Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE PRIVIND ASIGURARILE
1.1. Necesitatea social-economica a asigurarilor
1.2. Evolutia asigurarilor in Rominia
1.2.1Asigurarile in perioada 1871 - 1948
1.2.2 Asigurarile in conditiile economiei planificate (perioada 1949-1990)
1.2.3 Asigurarile in faza de tranzitie la economia de piata in Rominia
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII DE ASIGURARE- REASIGURARE ASIROM S.A.
2.1 SCURT ISTORIC
2.2 PREZENTAREA ACTIVITATII DESFASURATE DE
S.C. ASIROM S.A.
CAPITOLUL 3 TIPOLOGIA ASIGURARILOR DE VIATA PRACTICATE DE S.C. ASIROM S.A.
3.1 PREZENTAREA ASIGURARILOR FACULTATIVE MIXTE DE VIATA
3.1.1 NOTIUNI GENERALE PRIVIND ASIGURARILE MIXTE DE VIATA
3.1.2 ASIGURARILE MIXTE DE VIATA
3.1.2 ASIGURAREA FACULTATIVA MIXTA DE VIATA SI SUPLIMENTARA DE ACCIDENTE
3.1.3 ASIGURAREA FACULTATIVA FAMILIALA MIXTA DE VIATA
3.1.4 ASIGURAREA FACULTATIVA MIXTA DE VIATA CU PENSIE PENTRU URMASI
3.2 ASIGURARILE DE VIATA REEVALUABILE
3.2.1 ASIGURAREA MIXTA DE VIATA REEVALUABILA - TARIF X - VALUTA FORTE
3.2.2 ASIGURAREA FACULTATIVA DE PENSIE SUPLIMENTARA PRIVATA CU ACUMULARE DE CAPITAL SI REEVALUARE
3.2.3 ASIGURAREA FACULTATIVA VIAGERA REEVALUABILA - TARIF XIII - PATERN
CAPITOLUL 4 DESCRIEREA GENERALA A PRINCIPALELOR PRODUSE DE ASIGURARE DE VIATA PRACTICATE DE CELELALTE SOCIETATI DE ASIGURARE DIN ROMANIA
4.1. PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII NEDERLANDEN
4.1.1 PORTOFOLIUL DE PRODUSE
4.2 PREZENTAREA GENERALA A ACTIVITATII SOCIETATII UNITA S.A.
4.3 PREZENTAREA AIG LIFE ASIGURARI ROMANIA S.A.
CAPITOLUL 5 STUDIU COMPARATIV PRIVIND EVOLUTIA PRINCIPALELOR SOCIETATI DE PE PIATA ASIGURARILOR DE VIATA DIN ROMANIA

Alte date

?{p}

{p}

?CAPITOLUL 1

NOTIUNI GENERALE PRIVIND ASIGUR?RILE

1.1 NECESITATEA SOCIAL - ECONOMICA A ASIGUR?RILOR

Din vremuri memorabile, integritatea corporala si viata omului, ca si averea agonisita cu truda de el, sunt adesea amenitate de felurite pericole. Împotriva acestora omul a luptat si lupta cu toate mijloacele, pe care mintea sa le-a conceput de-a lungul timpurilor: trasnetele, inundatiile, furtunile si uraganele, ploile excesive si grindina, seceta, seismele si eruptiile vulcanice, au prefacut in mormane de moloz si de scrum, au sters de pe fata pamintului sau a au avariat case, bunuri gospodaresti, culturi agricole si alte valori ori au provocat moartea, accidentarea sau imbolnavirea oamenilor dar si a animalelor.

Dupa fiecare confruntare cu stihiile naturii, oamenii au gasit forta necesara pentru a-si reface avutul distrus, dar si pentru a cauta forme mai adecvate si mai eficiente de aparare impotriva pericolelor care ii pasteau la tot pasul.

In zilele noastre, oamenii apar nu numai in postura de victime ale fenomenelor naturii dar si in aceea de agresori ai mediului ambiant, ai echilibrului ecologic, ai semenilor lor.

Productia constituie conditia esentiala a existentei societatii romanesti. Pentru a putea trai, omul trebuie sa produca neincetat bunuri materiale. In procesul, muncii omul foloseste unelte de munca si actioneaza asupra naturii, asupra obiectelor muncii. Intre om si natura se stabileste astfel un contact permanent, se creaza raporturi de interconditionare. Omul nu se adapteaza, in mod pasiv la conditiile existente in natura ci incearca sa supuna natura inconjuratoare, sa o modifice potrivit nevoilor sale.

