Pagina documente » Drept » Cercetarea urmelor produse de incendiu

Cuprins

lucrare-licenta-cercetarea-urmelor-produse-de-incendiu
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-cercetarea-urmelor-produse-de-incendiu


Extras din document

CERCETAREA URMELOR PRODUSE
DE INCENDIU
PLANUL LUCRARII
Cap.I. Scurt istoric
Cap.II Notiuni generale despre identificarea in criminalistica
Sect.1 -Conceptul de identificare criminalistica si
rolul sau in probatiunea juridica
Sect.2 - Obiectul identificarii in criminalistica
Cap.III Etapele identificarii in criminalistica
Sect.1 - Identificarea generica
Sect.2 - Identificarea individuala
Sect.3 - Reconstituirea intregului din parti componente
Cap.IV Notiuni despre evolutia incendiilor
Sect.1 - Incendiul si fazele sale
Sect.2 - Modelul dezvoltarii spatiale a incendiului intr-o incinta
Sect.3 - Factorii care influenteaza evolutia si amprenta incendiului
Sect.4 - Efectele materialelor asupra amprentei incendiului
4.1 Lemnul
4.2 Metale
4.3 Betonul
4.4 Sticla
4.5 Materiale plastice
4.6 Materiale textile
Sect.5 - Modelul dezvoltarii incendiilor exterioare
Cap.V Cercetarea cauzelor de incendii
Sect.1 - Generalitati
Sect.2 - Ce trebuie sa stabileasca investigatorul
Sect.3 - Cercetarea incendiilor la fata locului
3.1 Reguli tactice generale
3.2 Reguli tactice si activitati specifice
3.3 Activitati desfasurate de investigator
3.4 Stabilirea pozitiei focarului si a cauzei
incendiului
Sect.4 - Metode si procedee folosite in cercetarea
incendiilor
Sect.5 - Raportul de constatare tehnico-stiintifica a
cauzei incendiului
Cap.VI Urmele de incendiu
Cap.VII Arson
Sect.1 - Definirea notiunii
Sect.2 - Clasificarea incendiilor tip arson
Sect.3 -Metode utilizate
3.1 Incendii cu aprindere imediata
3.2 Incendii cu aprindere intirziata
Sect.4 - Particularitati in cercetarea incendiilor de tip arson
Cap.VIII Concluzii

Alte date

?

Cap.I. SCURT ISTORIC

Termenul de criminalistica este intrebuintat pentru prima data in literatura juridica, de catre Hans Gross, in Manualul judecatorului de instructie, in anul 1893. De altfel si la noi in tara este cunoscut tot sub aceasta denumire, insa cu un obiect mult mai larg, chiar daca unii autori o include in randul stiintelor juridice, iar altii doar ca o stiinta auxiliara a dreptului. *

Criminalistica elaboreaza sau prea din alte stiinte, cele mai diferite metode si mijloace tehnice de cercetare, pe care le adapteaza scopurilor sale.

Identificarea judiciara constituie o activitate indisolubil legata de implinirea actului de justitie si de prevenire a fenomenelor antisociale. Pentru descoperirea infractorilor, identificarea recidivistilor, probarea comiterii unor fapte penale si a vinovatiei determinarea imprejurarilor in care s-au produs, precum si a altor situatii, este necesara stabilirea identitatii persoanelor si obiectelor. Modalitatea principala care este necesara in identificarea judiciara, o prezinta identificarea criminalistica. Începuturile criminalisticii au fost strans legate de medicina legala.

Cei care si-au adus un aport deosebit la infintarea criminalisticii la noi in tara au fost fratii Minovici care la 20 decembrie 1893 au infiintat la Bucuresti, Institutul de medicina legala, constituind o veritabila premiera mondiala.**

Mina Minovici se afla printre primii aderenti la sistemul de identificare a lui A.Bertillon care se bazeaza pe masuratori antropometrice, iar la 15 martie 1892 infiinteaza Serviciul antropometric, care a functionat ca unitate a Ministerului Justitiei.

