Pagina documente » Administratie publica » Reforma administrativa in Romania

Despre lucrare

lucrare-licenta-reforma-administrativa-in-romania
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-reforma-administrativa-in-romania


Cuprins

Cuprins
Capitolul 1 - Rominia si globalizarea
1.1. Procesul de tranzitie in Rominia ........... 3
1.2. Stadiul integrarii Rominiei in Uniunea Europeana .......... 7
1.3. Evolutia investitiilor straine directe in Rominia ............. 17
Capitolul 2 - Transformarile administratiei publice din Rominia in contextul integrarii europene
2.1. Aderarea Rominiei la Uniunea Europeana ............ 28
2.2. Asistenta UE ...... 31
Capitolul 3 - Reforma administrativa din perioada 2001-2004 .......... 36
3.1. Strategia actualizata a Guvernului Rominiei privind reforma in administratia publica 46
Capitolul 4 - Programul de guvernare pe perioada 2005-2008
4.1. Aspecte cu privire la integrarea europeana 58
4.2. Reforma administratiei publice pe perioada 2004 - 2008 ............ 60

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

Capitolul 1

Romania si globalizarea

1.1. Procesul de tranzitie in Romania

Anul 1989 a fost un an de gratie pentru tarile satelite europene ale Uniunii Sovietice: regimurile comuniste din aceste tari s-au prabusit intocmai ca un castel de nisip. Criza generala a comunismului a fost impulsionata de situatia economica tot mai precara a Uniunii Sovietice – prima tara unde s-a instalat aceasta oranduire sociala care a devenit, apoi, varful de lance al expansiunii ei la scara mondiala. În prezent, dezmembrarea colosului sovietic a devenit o realitate, iar noile state independente se confrunta cu grave probleme interne. Totusi, pe mapamond mai exista inca regimuri comuniste, cum ar fi RP Chineza unde se obtin succese economice notabile1.

În ceea ce priveste Romania, situatia sa economica s-a degradat continuu dupa 1990 pana in 2000, cand PIB a inceput sa cunoasca o evolutie ascendenta. Acest fapt s-a datorat in special propriilor sale conditii-cadru: o inflatie ridicata, scaderea puterii de cumparare, reducerea investitiilor, intarzieri in domeniul restructurarii economiei si a privatizarii. Concurenta cu alte tari din zona aspirante la integrarea europeana, precum si cu alte tari dezvoltate a jucat un rol nefavorabil. Dupa intrarea in vigoare a monedei Euro, leul romanesc a cunoscut o incertitudine permanenta a ratei de schimb.

Se poate considera ca prin aderarea Romaniei la UE se vor ameliora intr-o masura insemnata conditiile-cadru exterioare care afecteaza economia tarii noastre. Acesta este singurul mijloc, din punctul de vedere al accesului pe piata si al sigurantei ratei de schimb, care asigura intreprinderile romanesti ca se confrunta cu arme egale cu concurentii lor2.

O privire retrospectiva asupra economiei romanesti, in perioada 1990-1996, permite sa se constate lipsa unei strategii clare, bine definite. S-a actionat, mai ales, prin masuri pe termen foarte scurt, de circumstanta. Din pacate pentru Romania, in afara greselilor inerente in situatia data, cele determinate de interese subiective, de grup, au fost numeroase si cu implicatii grave. Iata pe cele mai importante:

• Folosirea inadecvata a rezervei valutare, de circa 1,7 miliarde de dolari, existente in momentul instalarii noii puteri. În loc sa fie destinata reformei, ea a fost risipita mai ales prin plata unor importuri de bunuri de consum, la inceputul anilor ’90.

• În pofida crizei de subproductie, mostenita de la fostul regim, au fost adoptate masuri de reducere a saptamanii de lucru. Totodata, desi productivitatea muncii nu o permitea, au fost majorate salariile in unele ramuri. În acest fel, fenomenul de „nemunca” s-a accentuat si mai mult.

• Fondul de investitii al intreprinderilor de stat a fost serios afectat prin initiativa guvernamentala de returnare catre populatie a „partilor sociale” – sume uriase pentru acea epoca. Impactul imediat a fost mai degraba cresterea presiunilor inflationiste, decat a nivelului de trai.

Noua putere ar fi trebuit sa se ocupe cu precadere de reforma institutionala la inceputul anilor ’90, prin inlocuirea vechiului aparat de stat, birocratizat, cu altul modern, eficient si prin elaborarea unui pachet de legi purtand amprenta democratiei si economiei de piata, dar si printr-o reforma manageriala. Reforma institutionala ar fi fost, in prealabil, rampa de lansare a reformei economice.

Una dintre masurile luate pe parcurs, in graba, fara pregatirea premizelor necesare, a fost dezangajarea statului de la conducerea economiei. Preocupata excesiv de propria imagine, din dorinta de a convinge opinia publica, din tara si din strainatate, ca, in Romania, s-a produs o ruptura completa de trecutul comunist, puterea instalata dupa decembrie 1989, s-a grabit sa adopte masuri de dereglementare, care, asa cum a rezultat anterior, au franat reforma economica. Statul – principalul proprietar, a fost adus in situatia de a se dezinteresa de propria sa avere. Masurile de descentralizare a proprietatii statului, necesare desigur, n-au fost insotite de un control sever, in conditiile unei legislatii imperfecte, plina de ambiguitati.

Evolutia procesului de tranzitie a condus la o noua criza economica, manifestata printr-o recesiune puternica si o erodare brutala a nivelului de trai al celei mai mari parti a populatiei din aproape toate tarile est-europene. În Romania, ca si in celelalte tari ale Europei Centrale si Rasaritene, problemele perioadei de tranzitie la economia de piata, reflectate in perioada 1990-1995, de o productivitate scazuta, o rata galopanta a inflatiei, un proces de restructurare extins la scara intregii economii nationale si o rezerva valutara scazuta, au concentrat atentia guvernului asupra pietei interne si a politicii monetare.

Dupa 15 ani de tranzitie, in perioada 2001-2004, pornind de la un nivel foarte coborat, Romania a facut un salt dinspre subdezvoltare si inapoiere spre dezvoltare si o crestere a nivelului de trai, avand sansa unei evolutii normale in cadrele unei lumi dezvoltate si democratice.

În perioada 1997 – 2004, Romania a avut o crestere constanta in comertul exterior. Exporturile din 2004 au reprezentat 18,93 miliarde Euro, ceea ce reprezinta o crestere substantiala de 21,3% fata de 2003 (15,61 miliarde Euro) si o medie lunara de 1,6 miliarde Euro. Totusi, aceasta crestere a exporturilor nu a fost suficienta pentru a acoperi totalul importurilor si deficitul comercial a crescut de la an la an. Portofoliul de bunuri exportate s-a schimbat de asemenea. În perioada 1997-2004 mai multe sectoare au inregistrat schimbari in ceea ce priveste ponderea diferitelor grupe de produse din totalul exporturilor.

Economia romaneasca are un nivel de competitivitate relativ scazut in context european si Romania a atras investitii mai mici per capita, comparativ cu alte tari din regiune, datorita absentei unui cadru legislativ transparent si datorita unei competitii regionale accentuate. Decalajul competitiv fata de restul tarilor membre UE nu poate fi ignorat data fiind importanta pietei europene pentru Romania. Este foarte probabil ca acest decalaj sa creasca, data fiind perspectiva unei si mai mari liberalizari si integrari a comertului mondial, lasand exportatorii romani intr-o situatie critica.