Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Studiu privind obtinerea unui colorant alimentar din sfecla rosie prin extractie cu solventi

Cuprins

lucrare-licenta-studiu-privind-obtinerea-unui-colorant-alimentar-din-sfecla-rosie-prin-extractie-cu-solventi
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiu-privind-obtinerea-unui-colorant-alimentar-din-sfecla-rosie-prin-extractie-cu-solventi


Extras din document

Cuprins
PARTEA I - CERCETARE
OBTINEREA UNUI COLORANT ALIMENTAR
DIN SFECLA ROSIE (BETA VULGARIS) PRIN EXTRACTIE CU SOLVENTI
1.1.Introducere
1.2. Colorantul rosu din sfecla rosie
1.2.1. Structura chimica a betalainelor
1.2.2. Proprietati
1.2.2.1. Factorii ce afecteaza stabilitatea betaninelor
1.2.2.1.1. Efectul pH-ului
1.2.2.1.2. Efectul temperaturii [2]
1.2.2.1.3. Influenta luminii si/sau aerului asupra culorii [2]
1.2.2.1.4. Efectul activitatii apei [6]
1.2.2.1.5. Efectul radiatiilor asupra stabilitatii betalainelor [7]
1.2.3.Tehnologia de obtinere
1.2.3.1. Obtinerea sucului de sfecla [8]
1.2.3.2. Obtinerea betalainelor prin extractie cu solventi
1.2.4. Purificarea produsului brut
1.2.5. Domenii de utilizare
1.3. Extractia lichid - solid [16]
1.3.1. Principii fundamentale in extractia lichid - solid
1.3.2. Factorii specifici extractiei lichid - solid
PARTEA a II - a - PROIECTARE
2.1. Tema de proiectare
2.2. Date de literatura privind fabricarea acidului lactic; alegerea procedeului
2.2.1. Istoric
2.2.2. Proprietati fizice
2.2.3. Proprietati chimice
2.2.4. Metode de obtinere a acidul lactic la nivel industrtial
2.2.4.1. Pe cale chimica
2.2.4.2. Pe cale fermentativa
2.2.5. Obtinerea acidului lactic prin fermentatia lactica
2.2.5.1. Fermenti lactici
2.2.5.2. Mecanismul chimic al fermentatiei lactice
2.2.5.3. Biochimismul fermentatiei lactice
2.2.5.4. Aplicatiile fermentatiei lactice
2.2.6. Utilizarea acidului lactic
2.3. Descrierea procesului tehnologic pe faze de fabricatie
2.3.1. Prepararea si sterilizarea substratului
2.3.2. Racirea substratului
2.3.3. Fermentarea
2.3.4. Decantarea si filtrarea
2.3.5. Concentrarea prin evaporare I
2.3.6. Acidularea
2.3.7. Filtrarea II
2.3.8. Concentrarea prin evaporare II
2.3.9. Decolorare si filtrare
2.4. Bilant de materiale
2.4.1. Deducerea productiei de sarja
2.4.1.1. Bilantul timpilor tehnologici
2.4.1.2. Determinarea capacitatii unei sarje
2.4.2. Precalcul
2.4.2.1. Prepararea si sterilizarea substratului
2.4.2.2. Fermentatie si decantare substrat sterilizat
2.4.2.3. Filtrarea stratului dens
2.4.2.4. Concentrarea prin evaporare I
2.4.2.5. Acidularea
2.4.2.6. Filtrare
2.4.2.7. Concentrarea prin evaporare II
2.4.2.8. Decolorare
2.4.2.9. Filtrare
2.4.3. Bilant de materiale pe faze tehnologice
2.5. Bilantul termic al utilajelor de transfer termic
2.5.1. Bilantul termic al instalatiei de sterilizare
2.5.2.Bilantul termic al schimbatorului de caldura
2.5.3. Bilantul termic al evaporatorului I
2.5.4. Bilantul termic al evaporatorului II
2.6. Proiectarea tehnologica a utilajelor principale
2.6.1. Predimensionarea schimbatorului de caldura
2.6.1.1. Verificarea schimbatorului de caldura propus
2.6.1.1.1.Alegerea ecuatiei de transfer termic
2.6.1.1.2. Calculul coeficientului partial de transfer termic, a1, prin tevi
2.6.1.1.3. Calculul coeficientului partial de transfer termic, a2, printre tevi
3.6.1.1.4. Calculul coeficientului total de transfer termic
2.6.1.1.5. Calculul fortei motrice
2.6.1.1.6. Determinarea suprafetei de transfer termic
2.6.1.2. Dimensionarea stuturilor schimbatorului de caldura
2.6.1.3. Calculul mecanic sumar al greutatii schimbatorului de caldura
2.6.1.4. Caderea de presiune in rezistente hidraulice locale
2.6.2. Predimensionarea vasului de decolorare a acidului lactic
2.7. Predimensionarea celorlaltor utilaje din instalatie
2.7.1.Predimensionarea vasului de sterilizare
2.7.2. Predimensionarea vasului de fermentare
2.7.3. Predimensionarea vasului de acidulare
2.7.4. Predimensionarea vaselor de dozare
2.7.5. Predimensionarea rezervorului de Ca(OH)2 suspensie 30%
2.7.6. Predimensionarea rezervorului de inocul
2.7.7. Predimensionarea vasului de dozare H2SO4
2.7.8. Predimensionarea vasului de dozare carbune
2.8. Calculul economic
2.8. Protectia muncii,igienizarea instalatiei,prevenirea incendiilor

Alte date

?

PARTEA I – CERCETARE

OBTINEREA UNUI COLORANT ALIMENTAR

DIN SFECLA ROSIE (BETA VULGARIS) PRIN EXTRACTIE CU SOLVENTI

1.1.Introducere

In categoria colorantilor intra acele substante ce se introduc in produsele alimentare pentru a restabili culoarea produsului alimentar care a fost afectata prin prelucrare, depozitare, ambalare si distributie sau care se introduc in produsele alimentare pentru ca cel ce consuma produsul alimentar sa identifice mai bine aroma produsului, respectiv pentru a colora un produs lipsit de culoare.

Colorantii sunt combinatii organice, naturale sau sintetice, ele insele colorante, dar care au si proprietatea de a colora. Pentru ca o combinatie chimica organica coloranta sa fie si materie coloranta, ea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de solubilitate, de stabilitate la lumina sau alti agenti fizici sau chimici.

Un colorant alimentar ideal trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

? sa nu fie toxic si sa nu fie cancerogenic la diferite niveluri de utilizare; sa nu contina impuritati toxice;

? pentru a putea fi folosit, colorantul trebuie sa aiba dispersabilitate si/sau solubilitate adaptate la incorporarea sa in faza apoasa si/sau in faza lipidica din produsul alimentar;

? sa nu altereze proprietatile organoleptice ale produsului alimentar in care se introduce;

? sa fie stabil la lumina sub forma stabilizata;

? sa nu fie afectat de temperaturile la care se face tratamentul termic al produsului (pasteurizare, fierbere, sterilizare);

? sa fie stabil in timpul depozitarii;

? sa nu reactioneze cu urmele de metale si nici cu agentii oxidanti sau reducatori;

? caracteristicile sa fie reproductibile;

? sa poata fi pus in evidenta in produsul alimentar prin tehnici analitice adecvate;