___________________

* I. Mircea, Criminalistica: Ed. Fundatiei “Chemarea” . Iasi, pag. 5

** L. Ionescu, D. Sandu, Identificarea criminalistica, Ed.Stiintifica, pag.42

Preocupari ulterioare de natura criminalistica ale lui Mina Minovici amintind lucrarea “Diagnosticul medico - legal al ranilor prin examenul hainelor” si brosura “Medicina legala aplicata in arta dentara”. Întreaga lui activitate atat stiintifica cat si practica este sintetizata in “Tratatul complet de Medicina Legala” care cuprinde si aspecte criminalistice.

Un alt fondator al scolii criminalistice romanesti a fost Nicolae Minovici care s-a preocupat si el de sistemul antropometric, si contribuie substantial la imbunatatirea fotografiei post mortem, in vederea eliminarii posibilitatilor de eroare in identificare. Se ocupa de asemenea cu rezultate bune in domeniul criminalistic pentru studierea impresiunilor digitale.

Cel de-al treilea membru al familiei Minovici, Stefan, a fost seful sectiei de chimie si toxicologie a Institutului de medicina legala din anul 1894, fiind socotit in materie de criminalistica drept “parintele expertizei stiintifice a inscrisurilor” *

În domeniul expertizei grafice si-au mai adus aportul si alti oameni de stiinta printre care amintim pe M. D. Moldoveanu cu lucrarea – Tratat de grafologie si expertiza in falsuri (1910), si Traian Ulic -“Expertiza grafica” ( 1914), Mihail Kernbach – “Expertiza grafica stiintifica si experti caligrafi” (1928), etc.

Acestia si multi altii care le-au urmat si-au adus un aport deosebit in formarea acestei “stiinte” numite criminalistica, care are rol de a descoperi, cerceta si preveni actele infractionale.

___________________

* L. Ionescu, D. Sandu, Op. cit.

Cap. II. NOTIUNI GENERALE DESPRE IDENTIFICAREA CRIMINALISTIC?

Sect. 1 – Conceptul de identificare criminalistica si

rolul sau in probatiunea judiciara

Identificarea in criminalistica, constituie dezideratul major al actului de justitie si de prevenire a faptelor antisociale, fiind o adevarata piatra unghiulara a criminalisticii. Ea, ca si alte stiinte, este “o activitate prin care se cauta atat insusirile comune ale obiectelor, fenomenelor sau fiintelor, cat si insusirile ce le deosebesc pe unele de altele, pentru ordonarea lor in tipuri, grupe si subgrupe, iar apoi in vederea deosebirii fiecaruia in parte de toate celelalte cu care au anumite asemanari “.*

Stabilirea adevarului si justitiei se realizeaza prin intermediul probelor. Conform art. 63 din C. p.p. constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor in care a fost comisa fapta.

Identificarea criminalistica prezinta numai unul dintre mijloace de probatiune admisa de lege .** Altfel spus, probatiunea include identificarea ca pe una dintre componentele sale, este identificarea obiectului, fiintei sau fenomenului supus examinarii.***

Nu exista o ierarhizare a probelor in legea penala. În masura in care identificarea criminalistica se coroboreaza cu celelalte probe obtinute prin: cercetarea la fata locului, declaratiile martorului, perchezitii, declaratiile invinuitului, a partii vatamate, etc.

În acest sens identificarea criminalistica nu poate fi redusa exclusiv la activitatea de laborator cum in mod gresit este inteleasa chiar de unii practicieni ai dreptului. Notiunea de identificare

____________________

* I. Mircea, Op.cit.

** L.Ionescu, D.Sandu Op. cit.

*** I. Mircea, Op. cit.

provine din limba latina si ea nu este specifica numai criminalisticii, ci este folosita si de celelalte stiinte.

În practica judiciara, identificarea criminalistica se bazeaza pe modificarile materiale produse ca urmare a interactiunii dintre faptuitor, mijloacele folosite de acesta si elementele componente ale locului unde se desfasoara activitatea infractionala.

Identificarea criminalistica s-a dezvoltat ca o parte de sine statatoare a stiintei criminalistice si are ca scop determinarea fiintei, a obiectului sau fenomenului care a creat urmele descoperite in campul infractional, contribuind astfel in mod nemijlocit la realizarea a insasi imperativului legislatiei penale “ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala”*