Pagina documente » Informatica, Matematica » Sistemul informational privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare

Despre lucrare

lucrare-licenta-sistemul-informational-privind-intocmirea-si-prezentarea-situatiilor-financiare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-sistemul-informational-privind-intocmirea-si-prezentarea-situatiilor-financiare


Cuprins

CUPRINS
I Cadrul general privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare .......4
1.1 Delimitari si referinte privind cadrul general de intocmire si prezentare
a situatiilor financiare..............4
1.1.1 Cadrul conceptual american......5
1.1.2 Cadrul conceptual international..9
1.1.3 Cadrul conceptual britanic.......20
1.2 Structuri specifice pozitiei financiare a intreprinderii.22
1.3 Structuri specifice performantei intreprinderii..........26
II Structuri ale situatiilor financiare........31
2.1 Structuri ale bilantului........32
2.1.1 Modele si scheme privind bilantului contabil32
2.1.2 Analiza distinctiei termen scurt - termen lung.............37
2.1.3 Definirea elementelor care compun bilantul contabil......41
2.2 Structuri ale contului de profit si pierdere52
2.2.1 Modele si scheme privind contul de profit si pierdere.....53
2.2.2 Analiza distinctiei activitati curente - activitati extraordinare..........58
2.2.3 Definirea elementelor care compun contul de profit si pierdere.........60
2.3 Structuri ale situatiei modificarilor pozitiei financiare62
2.4 Structuri ale tabloului fluxurilor de trezorerie..........65
2.5 Structuri ale politicilor contabile si notelor explicative ale situatiilor financiare67
III intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
3.1 Prezentarea societatii - istoric, obiect de activitate, structura organizatorica..........74
3.2 Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar.............77
3.2.1 Balanta inaintea inventarierii....77
3.2.2 Inventarierea generala a patrimoniului.......78
3.2.3 Contabilizarea operatiilor de regularizare....80
3.2.4 Balanta conturilor dupa inventariere..........91
3.2.5 Determinarea rezultatului exercitiului........91
3.2.6 Redactarea situatiilor financiare95
IV Valorificarea informatiilor oferite de situatiile financiare ale intreprinderii
(analiza economica) ............100
4.1 Analiza echilibrului financiar - Fondul de rulment (FR),
necesarul de fond de rulment (NFR), trezoreria neta (TN)..............100
4.2 Analiza situatiei financiare pe baza structurii activului si pasivului
(analiza pe baza ratelor).........105
4.3 Analiza rentabilitatii pe baza contului de profit si pierdere.........113
4.4 Analiza eficientei activitatii pe baza ratelor............122
V Sistemul informatic de intocmire a bilantului contabil, a contului de profit si
pierdere si de calcul a indicatorilor economico - financiari ......139
Anexe146

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Capitolul I

Cadrul general privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare

Avantajele conferite de existenta unui cadru conceptual in contabilitatea unei tari se refera la urmatoarele caracteristici: reprezinta un ghid al organismului de normalizare, in opera de elaborare si perfectionare a normelor contabile; este o referinta necesara rezolvarii problemelor contabile pentru care nu exista nici o norma specifica; poate sa conduca la cresterea comparabilitatii informatiilor prin diminuarea numarului de metode contabile alternative; faciliteaza determinarea limitelor rationamentului profesional, in intocmirea situatiilor financiare;ajuta profesia contabila sa se protejeze impotriva tuturor presiunilor politice si tuturor atacurilor, deoarece el ii furnizeaza baza logica care justifica rationalitatea alegerilor sale in privinta normelor adoptate.

