Pagina documente » Stiinte politice » Studii comparative intre proiectia UTM si Gauss

Despre lucrare

lucrare-licenta-studii-comparative-intre-proiectia-utm-si-gauss
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studii-comparative-intre-proiectia-utm-si-gauss


Cuprins

CUPRINS
Introducere .....pag
Capitolul 1:Obiectul si definirea cartografiei
1.1. Definirea cartografiei ......pag.
1.2. Ramurile cartografiei ......pag.
1.3. Dezvoltarea cartografiei ...pag.
1.4. Legatura cartografiei cu alte stiinte .....pag.
1.5. Cartografia matematica ...pag.
1.5.1. Planuri, harti si atlase...........pag.
1.5.2. Importanta hartilor .............pag.
1.5.3. Problemele cartografiei matematice ........pag.
1.6. Clasificarea proiectiilor cartografice ...pag.
Capitolul 2: Studii comparative intre proiectia UTM si Gauss
2.1. Introducere-caracteristici generale ale proiectiilor UTM si GAUSS..............pag
2.2 Date generale privind proiectiile UTM si Gauss .............pag
2.3. Nomenclatura hirtilor in proiectia Mercator.......pag
2.3.1 Nomenclatura foii de harta 1 : 250000.....pag
2.3.2 Nomenclatura foii de harta 1 : 50000...pag
2.3.3 Caroiaje rectangulare in proiectia Mercator...........pag
2.3.4 Localizarea unui punct cu ajutorul M.G.R.S.........pag
2.4. Nomenclatura hartilor in proiectia Gauss ...........pag
2.5. Caroiajul si notatia U.T.M. a Rominiei.......pag
2.6. Harti in proiectia Mercator....pag
2.7. Harti de tip JOG......pag
Capitolul 3: Digitizarea hartilor
3.1. Digitizarea...........pag
3.2. Scanare-vectorizarepag
3.3. Radarul subpamintean..........pag
3.4. Sateliti.....pag
3.5. GPS.........pag.
Capitolul 4: Parte aplicativa la problemele studiate
4.1. Metoda de transformare a nomenclaturii unei foi de harta din proiectia Gauss in proiectia UTM.........pag.
4.2. Transformari de coordonate din proiectia Gauss in proiectia UTM. (doua metode: metoda Helmert si metoda afina-program EXCEL)
4.3. Calculul vecinilor unei foi de harta in proiectia Gauss (program)
Concluzii si propuneri..............pag
Bibliografie...pag
Anexe.............pag

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

"Studiu comparativ intre proiectia Universal Transversal Mercator si proiectia Gauss-Kruger"

INTRODUCERE

Topografia a avut si are si in continuare un rol deosebit de important in ducerea actiunilor militare; tinand seama de importanta terenului in organizarea si desfasurarea luptei, topografia militara trebuie considerata ca un element de baza, ca parte componenta a pregatirii tactice si operative a comandantilor.Arta de a studia terenul, de a aprecia just influenta pe care o are in observare, mascarea si luarea hotararilor este de aceeasi importanta cu cercetarea inamicului si cu judicioasa folosire a tehnicii si armamentului.

Terenul de orice natura este multilateral prin el insusi, cuprinzand multe detalii si elemente care nu pot fi prevazute in nici o descriere, nu pot fi cuprinse in nici o indicatie. Trupele, in desfasurarea diferitelor actiuni de lupta, au de intalnit toata varietatea de detalii si caracteristici specifice terenului, ale caror proprietati tactice vor depinde la randul lor de conditiile climaterice si atmosferice, de anotimp. Toate acestea impun cu necesitate o studiere amanuntita si continua a terenului.

Astazi sunt de neinchipuit organizarea, planificarea, si pregatirea oricarei actiuni de lupta fara folosirea hartilor topografice de catre comandanti si statele majore. În functie de teren se stabilesc o serie de informatii si date importante, cum ar fi obiectivele si misiunile de lupta, directiile (de mars, de afluire, de ofensiva, de urmarire, de interzis, de retragere, de tragere), fasiile si sectoarele (de ofensiva, de rupere, de fortare, de aparare , de tragere), aliniamentele (de desfasurare, de coordonare, de cooperare, de cucerit, de consolidat, de aparat), pozitiile ( de tragere, de aparare, de asteptare), care dimensioneaza, modeleaza si ordoneaza dispunerea, miscarea, focul, coliziunea fortelor si mijloacelor destinate luptei.

Experienta conflictelor militare postbelice a confirmat ca aviatia, navele militare, blindatele raman inca in buna masura dependente de teren in ceea ce priveste stationarea , ascunderea, manevra si modul de actiune. Cunostintele oferite de topogeodezia militara conduc la culegerea, organizarea si asigurarea informatiilor referitoare la terenul pe care se pregatesc si s-ar putea desfasura actiuni militare.

Din cele de mai sus reiese cu claritate atat importanta topografiei militare, cat si necesitatea insusirii cunostintelor teoretice si a formarii deprinderilor practice pe care aceasta disciplina le pune la dispozitia militarilor. Prin aceasta, topografia militara isi aduce contributia absolut necesara la asigurarea rezolvarii cu succes a misiunilor tactice si de foc in lupta.

Lucrarea de fata se opreste la studiul a doua proiectii folosite de armata romana la momentul actual, proiectia UTM si proiectia Gauss, subliniind asemanarile si deosebirile, avantajele si dezavantajele pe care una le are fata de cealalta tocmai in ideea de a veni in ajutorul celui care lucreaza cu harta si care are de luat decizii importante in reusita misiunii avute.

Fiind un domeniu studiat pe parcursul a trei ani in cadrul cursurilor parcurse, am ales aceasta tema constientizand importanta pe care o are acesta in cadrul fenomenului militar pe care-l studiem. Totodata, faptul ca materialele avute la dispozitie sunt reduse ca numar, am cautat sa diversific cat mai mult aria bibliografica in elaborarea lucrarii, cautand atat lucrari din domeniul militar cat si civil.

Lucrarea este structurata pe patru capitole; primul este introductiv, cu trimiteri generale la cartografie, subliniind tipologia proiectiilor si cateva din caracteristicile lor. Cel de-al doilea capitol , care constituie partea centrala a lucrarii, pune in antiteza cele doua proiectii : UTM si Gauss cu toate avantajele si dezavantajele lor. Capitolul trei prezinta notiuni de digitizare a hartilor , domeniu nou in cadrul cartografiei, care imbina notiunile deja cunoscute cu notiuni mai noi de cibernetica.

Partea aplicativa este un studiu practic in care s-au folosit notiunile prezentate in cele trei capitole, o transformare de nomenclaturi dintr-o proiectie in alta, un program care ne ajuta sa aflam vecinii unei foi de harta in proiectia UTM si un program Excel care transforma coordonatele unui punct din proiectia Gauss in proiectia UTM si invers. Armata lucreaza si va mai lucra cu harti in proiectia Gauss, spre deosebire de armatele NATO care lucreaza cu harti in proiectia UTM, de aceea am pus accent pe transformarea coordonatelor dintr-o proiectie in alta. Anexele prezinta grafic problemele prezentate in lucrare.