Cu timpul omul a reusit sa patrunda tot mai adinc tainele naturii, sa descopere legile obiective care o guverneaza, sa foloseasca in interesul sau fortele si resursele naturii. Pana a ajuns la gradul de cunoastere de astazi, el a trebuit sa duca o lupta continua cu natura pentru a o supune, pentru a-i infringe fortele distructive.

Producerea unor fenomene sau evenimente poate sa invoce pierderi materiale sa stinjeneasca activitatea economica, sa puna in pericol viata sau integritatea corporala a oamenilor. Pe scurt, omul este supus unor pericole multiple si variate, cauzate de fortele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiti factori sociali ori sociali economici.

Pericolele la care omul e supus sunt generatoare de pagube si de aceea el trebuie sa le cunoasca pentru a se pune la adapost de efectele lor, pentru a putea actiona impotriva lor. Perfectionarea continua a tehnicilor si tehnologiilor, organizarea de fabrici si uzine care concentreaza mii de salariati, crearea de aglomerari urbane care numara sute de mii si milioane de locuitori, sporirea rolului mijloacelor de transport si a vitezei cu care acestea circula, folosirea energiei atomice in diverse scopuri, etc., toate acestea au dus la sporirea numarului accidentelor de munca si de circulatie, al incendiilor si exploziilor.

Uriasele progrese ale stiintei si tehnicii inregistrate in epoca moderna n-au facut, dar nici nu puteau face, sa dispara pericolele ( riscurile) la care sunt supusi oamenii si bunurile lor. Ele au contribuit insa la perfectionarea formelor de protejare a acestora impotriva fortelor distructive ale naturii si accidentelor. Intre acestea un loc de exceptie ocupa Asigurarile de bunuri, personale si raspundere civila.

Societatile de asigurare si/sau asociatiile mutuale de asigurare, nelipsite astazi din peisajul oricarei economii nationale, preluand asupra lor riscurile care ameninta persoanele fizice si pe cele juridice, in schimbul unor prime, ofera acestora o anumita certitudine.

Asadar aceste societati specializate care indeplinesc rolul de asiguratori despovareaza pe partenerii lor de contact, de consecintele materiale ale riscurilor care ii ameninta, in eventualitatea producerii lor. Pretul pe care il platesc asiguratorului – Prima de asigurare – fiind mai mic decat pierderea pe care ar putea sa o sufere in caz de producere a riscului asigurat pledeaza pentru aceasta forma de protectie impotriva fenomenelor sau evenimentelor aleatorii care pot fi influentate vietile oamenilor si activitatea agentilor economici.

Prin mijloace specifice, respectiv prin crearea unor comunitari de risc in aplicarea principiului mutualitatii in suportarea pagubelor, asigurarea contribuie la desfasurarea neintrerupta a proceselor de productie in industrie, agricultura si celelalte ramuri ale productiei materiale.

Despagubirile primite din partea societatilor de asigurare, permit agentilor economici sa reconstituie bunurile distruse sau avariate si sa reia in mod normal procesul de productie. In plus, prin plasamente pe piata capitalului, societatile de asigurare contribuie la dezvoltarea creditului si finantarii unor proiecte economice, aducandu-si o contributie importanta la realizarea procesului reproductiei largite.

Asigurarea participa de asemenea la finantarea actiunilor prevenite in combaterea unor evenimente generatoare de pagube (incendii, explozii) contribuind in acest fel la mentinerea integritatii propietatii particulare, a proprietatii de stat si a celei mixte. Marfurile produse trebuie sa treaca in mod necesar prin procesul de vanzare-cumparare si in acest scop trebuie deplasate la piata sau la domiciliul beneficiarului. In domeniul circulatiei marfurilor, ca si in domeniul productiei, asigurarea este indispensabila. Dar fara circulatia interna si internationala a marfurilor la scara actuala nu ar fi posibila. Pe de alta parte prin operatiunile de primire si redare a unor riscuri pe piata internationala de asigurari, asigurarea contribuie la extinderea relatiilor economice internationale.

Asigurarea s-a dovedit a fi unul dintre factorii ce stimuleaza turismul intern dar mai ales turismul international prin formele sale auto casco de raspundere civila si prin asigurarea de persoane. Asigurarea prezinta o importanta deosebita si pentru ca are un puternic rol educativ. Ea participa la educarea asiguratilor in spiritul grijii pentru conservarea bunurilor asigurate, pentru evaluarea pagubelor si pentru limitarea acestora.