1.1 Delimitari si referinte privind cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare

Aparitia, rolul si continutul cadrelor contabile conceptuale pot fi studiate prin cercetarea a trei cadre contabile conceptuale aparute in momente semnificative ale evolutiei contabilitatii:

? ,,cadrul conceptual american (american accounting framework), rezultat al reflectiei mediului contabil american intr-o perioada (1973-1985) in care se cauta dotarea contabilitatii cu obiective care sa apropie informatiile, prin utilitatea lor, de deciziile privind investitiile, finantarea si activitatile de exploatare ale unei intreprinderi, fapt ce presupunea conceperea unui instrument care sa permita elaborarea de norme contabile solide;

? cadrul conceptual international, numit si "Cadru de intocmire si de prezentare a situatiilor financiare" (Framework for the Preparation and Presentation of Financial Statements): publicat in iulie 1989, se inspira din substanta conceptuala a cadrului american, dar se particularizeaza mai ales prin faptul ca "doreste" sa nu se adreseze in mod predominant unei categorii de utilizatori (in speta, investitorii, asa cum o face cel american), ci unei palete largi de utilizatori;

? cadrul conceptual britanic, numit si "Enunt de principii pentru informarea financiara" (Statement of Principles for Financial Reporting): publicat in decembrie 1999, reprezinta produsul cel mai fin in materie de conceptualizare a contabilitatii, la nivel mondial, el fiind, totodata, beneficiarul reflectiilor anterioare ale organismelor american si international de normalizare, dar si al eforturilor orga­nismului britanic de normalizare (ASB) de perfectionare a ansamblului referentialului. Cadrul britanic prezinta principiile pe care ASB le sustine pentru intoc­mirea si prezentarea situatiilor financiare cu scop general. ’’ [1 Feleaga N., Malciu L. - ,,Politici si optiuni contabile’’, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 23 ]

la baza utilizata.

Aria de aplicabilitate a cadrului general elaborat de IASC abordeaza:

1 obiectivul situatiilor financiare;

2 caracteristicile calitative care determina utilitatea informatiilor din situatiile financiare;

3 definirea, recunoasterea si evaluarea elementelor pe baza carora sunt intocmite situatiile financiare;

4 conceptele de capital si de mentinere a nivelului capitalului.

Conform cadrului conceptual international, obiectivul situatiilor financiare este de a furniza o informare privind pozitia financiara, performantele si evolutia pozitiei financiare aferente unei intreprinderi.

Analiza caracteristicilor calitative ale informatiilor contabile se face in jurul a 4 axe: inteligibilitatea, relevanta (pertinenta), credibilitatea si comparabilitatea.

Prima dintre ele, inteligibilitatea reprezinta una dintre caracteristicile esentiale ale informatiei si presupune intelegerea cu usurinta a situatiilor financiare de catre utilizatori (utilizatorii trebuie sa cunoasca activitatea economica a intreprinderii, sa aiba notiuni de contabilitate si sa aiba dorinta de a studia aceste informatii). Situatiile financiare trebuie sa fie imediat inteligibile de catre utilizatori. Totusi, informatiile care releva situatii complexe, incluse in documentele de sinteza din motive de relevanta, nu trebuie excluse pentru simplul motiv ca ele sunt prea putin inteligibile pentru anumiti utilizatori.

Relevanta (pertinenta) este caracteristica informatiilor care pentru a fi indeplinita trebuie ca informatia sa furnizeze cunostintele necesare pentru luarea deciziilor economice. Conform IASC o informatie este relevanta atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, facilitand evaluarea de catre acestia a evenimentelor trecute, prezente si viitoare si confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.

Astfel, se mai poate spune ca o informatie este relevanta daca este furnizata la timp si are atat o valoare predictiva cat si o valoare de confirmare. Valoarea predictiva rezulta din faptul ca informatiile privind situatia financiara si performantele trecute sunt frecvent utilizate ca baza de previziune a situatiei financiare si a performantelor financiare viitoare, si a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesati (plata dividendelor si salariilor, modificarile pretului garantiilor, capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile scadente). Valoarea de confirmare consta in confruntarea situatiei prezente cu previziunile efectuate in trecut; ea permite sa se studieze eventualele decizii de luat.

