Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1 CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND LOCUL SI ROLUL PREVIZIUNII iN STABILIREA OBIECTIVELOR SI CAILOR DESFASURARII ACTIVITATII ECONOMICE2
CAPITOLUL 2 S.C. GUBAN S.A. - SCURT ISTORIC, OBIECT DE ACTIVITATE SI RETROSPECTIVA EVOLUTIEI PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI...........8
2.1. Scuri istoric si obiect de activitate..............8
2.2. Evolutia principalilor indicatori economico-financiari a S.C. GUBAN S.A. in perioada 1997-2001.......12
2.2.1. Dinamica principalilor indicatori economici si caracteristicile acesteia...12
2.2.2. Evolutia principalilor indicatori de performanta economico-financiari...32
CAPITOLUL 3 METODE SI TEHNICI DE PREVIZIUNE CANTITATIVE............45
CAPITOLUL 4 ESTIMARI PRIVIND EVOLUTIA UNOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI LA SC.GUBAN SA. CU AJUTORUL METODELOR DE PREVIZIUNE CANTITATIVE...57
4.1. Estimarea evolutiei nivelului cifrei de afaceri functie de volumul fondurilor fixe si eficienta utilizarii lor..............57
4.2. Estimarea evolutiei nivelului cheltuielilor totale functie de volumul cheltuielilor materiale si volumul cheltuielilor cu personalul.60
CONCLUZII
Bibliografie

Alte date

?

CAPITOLUL 1

CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND LOCUL SI ROLUL PREVIZIUNII ÎN STABILIREA OBIECTIVELOR SI C?ILOR DESF?SUR?RII ACTIVIT?TII ECONOMICE

Odata cu aparitia si dezvoltarea stiintei conducerii activitatii s-a pus problema unui nou mod de organizare a economiei in care sa functioneze si un element de reglare constienta a proceselor economice, capabil sa reduca amplitudinea oscilatiilor si sa asigure o stabilitate relativa a sistemului. S-a ajuns astfel la ideea orientarii si reglarii constiente a dezvoltarii economico-sociale.

Activitatea previzionala, in acceptia cea mai cuprinzatoare, a insotit din totdeauna initiativele si actiunile omului, fiind o expresie a modului firesc de comportare a acestuia ca fiinta rationala. Asa cum spunea filosoful francez Auguste Compte (1798-1857), intemeietorul sociologiei ca disciplina stiintifica autonoma, „a stii inseamna a prevedea pentru a putea (savoir par prevoir pour pouvoir)”. Baza obiectiva a aparitiei si dezvoltarii previziunii o constituie munca sociala, desfasurata in mod constient, potrivit unui anumit scop. Previziunea isi gaseste geneza in actiunea umana in genere deoarece omul, prin natura sa isi reprezinta apriorii, cel putin mental, orice activitate pe care o urmeaza sa o intreprinda.

Omul isi creeaza constient un mod propriu de existenta si actiune orientat spre infaptuirea unor scopuri.Initierea, organizarea, conducerea si desfasurarea activitatilor economico-sociale, presupun in scopul atingerii obiectivelor urmarite, alegere si decizie. Caracterul previzional al conducerii activitatilor economice, este impus de particularitatile evolutiei contemporane, care antreneaza schimbari esentiale in conditiile si cerintele de viata ale oamenilor, concomitent cu schimbari importante in tehnologiile si fortele de productie. Conducerea previzionala a activitatii amplifica, argumenteaza capacitatea colectiva de organizare si concentrare a eforturilor spre realizarea unui obiectiv bine definit in timp.

Conducerea previzionala este chemata sa asigure desfasurarea cu rationalitate maxima a intregii activitati umane contemporane. Astazi exista numerosi factori care determina si care concura, la afirmarea si la relativa autonomie a activitatii previzionale. Acesti factori sunt de doua feluri: - generali – sunt considerati acei factori a caror existenta si influenta se manifesta permanent si care rezulta din caracteristicile generale ale evolutiei economice si sociale; - specifici.

