Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1NTRODUCERE pag. 5
CAPITOLUL 1: CADRUL GENERAL DE PREZENTARE AL SISTEMULUI DE ASIGURARI SOCIALE DIN ROMiNIA
1. Evolutia reformei pensiilor. pag. 6
2.CNPAS- organism independent, administratorul si managerul
sistemului public de pensii. pag. 9
CAPITOLUL 2 : TIPURILE DE PENSII CONFORM LEGII 19/2000-PILONUL I
1. Prezentarea principalelor tipuri de pensii. pag. 12
2.Bugetul asigurarilor sociale de stat. pag. 27
3.Constituir ea fondului contributiilor de asigurari sociale, pag. 31
4.Plata contributiei de asigurari sociale si certificarea privind
stagiul de cotizare. pag. 36
5.Modul de calcul al pensiilor si recalcularea. pag. 38
CAPITOLUL 3 : SISTEMUL DE PENSII OCUPATIONALE ADMINISTRATE PRIVAT - PILONUL II
1. Adaptarea legislatiei de asigurari sociale la legislatia Uniunii
Europene. pag. 45
2. Atarea schemelor de pensii suplimentare in Rominia si
integrarea europeana. pag. 47
3. Constituirea si investitiile fondurilor de pensii ocupationale.
pag. 51
4.Participanti si contributiile datorate. pag. 53
5Plata pensiilor ocupationale si fondul de rezerva. pag. 55
3
CAPITOLUL 4 : PENSIILE FACULTATIVE PRIVATE -PILONUL III - ING Nederlanden Rominia - STUDIU DE CAZ.
1.Consideratii privind sistemul privat de pensii in Rominia -
pilonul III. pag. 57
2.Istoria ING Group si prezentarea ING Nederlanden
urari de Viata. pag. 59
3. Prezentarea produselor oferite de ING Nederlanden
Asigurari de Viata in Rominia. pag. 61
4. Contractul de asigurare Plan de pensie MERIT- Studiu de caz.
pag. 64
Concluzii si propuneri pag 77
Bibliografie pag. 78
Anexa 12 pag. 79
Anexa 13 pag. 80
Anexa 14 pag. 81
Declaratie pag. 82
Anexa 15 pag. 83
Anexa 16 pag. 84
Anexa 17 pag. 96
Anexa 18 pag 97
Anexa 19 pag. 98
Anexa 20 pag. 99
Anexa 21 pag. 100
Anexa 22 pag 101
Anexa 23 pag. 102
Anexa 24 pag. 103
4

Alte date

?INTRODUCERE

Asigurarile sociale in Romania, constituie un mijloc de garantare a unor drepturi constitutionale venite sa rezolve protectia salariatilor, cooperatorilor, asociatilor, agricultorilor, pensionarilor si a familiilor acestora in cazuri de incapacitate temporara sau permanenta de munca. Aceste drepturi constitutionale la asigurari sociale se exercita prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, a carui functionare este reglementata in prezent prin Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. Este un sistem unic, obligatoriu, cu contributii precizate, garantat de stat si administrat public.

Dreptul la pensie il au toti cetatenii care au depus o munca utila societatii cu conditia ca asiguratul sa-si indeplineasca obligatiile privind plata contributiei de asigurari sociale.

Au nevoie de protectie sociala cetatenii care in urma desfasurarii unei activitati ajung in imposibilitatea de a mai muncii, respectiv de a-si dobandi prin munca bunurile si serviciile necesare traiului lor si al familiilor lor.

Prestatiile de asigurari sociale reprezinta venit de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batranetii, a invaliditatii, a accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului, denumite riscuri asigurate. in acest sens , Constitutia Romaniei prevede urmatoarele : „ Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, asistenta medicala in unitatile de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege."

Sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale functioneaza pe principiul contributivitatii . Potrivit acestui principiu, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe baza contributiilor de asigurari sociale platite.

Fondurile banesti acumulate sunt necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si a pensionarilor precum si membrii familiilor lor. O parte a asigurarilor sociale sunt folosite pentru asigurarea existentei acelora care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza bolii, accidentelor (in timpul si in afara muncii), a atingerii unei anumite limite de varsta cat si a celor care nu au sustinatori legali.

Asigurarea unui venit de baza la batranete este importanta pentru fiecare cetatean fapt pentru care, masurile de reformare a sistemului de asigurarii sociale trebuiesc urgentate.

Desi pensiile de stat reprezinta nucleul in acest moment in tara noastra, furnizarea unor prestatii suplimentare poate garanta un venit si un standard de viata adecvat.

5

CAPITOLUL 1 : CADRUL GENERAL DE PREZENTARE AL SISTEMULUI DE ASIGUR?RI SOCIALE DIN ROMÂNIA

1.Evolutia reformei pensiilor.

Pana la data de 1 aprilie 2001 pensiile se stabileau in baza Legii 3/1977 , a Legilor 4 si 5/1977 modificate prin Legea 80/1992 si completata prin Legea 1/1994.