Istoria catastrofelor naturale si accidentelor de tot felul arata ca de-a lungul secolelor si a mileniilor oamenii nu au stat pasivi in fata vitregiei naturii gata sa primeasca cu resemnare loviturile soartei, ci au cautat sa se apere impotriva acestora, sa le prevada, sa le previna sau sa le micsoreze efectele devastatoare, ori de cate ori acest lucru a fost posibil.

1.2 EVOLUTIA ASIGUR?RILOR IN ROMANIA

1.2.1 ASIGUR?RILE IN PERIOADA 1871 – 1948

Activitatea in domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, desfasurata in tara noastra se intinde pe o perioada de 120 de ani. In acest timp, au luat fiinta diferite tipuri de organizatii de asigurare avand diferite forme de proprietate si metode de conducere la fel de felurite. In anul 1871 [prin Înaltul decret Domnesc numarul 699 din 13 martie, a fost autorizata infiintarea primei societati romanesti de asigurare : DACIA.

La infiintarea DACIA avea un capital de 3 milioane lei si numara printre fondatori si membri ai consiliului sau de administratie personalitati marcante ale vietii politice, sociale si economice.

Doi ani mia tirziu, adica in 1873, a fost creata a doua societate de asigurare ROMÂNIA cu un capital social de 2 milioane lei. Aceasta s- a bucurat de sprijinul unor personalitati de prim rang. Rezultatele bune ale acestei societati au determinat mai multe societati straine sa-si retraga reprezentantele din tara noastra si sa cedeze portofoliul lor societatii de asigurare ROMÂNIA.

In anul 1881 cele doua societati de asigurare au fuzionat si au creat societatea de asigurari DACIA – ROMÂNIA, care a devenit una din cele mai puternice societati de asigurare din tara noastra.

In anul 1882, a luat fiinta societatea NATIONALIA cu un capital de 3 milioane lei. Aceasta societate a avut si ea o evolutie prospera, judecind dupa maniera capitalului ( 25 mili0oane lei in 1935), a rezervelor (13. 942 mii lei) si a primelor ( 65.790 mii lei).

In anul 1897 a fost intemeiata, la Braila, societatea GENERALA de catre cercurile comerciale din Braila si Galati, cu colaborarea Bancii Marmoroch si Bank&CONECTATE.

Aceasta societate s-a specializat in asigurarea transporturilor maritime, in special de cereale. Ulterior GENERALA si-a mutat sediul la Bucuresti si si-a extins operatiile in toate ramurile de asigurare inclusiv in asigurarile de viata care au capatat o mare amploare.

In anul 1907, a luat fiinta societatea AGRICOLA care practica deopotriva asigurarile legate si nelegate de agricultura, in anul 1930 a fuzionat cu FONCIERA CLUJ, devenind astfel AGRICOLA FONCIERA. In anul 1920 s-a construit societatea STEAUA ROMÂNIEI, cu un capital de 2 milioane lei, care in 1932 a fuzionat cu ANCORA ajungind la un capital de 12 milioane lei.

In anul1923 s-a infiintat societatea ASIGURAREA ROMANEASCA cu un capital de 4 milioane lei. Extinderea activitatii sale in asigurarile de viata, fara examinare medicala i-a adus bune rezultate.

Pana la primul razboi mondial, societatile de asigurare romanesti nu au activat decit in ramurile de incendiu si viata; asigurarea impotriva grindinei s-a practicat pe scara restrinsa pe o perioada scurta de timp, iar asigurarea de transport se limita la transporturile fluviale.

In anul 1930, Oficiul de Control, infiintat de legea asigurarilor, a verificat activitatea a 44 de societati nationale si doua straine; tot in aceasta perioada activitatea de asigurari din Romania a cunoscut cea mai mare dezvoltare, imbratisind toate ramurile si formele de asigurare care se practicau in lume.

Izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial a influentat in mod negativ activitatea de asigurare. In anul 1945, functionau in Romania 13 societati de asigurare si cinci reprezentante straine.

Dintre societatile de asigurare cu capital roman organizate ca societati de actiuni, notam pe cele mai importante: GENERALA, DACIA- ROMÂNIA, ASIGURAREA ROMANEASCA, STEAUA ROMÂNIEI.

Societatile de asigurare cu capital strain erau filiale sau reprezentante pentru Romania ale unor societati din Italia, Anglia, Germania.

Societatile-mama erau organizate tot sub forma societatilor pe actiuni si puneau la dispozitia filialelor din Romania importante fonduri de bani si un aparat bine pregatit.

Daca bunurile proprietate privata puteau fi asigurate la societatile de asigurari private, romane si straine, ori la societati cooperative, bunurile proprietate de stat si cele apartinind comunelor nu puteau fi asigurate numai la institutiile publice de asigurare.