Factorii generali sunt:

a) Evolutia tot mai rapida a stiintei si tehnicii care antreneaza schimbari profunde in desfasurarea productiei bunurilor materiale.

b) Sporirea volumului si diversificarea necesitatilor, procese caracteristice societatii moderne.

c) Cresterea continua a dimensiunii activitatilor economice in mod deosebit a celor producatoare de bunuri si servicii.

d) Perfectionarea continua a procesului managerial care impune alegerea elementelor componente ale activitatii viitoare.

e) Amplificarea si diversificarea schimburilor internationale mai ales cele de natura economica ce au loc intre diferite categorii de agenti economici si la diferite nivele.

f) Dezvoltarea economica prin atingerea continua a parametrilor de inalta performanta, impune extinderea capacitatii previzionale.

g) Conditiile ecologice reprezinta un factor deosebit de important al desfasurarii ansamblului activitatii economice si sociale.

Cu cat activitatea concentreaza mai multi oameni si mai multe mijloace, cu cat se adanceste diviziunea muncii si se inmulteste numarul de compartimente si legaturile dintre ele, cu atat se impune necesitatea unei structuri si corelari pe criterii stiintifice a activitatii economice pe diferite paliere ale acesteia. Activitatea umana devine tot mai complexa trebuind sa fie tot mai conceputa iar activitatea previzionala este tot mai mult un produs al gandirii si al experientei umane aflate pe trepte superioare ale evolutiei.

Dar activitatea previzionala nu este numai necesara ci si posibila. Experienta arata ca dezvoltarea generala a societati si caracterul tot mai complex al acestei evolutii genereaza atat cresterea si rafinarea activitatii previzionale cat si imbogatirea metodologiei si mijloacelor ce i se ofera. Tot odata se observa ca fenomenele si procesele economice tind spre o dezordine maxima, in timp ce mecanismele de reglare tind spre ordine maxima.

Problemele conducerii activitatilor economico-sociale sau ale managementului au constituit obiect de studiu al specialistilor de mult timp. Ele au generat solutii diferite confirmate sau infirmate de practica sub aspectul oportunitatii sau eficientei. Printre primii care s-au ocupat de aceste probleme se numara americanul Frederic Taylor (1850-1915) si francezul Henry Fayol (1814-1925). Epoca noastra se caracterizeaza printr-un sistem rapid al schimbarilor care se produc in diverse domenii ale societatii influentand evolutia activitatilor desfasurate in sectorul economic si social.

În momentul in care transformarea ce urmeaza a avea loc devine o necesitate schimbarile corespunzatoare acesteia sa fi fost determinate, decizia de a le realiza sa fi fost luata, iar in conditiile infaptuirii lor sa fi fost argumentata.

Cercetarea structurii viitorului trebuie sa porneasca de la premisa ca aceasta este rezultatul evolutiei proceselor sau fenomenelor, pe baza unor conditii obiective si subiective. Unii specialisti considera ca in prezent asistam la o degradare a „actualului” sub imperiul unui „soc al viitorului” , soc al schimbarilor rapide si profunde, care trebuie anticipate, fie si in liniile sale fundamentale.

Viitorologul englez „John Mc.Gale” mentiona: „omul supravietuieste numai prin capacitatea sa de a actiona in prezent pe baza experientei trecute in termenii consecintelor viitoare.” În acelasi timp, specialistii apreciaza ca viitorul constientizat este reprezentat prin solutii multiple. Ca urmare a studierii combinate a viitorilor care apartin unui sistem s-a ajuns la concluzia ca exista mai multe categorii de viitori cum sunt: viitorii posibili si imposibili sau viitorii dezirabili si indezirabili.

Aceasta este premisa datorita careia investigatia viitorului se refera la posibilitatea cunoasterii unor viitori posibili si dezirabili, posibili si indezirabili (cum ar fi cresterea gradului de poluare in anumite conditii) si imposibili dar dezirabili (dorinta oamenilor de a realiza un viitor, calatorii spatiale care nu se pot infaptui in conditiile actuale).

În previziune se impune previzionarea pe termen scurt, mediu si lung. În cercetarile previzionale obiectul de investigatie il constituie viitorul relativ (cel care i-a in considerare axa timpului).

