Pagina documente » Recente » Tendinte in evolutia cererii turistice in Romania

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

EXTRAS DIN DOCUMENT

]

-durata zilei de munca – 8 ore

-durata saptamanii de munca – 4 zile si jumatate

-durata concediilor anuale legale – 7 pana la zece saptamani.

Acest standard al calitatii vietii, implementat la o scara extinsa, a disponibilizat o parte semnificativa a timpului existentei noastre, care este destinata recreerii si calatoriei.

Fireste, turismul poate atenta doar partial la aceasta in masura in care si ceilalti factori ai cererii turistice, semnalati in continuare, il favorizeaza.

? Factori economici- Venitul personal (sau familial) nelimitat a cunoscut, cel putin in ultimele decenii, o crestere reala intr-un important numar de tari, stimuland consumul privat de bunuri materiale si servicii, intre care si cele turistice. Faptul ca venitul bugetului personal a fost amplificat si ca a marcat aproape toate segmentele de populatie a permis, cel putin in tarile dezvoltate, raportarea turismului la quasi-totalitatea straturilor sociale. Veniturile consumatorilor se numara printre factorii cu cea mai puternica incidenta asupra cererii de turism, cunoscuta lege a lui Engel (potrivit careia, atata vreme cat calitatea este acceptabila, raportul intre venituri si cerere este direct proportional) manifestandu-se pe deplin pe piata turistica. Insuficienta lor este principala cauza a lipsei cererii autohtone de produse turistice pe piata romaneasca.

? Factori demografici- Cand este vorba despre turism, poate mai mult decat in alte domenii, populatiile au un comportament diferit, in functie de caracteristicile lor demografice.

În general, putem afirma ca grupurile sociale cu modele de viata urbana au o mai mare inclinatie spre calatorie. Urbanizarea se sprijina pe o anumita structura a economiei, generatoare, la randul ei, de impulsuri motivationale si disponibilitati financiare reflectate in cererea turistica. Orasele constituie componentele esentiale ale bazinelor cererii turistice, grupand indivizi care doresc sa evadeze din viata trepidanta provocata de ritmul de munca, atmosfera poluata, viata in comun in locuinte si cartiere de mare capacitate etc. Cu cat gradul de urbanizare este mai inalt, cu atat creste proportia cererii turistice pe plan national. Acest proces a fost deosebit de dinamic in ultimul sfert de veac si va continua la cote inalte in viitor.

? Factori sociali- Fara indoiala, valorificarea sociala a vacantelor antreneaza un efect de imitatie, acela de a asimila modelele de consum ale persoanelor cu nivel superior al veniturilor. Si, totusi acest comportament mimetic are astazi alte semnificatii. Faptul de a trai intr-o societate mai deschisa si integrata intr-un context, de fiecare data mai bun, fara indoiala, a depasit limitele geografice si politice, ceea ce a permis sa se creada ca turismul este predispus sa apropie popoarele, comunitatile nationale si categoriile sociale. Aceasta realitate este cu atat mai evidenta astazi, cand si alte popoare (ale Europei Centrale si de Est), optand pentru o societate deschisa, vor avea un rol deosebit de important in determinarea cursului evolutiei societatii umane. Nivelul si spiritul, la care este infaptuita aceasta apropiere, tind sa fie acelea ale unui respect si ale unui interes mutual pentru valorile autentice ale fiecarei colectivitati, pe care le acceptam drept complementare si exclusiv de sine statatoare. Mai mult, intalnirea intre societati si culturi diferite antreneaza in anumite conditii dezvoltarea lor, nu numai prin concurenta lor, dar si prin complementaritatea lor. În toate acestea, turismul este promotorul, dar concomitent si beneficiarul.

? Organizarea si promovarea- Pentru multe popoare turismul este o forta economica si o realitate sociala foarte puternica care a suscitat interesul statelor, atat ca instrument pentru a atinge obiective culturale, sociale, educationale, dar chiar si obiective politice.

Începutul apartine initiatorilor si operatorilor turistici, care organizeaza structura productiei, promovarea si distribuirea produselor turistice, intr-o maniera care sa permita o rentabilitate maxima, absorbind cererea si controland oferta turistica.

Astazi, statele, care in majoritatea lor au intervenit deja, de curand sau de mai multa vreme, intr-un grad mai mult sau mai putin important in promovarea activitatii turistice, sunt pe cale de a-i da o prioritate si mai mare, cu o viziune si mai larga. Autoritaile statale, in existenta lor, nu se intereseaza doar sa procure, pur si simplu, devize cat mai multe, ci si sa asigure o dezvoltare adecvata a acestui sector de activitate, supraveghind costurile externe pe care le poate antrena intr-o relatie cu mediul inconjurator natural si uman, amenajarea teritoriului, formarea profesionala, protectia consumatorilor etc.

1.3. Elasticitatea cererii turistice

Indiferent de expresia cantitativa a cererii- numar turisti sositi, numar zile-turist,sau cheltuieli-turist – putem concluziona ca, de obicei, celui mai inalt pret al serviciului oferit ii corespunde cantitatea cea mai mica ceruta. [5 N??gu V., M?n?g?m?ntul turistic si ?l s?rviciilor turistic?, ?d. Sylvi, Bucur?sti, 2002

]

O masurare a extinderii sau a diminuarii cererii turistice se poate realiza in functie de determinantii principali ai cererii, respectiv venitul total al consumatorului si pretul produselor turistice,dupa care cererea poate fi clasificata ca elastica sau inelastica.

În scopul aprecierii cererii potentiale ce s-ar putea transforma in cerere efectiva la o modificare a variabilelor sale,o metoda des utilizata este cea a coeficientului de elasticitate a cererii in raport cu pretul.

Pretul influenteaza uniform toate categoriile sociale ale populatiei spre deoseire de venit care influenteaza diferit aceste categorii. De aceea intre pret si ceerere exista o relatie de inversa proportionalitate:

Creste pretul?Scade cererea

Scade pretul?Creste cererea

Sensibilitatea cererii turistice fata de modificarea pretului vacantelor se numeste elasticitate si se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate:

Ecp=

Ecp= , unde

Ecp- coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret

?C- variatia cererii

C-ceererea

?P- variatia pretului

P-pretul

Între venitul alocat activitatii turistice(adica acea parte a venituluicare ramane dupa ce ne-am satisfacut celelalte tipuri de nevoi) si cererea pentru turism exista o relatie de directa proportionalitate

Creste venitul?Creste cererea

Scade venitul?Scade cererea

Sensibilitatea cererii turistice fata de modificarea veniturilor se numeste elasticitate si se exprima cu ajutorul venitului de elasticitate:

ECV=

ECV= , unde

ECV- coeficientul de elasticitate al cererii in functie de venit

?C- variatia cererii

C-ceererea

?V- variatia venitului

V-venitul