Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Sintaxa propozitiei. Aspecte teoretice si metodologice

Despre lucrare

lucrare-licenta-sintaxa-propozitiei.-aspecte-teoretice-si-metodologice
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-sintaxa-propozitiei.-aspecte-teoretice-si-metodologice


Cuprins

CUPRINS
I. INTRODUCERE..............1
1.1 Motivarea alegerii temei .....1
1.2 Metodologia elaborarii lucrarii.............3
II. SINTAXA PROPOZITIEI
ASPECTE TEORETICE5
1. Propozitia.......5
2. Partile principale de propozitie..............18
A. Predicatul........18
B. Subiectul.........37
3. Partile secundare de propozitie ..............55
A. Atributult ......55
B. Complementul...67
III. SINTAXA PROPOZITIEI
ASPECTE METODOLOGICE..............84
1. Metode si procedee folosite in predarea
notiunilor gramaticale.............84
l. l. Propozitia........93
1.2 Metodica predarii partilor de propozitie...96
A. Predicatul.........96
B. Subiectul.........106
C. Atributul..........115
D. Complementul...119
IV. CONCLUZII..122
ANEXE
BIBLIOGRAFIE123

EXTRAS DIN DOCUMENT

?I. INTRODUCERE

1.1 Motivarea alegerii temei

Cine vorbeste o face pentru a-si impartasi gandurile, sentimentele si reprezentarile, dorintele sau hotararile, dar, in acelasi timp, limbajul omenesc, mijloc de expresie si comunicare, nazuieste sa atinga o sfera anumita a semenilor care intrebuinteaza acelasi sistem de simboluri lingvistice. În limbaj se elibereaza o stare sufleteasca individuala si se organizeaza un raport social. În limbaj se reflecta omul care-1 produce si sunt atinsi prin el toti oamenii care-1 cunosc.

Limba este insusita de copil inca din primii ani de viata, scoala asigurand continuarea invatarii incepute in familie.

În general, invatarea limbii materne favorizeaza dezvoltarea structurilor mentale ale elevilor si ii permite sa descopere si sa accepte o serie de valori morale si estetice.

Învatarea limbii este in acelasi timp libertate si constrangere. Libertate pentru ca ea permite fiecaruia sa se exprime, sase afirme, sa inteleaga lumea si pe ceilalti oameni, si este constrangere fiindca pentru a comunica ea obliga pe emitator si pe receptor sa respecte norme si reguli.

Emitator Receptor

De aici organizarea studiului limbii in jurul a doua tipuri fundamentale de activitate didactica: exersarea comunicarii si studiul sistematic al compartimentelor limbii antr-o viziune globala de interdependenta si echilibru. Scoala trebuie sa actioneze pentru a face din limba un instrument din ce in ce mai precis, mai corect si mai expresiv in serviciul gandirii si al comunicarii, esential fiind nu memorarea notiunilor, ci capacitatea de ale aplica. Exersarea comunicarii se face pe doua obiective fundamentale:

? dezvoltarea exprimarii orale si scrise;

? dezvoltarea capacitatii de a intelege ceea ce se spune si ceea ce se citeste. La intrarea in scoala copilul cunoaste gramatica in mod practic. Vorbeste si se exprima in propozitii folosind cuvinte. Foloseste pronume relative si conjunctii ca: deoarece, pentru ca, etc. intelege bine vorbirea celor din jur si se poate face inteles prin exprimarea gandurilor prin propozitii si fraze. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene, este capabil sa faca ironii, si sa poarte discutii contradictorii, iar dorintele, preferintele, politetea sunt tot mai clar exprimate. Are o oarecare idee despre timpurile verbale chiar daca, uneori, face greseli cand vorbeste. Nu ii este straina notiunea numarului, a genului si intrebuinteaza adjective si adverbe in comunicare. Aceasta exprimare este facilitata si de volumul relativ mare al vocabulanilui, aproximativ 2500 de cuvinte, din care circa 700 - 800 fac parte din vocabularul activ.

Regulile gramaticale de ortografie, si lexicale, insusite in scoala, prin folosirea unor exercitii variate, duc la exercitarea unor influente asupra conduitei verbale, asupra compartimentelor expresive a mijloacelor de exprimare.

Gramatica dezvolta putin cate putin functia logica a vorbirii prin importanta acordata exprimarii, prin folosirea constructiilor corecte, prin formarea deprinderilor practice si nu teoretice, prin exemple si exercitii.