Relevanta informatiei este influentata de natura si pragul de semnificatie. În unele situatii natura informatiei este suficienta, prin ea insasi, pentru a asigura relevanta sa, iar in alte cazuri atat natura cat si pragul de semnificatie sunt importante. Astfel pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita de la care se apreciaza in ce masura o informatie trebuie prezentata in mod separat, cumulata sau agregata, respectiv limita de la care omiterea informatiei sau declararea eronata influenteaza deciziile. Spre exemplu o informatie este considerata semnificativa si prezentata ca pozitie separata in situatiile financiare daca reprezinta 3%-5% din profitul contabil, 1%-2% din cifra de afaceri sau total active.

Credibilitatea informatiei se obtine atunci cand nu contine erori semnificative sau elemente care sa conduca la interpretari eronate, si deci utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce informatia si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta in mod rezonabil sa reprezinte. Informatia poate fi relevanta, dar atat de putin credibila sub aspectul naturii sau reprezentarii, astfel incat recunoasterea acesteia sa poata induca in eroare. Pentru a fi credibile informatiile trebuie sa asigure:

Reprezentarea fidela sau corecta a tranzactiilor si evenimentelor pe care ea vizeaza sa le reprezinte. În foarte multe situatii exista un anumit risc de reprezentare mai putin credibila a ceea ce informatia incearca sa reflecte. Aparitia riscului nu este datorata intentiei de a induce in eroare, ci a dificultatilor inerente fie in identificarea tranzactiilor si a altor evenimente ce urmeaza sa fie evaluate, fie in conceptia si aplicarea tehnicilor de evaluare si prezentare.

Prevalenta economicului asupra juridicului indica faptul ca o informatie pentru a reprezenta credibil tranzactiile sau alte evenimente este necesar ca acestea sa fie contabilizate si prezentate in acord cu substanta si realitatea lor economica si nu numai conform formei lor juridice.

Neutralitatea este o conditie a credibilitatii, o informatie cuprinsa in situatiile financiare este credibila daca ea este neutra; pentru a fi neutra, informatia trebuie sa fie lipsita pe cat posibil de subiectivitate. Situatiile financiare nu sunt neutre daca, prin selectarea si prezentarea informatiei influenteaza luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat.

Prudenta presupune luarea in considerare a unui grad de precautie in judecatile formulate privind estimarile in conditii de incertitudine, astfel incat veniturile si activele sa nu fie evaluate in plus fata de costurile istorice, iar cheltuielile si datoriile in minus fata de aceste valori. Exercitarea prudentei nu permite crearea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor si veniturilor sau supraevaluarea deliberata a datoriilor si cheltuielilor, deoarece in aceste cazuri situatiile financiare nu ar mai fi neutre, si implicit acestea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Integralitatea sau completitudinea informarii se refera la faptul ca pentru a fi credibila informatia cuprinsa in situatiile financiare trebuie sa fie completa in limitele rezonabile ale pragului de semnificatie si ale costului obtinerii acelei informatii. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si astfel sa devina necredibila si nerelevanta.

Comparabilitatea arata ca utilizatorilor trebuie sa li se asigure comparabilitatea in timp si spatiu a situatiilor financiare pentru a putea identifica tendintele in pozitia financiara si performantele intreprinderii. Pentru asigurarea comparabilitatii, evaluarea si prezentarea efectului financiar al tranzactiilor si evenimentelor trebuie efectuate intr-o maniera consecventa si respectand o permanenta a metodelor in timp, la nivelul unei intreprinderi, si de o maniera consecventa atunci cand sunt analizate mai multe intreprinderi.

O alta implicatie importanta a caracteristicii calitatii informationale de a fi comparabila este ca utilizatorii trebuie sa fie informati asupra politicilor contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare si asupra evolutiei acestor politici, precum si a efectelor acestor schimbari. Utilizatorii trebuie sa fie in masura sa identifice diferentele dintre politicile contabile pentru tranzactii si alte evenimente asemanatoare utilizate de aceeasi intreprindere de la o perioada la alta, precum si de diferite intreprinderi. Conformitatea cu Standardele Internationale de Contabilitate, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de intreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.

