Pagina documente » Psihologie, Sociologie » Comunicarea telefonica. Studiul cunoasterii la nivelul comunicotional

Cuprins

lucrare-licenta-comunicarea-telefonica.-studiul-cunoasterii-la-nivelul-comunicotional
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-comunicarea-telefonica.-studiul-cunoasterii-la-nivelul-comunicotional


Extras din document

COMUNICAREA TELEFONICA
Cuprins
CAPITOLUL I .
STUDIUL CUNOASTERII LA NIVELUL COMUNICOTIONAL
CAPITOLUL II
EVOLUTIA SI DEZVOLTAREA COMUNICARII PRIN TELEFON
CAPITOLUL III
MODERNIZMUL COMUNICARII TELEFONICE
CONCLUZII

Alte date

?

COMUNICAREA TELEFONIC?

CAPITOLUL I .

STUDIUL CUNOASTERII LA NIVELUL COMUNICOTIONAL

Comunicarea reprezinta instiintare, stire, veste, raport, relatie, legatura. Cam acestea vor fi sinonimele care ne sunt oferite de catre’’Dictionarul explicativ pentru comunicare.’’ 1 Desi pare simplu intelesul comunicarii este mult mai complex si plin de substrat.

Comunicarea are o multime de intelesuri, o multime de scopuri si cam tot atatea metode de exprimare si manifestare. Nu exista o definitie concreta a comunicarii insa se poate spune cel putin ca, comunicarea inseamna transmiterea intentionata a datelor , a informatiei.

Ce se intelege prin comunicare:

? provocare constanta pentru psihologia sociala ;

? activitate;

? satisfacerea nevoilor sociale;

? legatura intre oameni, etc.

De cand s-a impus ca o componenta esentiala a lumii moderne, sistemul comunicarii de masa s-a manifestat permanent ca un actor activ al jocului social, modeland celelalte subsiteme ale societatii:nici politicul, nici cultura si nici viata cotidiana nu au putut scapa depresiunea exercitta de mesajele presei.’’Mass-media ne ne afecteaza profund, deoarece constituie o prezenta constanta in viata noastra. Alte intitutii pot avea un impact mai puternic, dar nu unul atat de persistent si adanc. Afilierea familiala si prieteniile se schimba ce individul se maturizeaza si trece prin diferitele etape ale vietii. Scoala ocupa numai o peroada limita de timp din existenta noastra. În antiteza, mass-media fac parte din viata noastra zilnica si ne insoteste din copilarie si pana la moarte.

În plus, mass-media au o aniversalitate pe care nu o are nici o alta institutie:presa ofera un bagaj comun de idei si imagini, care depasesc barierele sociale si geografice.’’2

_____________________

1Academia Romana Dictionar General al Literaturii Romane Bucuresti 2001

2 Leo Bogard comunicarea in mass-media, Ed.Carro, Bucuresti 1998

Din aceasta cauza, analiza modului in care presa influienteaza societatea (in mod voit, in urma unei strategii determinate anterior sau in chip intamplator) a constituit una dintre preocuparule majore ale cercetatorilor mass-media.

Primele etape ale acestor ivestigatii sunt legate de conceptele de societatea de masa si cultura de masa, precum si de convingerea puterii de influenta a tehnicilor de comunicare de masa. Acestea sunt considerate capabile sa impuna, fara obstacole, ideile si modelele de comportament continute in mesajele lor.Studiile privind mass-media au incercat sa urmareasca atentinteractiunea dintre receptori si mesajele primite, precum si modul in care, in grup sau individual, acestia filtreaza si interpreteaza continuturile difuizate de presa. Aceasta evolutie marchiaza ‚’’trecerea de la preocuparile privind ceea ce mass-media face cu publicul la cele privind ceea ce publicul face cu mass-media.’’

Efectele mass-media se pot resimti in zone diferite ale societatii.Dupa Denis McQuall,

mass-media pot actiona asupra: indivizilor,grupurilor,institutiilor,intregii societati.4 De asemenea,ea poate afecta posibilitatea umana in:dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea afectiva (crearea unor atitudini si sentimente) sau dimensiunea comportamentala (schimbari ale modulul de de actiuni alindivizilor si fenomene de mobilizare sociala)

Dintr-o alta perspectiva, influienta mass-media se poate produce intr-un interval scurt de timp, sau poate avea nevpie, pana a deveni operationala, de un interval mai amplu. De asemene , efectele preseipot crea schimbari nedorite sau shimbari dorite.Ele pot fi rezultatul unui proces controlat (companiile de presa) sau ale unor ocurente mai mult sau mai putin asteptate.

În bibliografia de specialitate se considera ca influienta mass-media poatesa conduca, la nivelul receptorilor individuali, la realizarea : 1)acordul, 2)identificarii sau 3)internalizarii valorilor sau a sensurilor transmise prin presa.5

1)Acordul se refera la ‚’’aceptarea constienta a influientei unui mesaj. Pornind de la constatarea ca, intre opiniile pe care le are si valorile promovate de mesajul respectiv exista o anumita convergenta, individul adera, in mod rational, la continutul acestuia’’6 ____________________

3Leo Bogart, op. Cit., pag.12

4Denis McQuail, mass Communication Theory, London,1987,Sage Publ.