Sintaxa este o parte foarte importanta a gramaticii limbii romane, ce-si pune amprenta la formarea intelectuala si a personalitatii elevilor drept pentru care am ales aceasta tema.

Consider ca invatarea sistematica a limbii materne trebuie sa se bazeze pe crearea unei stari motivationale intrinsece, sustinuta prin punerea elevului in situatia de comunicare, astfel incat el sa observe ca orice achizitie ii confera capacitati noi de utilizare a limbii, permitandu-i sa-si insuseasca mai usor cunostintele, priceperile si deprinderile.

Este mult mai important ca elevul sa devina constient de functionarea mecanismului limbii si numai dupa aceea sa-si insuseasca aspectele teoretice: notiuni, termeni, definitii, clasiflcari si analize, ca necesare pentru practica vorbirii si ca sistem de norme la care ss se raporteze atunci cand se afla in fata unor dificultati lingvistice.

Astfel se justifica pe deplin elaborarea acestei lucrari, invatatorul facand dovada unei profunde intelegeri a procesului de predare- invatare si a priceperilor dezvoltarii umane, apropiindu-se cu afectiune si rabdare de copil, stimuland libera si deplina dezvoltare a personalitatii fiecaruia.

În aceasta lucrare invatatorul devine in primul rand organizatorul si indrumatorul absolut necesar al activitatii desfasurate de elev, in vederea insusiri cunostintelor, priceperilor si deprinderilor. El trebiue sa-i ajute pe elevi sa-si insuseasca nu numai informatii ci si operatiile implicate in procesul invatarii, sa dobandeasca tehnicile muncii individuale si practice.

Societatea de maine va cere un coeficient de creatie cu mult sporit fata de cel de azi si, dupa cum se stie, adultul creator este rezultatul copilului creator.

1.2 Metodologia elaborarii lucrarii

Motivul pentru care am ales aceasta tema il constituie cunoasterea cat mai aprofundata a gramaticii limbii romane, atat pe plan teoretic cat mai ales in mod practic, elevul find stimulat cu o varietate de exercitii prezente la fiecare sfarsit de capitol.

Înca din clasa I si a II-a, elevii au cunostinte de unele probleme de gramatica fara definitiile corespunzatoare. De exemplu ei invata ca in propozitie unele cuvinte arata "ce se vorbeste, despre cine se vorbeste" urmand ca in clasa a III-a sa defineasca notiunea respectiva. Cu alte cuvinte elevii sunt calauziti la inceput sa recunoasca continutul si sfera notiunilor gramaticale si abia mai tarziu sa le numeasca.

Lucrarea cuprinde atat aspecte teoretice ale studierii notiunilor de sintaxa cat si aspecte practice, relevate prin exercitii, cuprinzand un grad de dificultate diferentiat si variat.

Lucrarea este structurata pe doua capitole. Prima parte a lucrarii cuprinde aspectele teoretice ale sintaxei propozitiei: propozitia, predicatul, subiectul, atributul complementul, tratate la un nivel aprofundat cuprinzand unele exceptii mult discutate si in ziua de astazi. Ca bibliografie de baza in conceperea acestui capitol am folosit Gramatica Academiei Romane, lucrare fara de care nici un studiu aprofundat al limbii romane nu se poate lipsi, Probleme de sintaxa elaborata de Prof. Maria Emilia Goian si Gramatica Limbii Romane, avand ca autori pe Ion Popa si Marinela Popa.

Despre sintaxa propozitiei se pot spune mult mai multe, insa am incercat in limita spatiului acordat sa structurez marea majoritate a problemelor de baza ale sintaxei.

Capitolul II cuprinde aspecte metodologice cu privire la predarea sintaxei propozitiei, la ciclul primar. În prima parte am descris cateva metode folosite in predarea sintaxei cu explicatiile necesare: demonstratia, conversatia, exercitiul, analiza gramaticala, problematizarea. În a doua parte am tratat propozitia si partile de propozitie la nivel de ciclu primar in special la clasele III-IV, clase in care gramatica limbii romane incepe sa prinda contur.

Rolul lucrarii este de a trezi si de a sustine interesul cadrelor didactice, al elevilor pentru cunoasterea limbii, pentru a dezvolta o motivatie autentica si stabila pentru invatare.

În concluzie:

Lucrarea este izvorata din interesul si predilectia noastra deosebita pentru problemele limbii romane, din dorinta de a trezi elevilor cu care voi lucra dragoste, respect si pretuire pentru limba noastra nationala.