Este contraindicat ca o intreprindere sa continue contabilizarea in aceeasi maniera a unei tranzactii sau unui eveniment, daca metoda adoptata nu permite respectarea calitatilor de relevanta si credibilitate sau cand exista alte metode mai relevante si credibile.

În vederea compararii in timp si spatiu a pozitiei financiare, performantelor si evolutiei pozitiei financiare ale unei intreprinderi, este important ca situatiile financiare sa releve informatii financiare corespunzatoare pentru perioadele precedente.

Pe langa aceste patru caracteristici principale insotite de calitatile lor anexe, cadrul analizeaza restrictiile care trebuie respectate pentru ca informatiile sa raspunda la cele doua calitati fundamentale (dintre cele patru principale), relevanta si comparabilitatea: oportunitatea, raportul cost-beneficiu, echilibrul intre caracteristicile calitative, imaginea fidela /prezentarea fidela.

a) Oportunitatea: o intarziere exagerata in raportarea informatiei poate duce la pierderea relevantei acesteia; in acest sens conducerea intreprinderii va fi nevoita sa aleaga intre valoarea relativa a raportarii la un anumit moment si furnizarea de informatii credibile. Daca solicitarea la termen a unei informatii solicita prezentarea acesteia inainte sa se cunoasca toate aspectele unei tranzactii, acestea dauneaza credibilitatii; daca se intarzie raportarea pana cand toate aspectele sunt cunoscute, credibilitatea este asigurata dar utilitatea va fi redusa pentru utilizatorii care au fost nevoiti intre timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru intre relevanta si credibilitate considerentul fundamental este satisfacerea adecvata a necesitatilor utilizatorilor in procesul de luare a deciziilor economice.

b) Raportul cost-beneficiu: este mai degraba o restrictie generala decat o caracteristica calitativa; beneficiile obtinute ca urmare a utilizarii informatiei trebuie sa fie superioare costului furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor si costurilor este un proces care presupune o doza de relativitate, si este rezultatul unui rationament profesional. Costurile nu sunt suportate neaparat de acei utilizatori care se bucura de beneficii; de beneficii se pot bucura si alti utilizatori decat cei pentru care informatia este pregatita.

c) Echilibrul intre caracteristicile relative: obtinerea echilibrului este necesara pentru satisfacerea obiectivului situatiilor financiare. Importanta relativa a caracteristicilor este rezultatul judecatilor profesionale.

d) Imaginea fidela /prezentarea fidela: situatiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentand o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei si a modificarilor pozitiei financiare ale unei intreprinderi. Aplicarea caracteristicilor calitative principale si a standardelor adecvate de contabilitate are ca rezultat intocmirea unor situatii financiare care reflecta, in general, o imagine fidela a situatiei intreprinderii.

Comparativ cu cadrul conceptual american, cadrul international studiaza numai cinci elemente care compun situatiile financiare: activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile si cheltuielile.

Prima diferenta rezida in faptul ca, investitiile proprietarilor si distribuirile in favoarea proprietarilor nu constituie elemente definibile distinct in cadrul international, chiar daca prima metoda de prezentare a tabloului variatiei capitalurilor proprii (conform normei internationale 1) include si aceste elemente.

A doua diferenta se refera la continutul mai larg al elementelor de venituri si de cheltuieli. Astfel, veniturile inglobeaza onorariile, dobanzile, dividendele si chiriile, cat si celelalte venituri si plusurile de valoare, indiferent ca ele rezulta sau nu din activitatile ordinare ale intreprinderii si indiferent ca ele sunt realizate sau latente. Altfel spus, veniturile, in intelesul cadrului international, inglobeaza atat veniturile, cat si castigurile, in sensul cadrului american.