5Mihai Coman, Din culisele celei de-a patra puteri, Ed. Carro, Bucuresti,1996

6Mihai Coman, Introducere in sistemul mass-media, Ed.Polirom, Iasi,1999, pag.107

Se remarca faptul ca adeziunea este critica. Aceasta nu dureaza, putand fi supusa reevalorilor. Ea este conjuncturala si nu atinge structurile profunde ale personalitatii indivizilor in cauzaAstfel acordul cu pozitia unui anumit lider politic poate disparea imediat ce publicul detecteaza elemente noi, fie in actiunile sau in limbajul acestuia, asa cum transpar ele din presa,fie din evalorile celor care comenteaza viata politica.

Din cercetarile din domeniu s-a evidentiat faptul ca mediatizarea excesiva a unei personalitati poate crea un efect contrar celui dorit (asa-numitul’’efect bumerang’’), ducand la iritarea, plictisirea si dezinteresul publicului fata de figura sau ideea care intra excesiv de des in viata de zi cu zi a oamenilor.

2)Identificarea presupune’’asumarea valorilor promovate de sau prin sursa mass-media si, in consecinta, imitarea comportamentului promovat de aceasta’’.7 Proceselede identificare apar ca fiind evidente in sfera consumului de divertisment:foare multe grupuri de tineri se imbraca si se comporta asemenea vedetei pop preferate. La fel, nenumerate familii isi aranjaja mobila in casa conform unor modele distribuite de revistele de specialitate sau conform stilului promovat de un anumit serial TV de mare succes. De asemenea, multi dintre oameni folosesc expresii si moduri de a vorbi preluate de la eroii preferati, fie ei imaginari sau reali. În foarte multe cazuri, pentru a facilita acest proces, creatorii de show-uri sau de seriale TV construiesc personaje care sa fie cat mai asemanatoare cu cele’’comune’’,familiare publicului-tinta.

Astfel, dupa cum s-a observat, desi eroii din popularul film’’Dallas’’ apartin paturilor clasei

bogate, casa lor este mobilata in stilul clasei de mijloc(’’middle class’’), iar obiceiurile si comportamentul casnic specific familiei Ewing reproduc existenta domestica a americanului mijlociu. Leonard Katzman,producatorul si scenaristul acestui serial, marturisea:’’Familia Ewing aste alcatuita din oameni care au multi bani. Dar ei nu traiesc intr-un castel de vis.(…).Oamenii obisnuiti se pot imagina luand micul dejun in decorul casei Ewing. Ei ar putea merge sa doarma in una din camerele de la ferma Southfork, fara sa se simta straini. Poate ca unul din motivele succesului mondial al serialului vine din faptul ca oamenii obisnuiti pot sa se identifice cu modul de a trai si de a actiona al acestor personaje.Pentru noi a fost intotdeauna important sa construim in jurul eroilor un zid de nepatruns pentru public.’’8

________________

6Mihai Coman, Introducere in sistemul mass-media, Ed.Polirom, Iasi,1999, pag.107

7 Idem, Pag. 107

8M.Coman, op.cit.

Facilitand identificarea,creatorii de mesaje distribuite prin mass-media incearca sa atraga si sa fixeze publicul, sa obtina fidelizarea audientei.Toate acestea pot avea loc fie din ratiuni economice-cresterea retelelor publicitare, fie politice-cresterea audientei si consolidarea sprijinului electoral.

3)Internalizarea implica asimilarea valorilor, semnificatiilor si modelelor de comportament difuzate de mass-media si topirealor in valorile care constituie conceptia despre lume si in modul de comportament difuzate de mass-media si topirea lor in valorile care constituie conceptia despre lume si in modul de comportament al indivizilor.Prin acest fenomen se distionge maximum de eficacitate in actiunea de influentare a opiniei publice.

În general,internalizarea reprezinta punctul terminus al unui proces de influientare sau al unei companii de persuasiun. 9

Spre exemplu, o multitudine de emisiuni stiintifice care prezinta legatura dintre fumat si cancer, corelate cu dezbateri si talk-show-uri, cu filme in care eroii nu fac apel la tigari, cu concerte dedicate combaterii fumatului si cu chemari lansate de personalitati avand priza la public, poate conduce, in multe cazuri, la shimbarea convingerilor si la internalizarea unei noi valori-antitabagismul.

Pe lista cazuilor tipice de internalizare a unor valori, ca efecte ale activitatii presei, se pot include si schimbarile de comportament ale consumatorului dupa o companie publicitara(renuntarea la detergent in favoarea altuia, achizitionarea unui nou tip de televizor,cumpararea de accesorii vestimentare moderne),precum si schimbarea orientarii politice in urma unei campanii de persuasiune politica(asumarea valorilor unui grup sau partid politic, adeziunea, electorala a unui lider).

În viata sociala reala, efectele exercitate de mesajele mass-media asupra receptorilor se concretizeaza intr-o mare varietate de forme.Cercetatori au propus, de-a lungul anilor, diferite modele teoretice si diferite sisteme de clasificare ale multiplelor forme de influientare pe care le-au detectat.În general, aceste obtiuni au variat, in mod ciclic, de la ideea’’efectelor puernice’’ la aceea a ‚’efectelor slabe.’’10

Caracteristicile atribuite acestor efecte s-au modificat intr-un mod substantial:cercetatorii au trecut de la efecte globale la efecte specifice, de la cele directe, pe termen scurt, la cele indirecte, pe termen lung.

__________________

9Ioan Dragan,Paradigme ale comunicarii de masa, Ed. Sansa,Bucuresti,1996