Tipurile de pensie in baza Legii 3/1977 erau :

* pensia pentru munca depusa si limita de varsta;

* pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de accident de

munca sau boala profesionala;

* pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara procesului de

munca;

* pensia de urmas;

* pensia suplimentara.

Pe langa aceste tipuri de pensii de stat mai erau si pensiile pentru agricultori. Aceasta constituia principala forma de protectie a agricultorilor prin asigurarile sociale.

Tipurile de pensii in baza Legii 80/1992 erau :

* pensie pentru limita de varsta;

* pensie pentru pierderea capacitatii de munca;

* pensie pentru urmasi.

Pensia se stabilea in raport cu contributia fiecarui om potrivit principiului salarizarii dupa cantitatea, calitatea si importanta muncii si era diferentiata in functie de vechimea in munca, salariul avut si grupa de munca. Conform Legii 3/1977 in functie de complexitatea si importanta muncii, locurile de munca se incadrau in grupa I, II sau III de munca.

Dreptul la pensie se acorda la implinirea varstei stabilite de lege in raport de natura muncii prestate si de numarul de ani efectiv lucrati.

Puteau beneficia de dreptul la pensie si persoanele incadrate in munca care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca. in acest caz cuantumul pensiei se stabilea in raport de cauzele, gradul de invaliditate si vechimea in munca.

Beneficiau de pensia de asigurari sociale cetatenii care au desfasurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care unitatile au depus contributia prevazuta de lege la fondul asigurarilor sociale de stat.

Acest fond era constituit prin contributiile pe care le plateau unitatile precum si din sumele alocate in acest scop de la bugetul de stat.

In conditiile Legii 3/1977 se puteau pensiona la cerere, salariatii care aveau o vechime in munca de minim 30 de ani barbatii si 25de ani femeile si

6

varsta de 60 de ani barbatii si 55 de ani femeile sau la limita de varsta cu aceeasi vechime la implinirea varstei de 62 ani barbatii si 57 ani femeile.

Persoanele care au lucrat in locuri de munca ce se incadrau in grupa I sau II de munca li se lua in calculul vechimii in munca 1 an si 6 luni pentru fiecare an lucrat efectiv in grupa I de munca si un an si 3 luni pentru fiecare an lucrat in grupa II de munca, varstele de pensionare se reduceau numai cu ani intregi fara a fi insa mai mici de 50 de ani.

In conditiile acestei legi, femeile care aveau o vechime in munca de cel putin 25 de ani, nascusera 3 copii pe care i-a crescut pana la varsta de 10 ani se puteau pensiona inaintea implinirii varstei de pensionare : cu un an pentru 3 copii, cu 2 ani pentru 4 copii, cu 3 ani pentru mai mult de 5 copii.

In cazul pensiei de invaliditate persoanele erau incadrate in gradul I de invaliditate daca aveau nevoie de ingrijire si supraveghere din partea altei persoane, in gradul II de invaliditate persoanele care si-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitatea de munca si in gradul III persoanele care si-au pierdut jumatate din capacitatea de munca.

Persoanele care in urma unor accidente de munca, boli profesionale sau a tuberculozei si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca, primeau pensie indiferent de vechimea in munca pe timpul cat dura invaliditatea.

Pierderea capacitatii de munca se stabilea prin decizie de catre comisiile de pensii judetene sau a Municipiului Bucuresti la propunerea comisiilor de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca.

Pensia de urmas se acorda conform Legii 3/1977 copiilor si sotului supravietuitor daca la data decesului persoana respectiva era pensionar sau intrunea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Copii aveau dreptul la pensia de urmas pana la varsta de 16 ani iar in cazul in care isi continuau studiile, pana la terminarea acestora fara a depasii varsta de 25 de ani, respectiv 26 in cazul celor care urmau studii superioare pe o durata mai mare de 5 ani.

Sotia supravietuitoare avea dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii la implinirea varstei de 55 de ani, daca a convietuit cu sotul care a decedat cel putin 15 ani. Daca durata de convietuire a fost mai mica , dar nu mai putin de 10 ani, pensia se calcula proportional, in functie de numarul anilor de casatorie.

Pensia de urmas se acorda pe viata sotiei care a implinit varsta de 50 de ani, a nascut mai mult de 4 copii pana la data decesului sotului sau , iar durata casniciei a fost de cel putin 10 ani.

Sotia invalida de gradul I sau II avea dreptul la pensie de urmas indiferent de varsta si durata casatoriei.

In cazul in care sotia avea dreptul si la o alta pensie (de stat) putea sa opteze pentru cea mai avantajoasa dintre ele.

7

Pensia de urmas se calcula pe baza pensiei sustinatorului decedat daca acesta era pensionat sau pe baza pensiei la care ar fi avut dreptul sustinatorul pentru munca depusa si limita de varsta.