Managementul ca disciplina interdisciplinara, tinde sa structureze intr-un sistem organic, diferite curente de gandire si diferite experiente reusite, verificate in practica social economica. Gandirea asupra managementului s-a dezvoltat din necesitatea de a identifica functiile vitale ale activitatii umane. Managementul aplicat in viata economica are, in esenta, rolul de a antrena si organiza resursele disponibile in vederea solutionarii problemelor ce conditioneaza trebuintele, interesele, aspiratiile oamenilor s-au ale unor grupuri sociale.

Managementul actioneaza in prezent in vederea realizari unei dinamici economico-sociale in conformitate cu scopul de perspectiva. Astfel este necesara activitatea previzionala de anticipare a actiunilor si rezultatelor viitoare.

Astfel managementului ii este caracteristica functia de previziune care in practica se realizeaza prin prognozare, programare si planificare. Functia de previziune a managementului presupune stabilirea obiectivelor de realizat, resursele necesare, caile de actiune, dinamica si eficienta unei actiuni sau sistem de actiuni.

Se disting cateva etape ale dezvoltarii gandirii despre management (conducere):

? Etapa 1: S-au conturat principii si metode avand in centrul atentiei studiul sistematic al organizarii muncii.

? Etapa 2: Se caracterizeaza prin conceperea unor structuri organizatorice primordiale cuprinzand diferite forme de decizii si supraveghere pe trepte ierarhice.

? Etapa 3: A adus pe prim-plan conceptia de conducere prin obiective, ce presupune interpretarea conducerii ca un proces prin care se aleg si se infaptuiesc anumite obiective in care scop se aleg si se infaptuiesc o serie de activitati previzionale si organizatorice.

? Etapa 4: O importanta deosebita are delimitarea corecta a locului previziunii in sistemul functiilor managementului. Aceste functii sunt:

- Functia de informare care consta in asigurarea informatiilor necesare fundamentarii deciziei;

- Functia previzionala (de anticipare) care presupune realizarea unor lucrari de prospectare in timp, avand ca scop intocmirea de previziuni. Prin aceasta se predetermina cu mijloace specifice obiectul si structura, dinamica si eficienta unei actiuni;

- Functia de coordonare care consta in sincronizarea tuturor factorilor implicati in actiunea procesului managerial astfel incat fiecare factor sa depinda de ceilalti;

- Functia de antrenare consta in folosirea unui ansamblu de mijloace (proprii) economice, financiare prin care se determina sau se potenteaza interesul unitatilor sau al angajatilor in directia realizarii obiectivelor urmarite;

- Functia de control consta in evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele si standardele stabilite initial.

Un rol deosebit de important in problema variabilelor decizionale aferente actelor manageriale, mai ales in domeniu economic il are factorul timp. Pe de alta parte, orientarea in actele manageriale pe termen scurt este suficienta pentru a concura evolutia in domeniu economic il are factorul timp. Pe de alta parte, orientarea in actele manageriale pe termen scurt este suficienta pentru a concura evolutia in timp a unor fenomene si procese, pentru ca efectul deciziilor luate se intinde pe o perioada mai lunga.

Pentru a decide pe baza alegerii si optiunii este nevoie de a avea formulata o strategie, care este rezultanta managementului strategic. În activitatea economica trebuie parcurse etape ca: - stabilirea obiectului previziunii; - stabilirea orizontului a ariei de previziune; - stabilirea informatiilor necesare elaborarii previziunii; - alegerea metodelor de previziune si elaborarea propriu-zisa a previziunii; - selectia variabilelor cele mai probabile si posibile. Activitatea previzionala este un instrument indispensabil elaborarii strategiilor la nivel de agent economic sau in stabilirea programelor de activitate.

Informatia este o notiune care prezinta intr-o masura mai mare sau mai mica starea de fapt existenta si totodata comunica date referitoare la anumite evenimente sau actiuni urmarite. În domeniul economic informatia este prezentata sau exprimata printr-un sistem de indicatori cantitativi sau valorici, acestia din urma putand fi analitici si sintetici.