Pagina documente » Recente » Rolul si functiile auditului intern in managementul bancar.Studiu de caz la....

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I: DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND AUDITUL INTERN BANCAR 5
1.1. Notiunea de audit intern 5
1.2.Definirea si tipologia misiunilor de audit bancar 8
1.3. Principiile auditului intern bancar 15
1.3.1 Principiul independentei auditului 15
1.3.2 Principiul impartialitatii 16
1.3.3 Principiul continuitatii 17
1.3.4 Principiul competentei profesionale 18
1.3.5 Principiul exhaustivitatii 19
1.4. Organizarea auditului intern bancar 21
1.4.1.Atributiile si responsabilitătile conducătorului 21
departamentului de audit intern bancar 21
1.4.2 Comitetul de audit 22
CAPITOLUL 2. 27
ASPECTE GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL BANCAR 27
2.1. Obiectivele mangementului bancar 27
2.2.Functiile managementului bancar 28
2.3.Riscurile bancare 31
2.4.Managementul riscului 41
2.5.Managementul performantelor bancare 46
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ 48
AUDITUL INTERN 48
LA S.C.RAIFFEISEN BANK S.A 48
3.1. Scurt istoric al bancii 48
3.1.1. Viziune, misiune, valor 49
3.1.2. Structura de administrare 52
3.1.3. Actionari 52
3.2.Scopul 53
3.2.1 Bazele administrarii riscurilor 54
Obiectivul Departamentului de Market Risk 55
3.3.Categorii de riscuri 56
Scopul masurarii riscului de piata 56
Riscul de pret (cu privire la actiuni, marfuri, etc.) 57
Risc de lichiditate 57
Riscul de participatie 58
3.4. Metode de masurare a riscului 58
Definirea Valorii-la-Risc (Value-at-Risk, VaR) 60
Intervalul de incredere 61
Perioada de detinere 62
Serii de date 62
Agregarea 63
3.5.Definirea capitalului de risc (Grupul Raiffeisen) 75
3.6. Limite de risc 78
3.7. Raportarea riscurilor (Grupul Raiffeisen) 81
3.8. Structura - Planificarea & Raportarea (Grupul Raiffeisen) 82
3.9.Raportul de audit si Comunicarea cu Comitetul de Audit si cu Managementul 84
CONCLUZII SI PROPUNERI : 87
BIBLIOGRAFIE 90

EXTRAS DIN DOCUMENT

3.2.Scopul {p}

3.2.1 Bazele administrarii riscurilor {p}

Obiectivul Departamentului de Market Risk {p}

3.3.Categorii de riscuri {p}

Scopul masurarii riscului de piata {p}

Riscul de pret (cu privire la actiuni, marfuri, etc.) {p}

Risc de lichiditate {p}

Riscul de participatie {p}

3.4. Metode de masurare a riscului {p}

Definirea Valorii-la-Risc (Value-at-Risk, VaR) {p}

Intervalul de incredere {p}

Perioada de detinere {p}

Serii de date {p}

Agregarea {p}

3.5.Definirea capitalului de risc (Grupul Raiffeisen) {p}

3.6. Limite de risc {p}

3.7. Raportarea riscurilor (Grupul Raiffeisen) {p}

3.8. Structura - Planificarea & Raportarea (Grupul Raiffeisen) {p}

3.9.Raportul de audit si Comunicarea cu Comitetul de Audit si cu Managementul {p}

CONCLUZII SI PROPUNERI : {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Întro economie globala si bazata pe cunostinte, in care informatia reprezinta al doilea factor important dupa resursele umane, auditul si controlul situatilor financiare devine din ce in ce mai important, ca urmare a impactului competitive pe care il are informatia asupra mediului de afaceri. Mediul economic, tehnologia, se afla in continua schimbare. Ceea ce a fost valabil

”ieri”, poate fi depasit ”maine”. În consecinta, mentinerea echilibrului necesita permanente actiuni corective.

Nu putini sunt cei care se intreaba care sunt implicatiile globalizarii economice si mai ales cum va influenta cresterea continua a cerintelor de informare, profesia de auditor.

Daca, la originile sale, auditul a jucat rolul primordial de control asupra afacerilor si, implicit, cel de depistare a fraudelor, pe masura ce societatea a evoluat si afacerile au capatat o amploare globala fara precedent, rolul auditului a suferit mutatii profunde, lasand controlul afacerilor si descoperirea fraudelor in seama altor functii organizationale.

Auditorii viitorului se vor confrunta si in multe cazuri deja se confrunta, cu competitia agentilor fiscali, consultantilor de afaceri, contabililor necalificati, analistilor financiari si a diversilor alti consultanti. De aceea auditorii trebuie sa se axeze pe punctele lor tari traditionale, precum independenta si grija pentru interesul public, prin migrarea catre activitati cu o valoare adaugata inalta, urmarind sa-si dezvolte cunostintele printr-o perfectionare continua. Orice profesie, si cea de auditor, are drept caracteristica fundamentala acceptarea responsabilitatii acesteia fata de public. Interesul public reprezinta binele comunitatii de indivizi si institutii pe care o deserveste un auditor profesionist.

Auditorii au un rol important in societate. Investitorii, creditorii, angajatorii si alte segmente ale comunitatii de afaceri, precum si guvernul si publicul in sens larg se bazeaza pe auditori in ceea ce priveste mentinerea integritatii si eficientei situatiilor finaciare, securitatii sistemelor informationale, contabilizarea si raportarea financiara corecta. De aceea, atitudinea si comportamentul auditorilor in procesul de furnizare a unor astfel de servicii au impact deosebit asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii din care fac parte. Aceasta pozitie avantajoasa poate fi mentinuta doar in conditiile in care auditorii fac cunoscut faptul ca serviciile lor sunt realizate la cel mai inalt grad de performanta si in concordanta cu cerintele etice corespunzatoare unei astfel de performante.

Timpul pe care il traim este caracterizat de ample procese de reforma economica si financiara, ale caror obiective le reprezinta promovarea si implementarea unor metodologii armonizate cu buna practica pe plan european si mondial. Din acest punct de vedere, auditul este un domeniu de varf al teoriei si practicii economico-financiare, care se interpune intre producatorii si utilizatorii informatiilor, ambele grupari avand nevoie de opinia exprimata de auditor in legatura cu atestarea sinceritatii situatiilor financiare, cu confirmarea respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si cu respectarea principiilor de performanta manageriala, respectiv economicitatea, eficienta si eficacitatea.

Auditul, respectiv examinarea de catre o persoana independenta si competenta a fidelitatii reprezentarilor contabile si financiare, a constituit si constituie cheia de baza pentru probitatea si credibilitatea tranzactiilor economice. De aceea, amploarea si complexitatea operatiunilor si tranzactiilor, efectuate de entitatile economice ca si dezvoltarea continua a mediului economic, in care acestea isi desfasoara activitatile, au determinat in mod hotarator si evolutia auditului.

Auditul a pornit de la o corectare specifica a fraudelor in documentele financiar-contabile, a continuat cu aprecierea globala de fidelitate a situatiilor (rapoartelor) emise de entitatile economice si cu analiza critica a structurilor acestora si evaluarea procedurilor utilizate la intocmirea situatiilor, iar in prezent este orientat in mare masura spre evaluarea modului de respectare, de catre managementul entitatilor, a principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii in utilizarea resurselor financiare.