9i reprezinta cea mai completa infrastructura pregatita pentru rularea aplicatiilor Internet. Oracle 9i include Oracle 9i Database si Oracle 9i Application Server si pachetul de unelte de dezvoltare Oracle 9i Developer Suite.

În ceea ce priveste corporatia Microsoft, aceasta a lansat tot in anul 2000 serverul de baze de date SQL Server 2000. Aplicatia se doreste a fi un concurent direct pentru aplicatiile Oracle, iar pentru acest fapt i s-a adaugat suport 100% pentru limbajul XML prin intermediul caruia se poate interoga direct serverul dintr-un browser (daca serverul a fost configurat sa suporte aceasta facilitate).

Tot in 2000, compania IBM a lansat varianta 7 a aplicatiei DB 2. Aceasta aplicatie, ca si Oracle, este implementata pe mai multe platforme (inclusiv Linux), fiind o aplicatie pur obiectuala. Si pentru ca am ajuns la aplicatii de baze de date obiectuale, trebuie sa amintim si de aplicatia companiei Computer Associates, Jasmine. Deoarece despre aceasta aplicatie nu se stiu prea multe in Romania, promit ca am sa revin cu mai multe detalii.

Pe sistemele Linux, cel mai folosit server de baze de date este MySQL. Cu toate ca exista un alt produs gratuit (MySQL este gratuit atat timp cat aplicatia dezvoltata nu este revanduta) - PostgreSQL, MySQL ramane preferatul programatorilor de Linux. De ce? Pentru ca limbajul cel mai folosit pe partea de server web - PHP - dispune de o extensie MySQL inglobata. Dar nu numai acest lucru a influentat folosirea MySQL. Una dintre alegeri a fost si datorita usurintei administrarii acestui server, el dispunand de un client de accesare inclus.

Exista sute de modalitati de depozitare a datelor in baza de date. Cele mai utile aplicatii de computer stocheaza date, dar adesea ele o fac in moduri proprii, specifice.

Felurite tendinte curente stanjenesc universalitatea datelor, nu cea din urma fiind importanta crescanda a calculului distribuit si a calculului client / server. O tendinta de baza astazi implica sa lucrezi armonios cu aplicatii de date raspandite pe doua sau mai multe masini. Internetul si Intranetul divid datele din baza de date.

În tot mai mare masura, oamenii de afaceri isi dau seama ca o multime de informatii importante raman neutilizate sau neintegrate, fiindca nu sunt intr-un format „adecvat”. Companiile se instaleaza pe Internet si se intereseaza de reactiile la produsele lor. Tot mai mult, acele reactii vin sub forma de e-mail-uri. Foarte putine companii pot face uz pe scara larga de informatia din acele e-mail-uri, le pot sorta, cauta sau exploatade o maniera organizata. Si mai putine companii inca pot utiliza eficient datele pe baza de HTML, cum ar fi cataloagele Web ale competitorilor lor.

Nici o tehnologie de baze de date nu se poate compara actualmente cu popularitatea DAO (Data Access Objects). DAO este robust, bine testat si utilizat in prezent de majoritatea programatorilor de baze de date. Ei inteleg modelul sau obiect, adica toate acele colectii cu metodele si proprietatile lor.

DAO are mai multe puncte slabe si de aceea este depasit. DAO este cel mai bun in gestionarea bazelor de date de birou (mai degraba decat client/server, Internet sau Intranet). Nu este bine proiectat pentru formatele vechi ale bazelor de date (desi multe intreprinderi au material stocat in formate mostenite), dar nici pentru noile formate de date: HTML, DHTML, e-mail, text plat sau alte „ciudatenii”. DAO lucreaza cel mai bine cu baze de date relationale, date organizate in tabele, campuri, indexuri si relatii.

1.2. Visual Basic 6.0

Visual Basic este un mediu de dezvoltare de inalta productivitate, conceput pentru sistemul de operare Windows, cu ajutorul caruia intr-un timp record se pot elabora diferite aplicatii Windows. Aflat la versiunea 7.0 (beta 1), lansata in anul 2000, produsul reprezinta un varf al sistemelor de programare sub Windows. Începand cu versiunea 3, Visual Basic a devenit instrumentul ideal pentru programatorii bazelor de date de pe tot mapamondul. La inceput a fost versiunea 3, cu DAO (Data Access Objects), apoi RDO (Remote Data Access) inclus in versiunea 4 si apoi capacitatea de a construi componente robuste cu ActiveX cu versiunile 5 si 6.

Istoria sa incepe cu ideea celor de la Microsoft de a crea un mediu de programare vizual, bazat pe limbajul de programare BASIC (Beginners All-Purpose Simbolic Instruction Code), creat in 1960 de Thomas Kurtz si John Kemeny. Totusi, limbajul utilizat in Visual Basic a evoluat mult fata de conceptia originala, la ora actuala continand sute de instructiuni, functii si cuvinte cheie; multe dintre ele se refera direct la interfata grafica a utilizatorului cu sistemul de operare Windows.

Pentru a se potrivi cat mai bine diferitelor tipuri de utilizatori, Microsoft a elaborat trei editii ale Visual Basic-ului, fiecare continand ajutor software interactiv precum si comanda Books Online, prin care se poate afisa o documentatie completa, prezentata intr-un format usor de parcurs. Cele trei editii sunt:

? Visual Basic Learning - permite crearea aplicatiilor pe 32 de biti, care ruleaza sub Windows 95/98/2000/NT . Include in afara controalelor standard si controalele de baza referitoare la gestiunea bazelor de date.

? Visual Basic Proffesional - prezinta toate facilitatile din editia Visual Basic Learning si in plus diferite controale suplimentare (Internet, Cristal Report Writer).

? Visual Basic Enterprise - contine tot ceea ce cuprinde editia Proffesional si in plus administratorul de automatizare, administratorul de componente, instrumente de gestiune si multe altele.

Iata cateva din argumentele pe care le aduce Microsoft pentru a-si incuraja potentialii clienti:

? Integrare perfecta cu orice Windows

? Usurinta in crearea de aplicatii cu baze de date

? Efcienta marita cu Visual Database Tools

? Posibilitatea de a folosi cunostintele de Visual Basic pentru crearea de macro-uri pentru Microsoft Office folosind Visual Basic Applications Edition.

Aceste argumente impreuna cu multe altele au reusit se pare sa convinga o multime de programatori, Visual Basic fiind cel mai folosit mediu de dezvoltare.

Primul pas in crearea unei aplicatii in Visual Basic este realizare interfetei, partea vizuala cu care utilizatorul va intra in contact. Formularele si controalele constituie elementele de baza din care este realizata interfata.

Formularele sunt obiecte care-si etaleaza proprietatile, care la randul lor le definesc aspectul, metodele, comportamentul si evenimentele, prin care definesc interactiunea cu utilizatorul. Stabilind proprietatile formularului si scriind cod in Visual Basic pentru a raspunde la evenimentele sale, veti adapta obiectele la cerintele dumneavoastra.

Controalele sunt obiecte care sunt continute in obiectele formular. Fiecare tip de control are propriul set de proprietati, metode si evenimente adecvat unui anumit scop. Unele controale ce pot fi folosite in cadrul aplicatiilor se potrivesc mai bine la introducerea sau afisarea textului. Alte controale permit accesul la alte aplicatii si pot accesa datele acestora ca si cum ele ar face parte din propriul dumneavoastra cod.