Cheltuielile, la randul lor, inglobeaza atat cheltuielile angajate in cursul normal al activitatilor ordinare ale intreprinderii, ca de exemplu costul vanzarilor, cheltuielile de personal sau cheltuielile cu amortizarile, cat si pierderile si minusurile de valoare, indiferent ca acestea sunt degajate sau nu de activitatile ordinare ale intreprinderii si indiferent daca ele sunt latente sau realizate. Altfel spus, cheltuielile, in intelesul cadrului international, inglobeaza atat cheltuielile, cat si pierderile, in sensul cadrului american.

A treia diferenta consta in faptul ca in setul de definitii ale elementelor situatiilor financiare, conform cadrului international, nu apare si cea referitoare la rezultatul global (economic). Aceasta nu inseamna ca rezultatul global nu a facut obiectul reflectiilor si normelor organismului international. A doua metoda de prezentare a tabloului variatiei capitalurilor proprii, conform normei internationale 1, intitulata "Situatia castigurilor si pierderilor inregistrate in numele exercitiului..." constata ca o atare varianta este, in fapt, o situatie a rezultatului global, situatie care permite o analiza integratoare a indicatorilor de performanta financiara si pune in lumina, in mod implicit, conceptul de sorginte americana "comprehensive income".

În privinta principiilor (criteriilor) de recunoastere (constatare) a elementelor situatiilor financiare, acestea sunt satisfacute atunci cand: este probabil ca avantajele economice viitoare, cuprinse in elementele de activ, datorii, venituri si cheltuieli, referitoare la o intreprindere, sa creasca sau sa scada si exista pentru aceste elemente un sistem fiabil de masurare.

,,Analiza conditiilor prezentate mai sus porneste de la conceptul de probabilitate care se refera la gradul de incertitudine in realizarea unui beneficiu economic viitor asociat unui element datorita specificitatii mediului in care isi desfasoara activitatea o intreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia in calcul informatia disponibila in momentul intocmirii situatiilor financiare. De exemplu, cand incasarea unei creante a intreprinderii este probabila, in absenta oricarei probe care sa demonstreze contrariul, se justifica recunoasterea creantei ca activ. În cazul unei diversitati mari a creantelor totusi va fi considerata normala probabilitatea aparitiei unui grad de neincasare si, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi inregistrata drept cheltuiala.

A doua conditie pe care un element trebuie sa o indeplineasca pentru a fi recunoscut este ca acesta sa aiba un cost sau o valoare ce poate fi evaluata in mod credibil. În multe cazuri costul sau valoarea trebuie estimata deoarece folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esentiala in elaborarea situatiilor financiare si nu influenteaza credibilitatea lor. În cazul in care totusi nu poate fi realizata o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut in bilant sau in contul de profit si pierdere. De exemplu, incasarile previzionate in urma unui proces in instanta pot corespunde definitiei activelor si veniturilor, precum si criteriului de probabilitate a realizarii; totusi, daca nu este posibila evaluarea credibila a castigului, acestea nu pot fi inregistrate ca active sau ca venituri. Aceste incasari previzionate trebuie totusi prezentate in note sau informatii suplimentare. Procedeul este recomandat in cazul in care cunoasterea existentei acestui element este relevanta pentru evaluarea pozitiei financiare a intreprinderii, a performantei financiare sau a modificarii pozitiei financiare de catre utilizatorii situatiilor financiare

Un element care la un anumit moment nu mai corespunde criteriilor de recunoastere poate fi recunoscut mai tarziu ca urmare a unor circumstante sau evenimente ulterioare.

În situatiile financiare sunt inscrise numai elementele care satisfac criteriile de recunoastere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectata nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informatii suplimentare.

În procesul de evaluare a indeplinirii sau neindeplinirii criteriilor de recunoastere in situatiile financiare trebuie acordata atentie consideratiilor legate de pragul de semnificatie.