Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Capitolul I Creditul si dobinda

1.1. Conceptul si trasaturile creditului..........
5
1.2. Dobinda
7
1.3. Consemnarea si transferabilitatea creditului..........
12
1.4. Formele creditului..
13
1.4.1. Creditul comercial..
14
1.4.2. Creditul bancar......
15
1.4.3. Creditul obligatar...
17
1.4.4. Creditul ipotecar....
17
1.4.5. Creditul de consum
18
1.4.6. Titlurile de credit....
20
1.4.7. Creditarea agentilor economici..............
24
1.4.8. Conturi bancare.....
24


Capitolul II Informatii cu privire la acordarea si obtinerea creditelor

2.1. Acordarea unui credit............
25
2.2. Obtinerea creditului
28
2.3. Rapoartele privind solvabilitatea clientilor.............
30
2.4. Recuperarea creantelor.........
31
2.5. Determinarea formelor de garantie a creditelor.......
32
2.5.1. Garantii reale.........
33
2.5.2. Garantii personale..
36
2.6. Gestionarea creditelor si controlul acestora...........
37
2.6.1. Gestionara creditelor.............
37
2.6.2. Controlul creditelor bancare...
38
2.6.3. Controlul bancar al creditelor pe termen scurt........
39
2.6.4. Controlul creditelor pe termen lung si mediu..........
40


Capitolul III Raiffeisen Bank

3.1. Raiffeisen - prezentare generala............
42
3.2. Raiffeisen Zentralbank Osterreich - date generale..
44
3.3. Raiffeisen Bank a preluat Banca Agricola
45
3.4. Tipuri de produse de creditare oferite de Raiffeisen Bank clientilor.........
47
3.4.1. Divizia Corporatii...
47
3.4.2. Divizia Retail.........
51
3.5. Norme interne de creditare.....
54
3.5.1. Analiza de credit....
57
3.5.2. Momentul analizei si luarea deciziei.......
59
3.5.3. Obiectivele analizei de credit..
60
3.5.4. Identificarea categoriilor de risc ale unei tranzactii.
61


Capitolul IV URS - Sistemul Unificat de Rating

4.1. Prezentare generala...
64
4.2. Ponderari de risc ......
65
4.2.1. Ratingul clientului ..
65
4.2.2. Ratingul colateralului ............
66
4.2.3. Raportul de rezumat al ratingului............
68
4.3. Prezentare detaliata a URS........
69
4.3.1. Criterii de rating al clientului...
69
4.3.2. Criterii de rating a colateralului
77
4.3.2.1. Tipuri de colateral
78
4.3.3. Raport de rezumat al Ratingului.............
89
4.4. Proceduri de aprobare a facilitatilor de credit............
90
4.5. Monitorizarea creditelor............
91

Capitolul V - STUDIU DE CAZ - CREDIT CAPITAL ACORDAT UNUI IMM
93


Concluzii



Bibliografie

Alte date

?_____________________________________________________________________________________________?CAPITOLUL 1. CREDITUL SI DOBÂNDA

1.1. Conceptul si trasaturile creditului.

Creditul este o relatie baneasca care se stabileste intre o persoana fizica sau juridica, denumita creditor, care acorda un imprumut de bani mai multor persoane fizice sau juridice denumite debitori, pentru o anumita perioada de timp, contra unui cost monetar numit dobanda. Creditul mai poate fi definit ca o operatiune prin care se ia in stapanire imediata resurse monetare, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, insotit de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutor1.

Cu toata complexitatea lor relatiile de credit au o esenta comuna data de trasaturile lor caracteristice: subiectii relatiei de creditare, dobanda, rambursabilitatea, acordarea creditului, consemnarea si transferabilitatea acestuia.

Subiectii relatiei de creditare sunt creditorul si debitorul, in functie de natura lor, subiectii relatiei de creditare pot fi persoane fizice, agenti economici sau state, intreprinderea si persoanele fizice apar in ambele ipostaze atat ca debitor, cat si creditor.

Un element esential al raportului de credit, este promisiunea de rambursare care presupune riscuri si necesita, in consecinta. angajarea unei garantii.

Riscul de rambursare decurge din aceea ca, le scadenta, debitorul ar putea fi incapabil sa-si onoreze obligatiile fata de creditor

În raporturile de credit, riscurile probabile sunt:

- riscul de nerambursare;

- riscul de imobilizare.

Riscul de nerambursare consta in posibilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, sau deficientelor imprumutului.

Pentru prevenirea riscului trebuie sa se analizeze temeinic imprumutul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub diverse aspecte: umane (competenta, moralitate), economice (situatia internationala, nationala, indicatorii de bonitate), financiara (situatia financiara, indatorarea existenta, capacitatea de rambursare), juridice (forma juridica, legaturile juridice cu alte intreprinderi)2. Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare a imprumutului.

1 C. Basno, C. Floricel – Moneda, credit, banci – Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1994.

2 Maria Bodnac – Finante – Moneda, Litografia ASE Bucuresti 1994

Riscul de imobilizare survine la banca sau la detinatorul de depozite, care nu este in masura sa satisfaca cerintele titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. Efectele negative ale unei asemenea situatii pot fi prevenite prin administrarea judicioasa a creditelor si a depozitelor de catre banci.

Pentru minimizarea acestor riscuri creditorul trebuie sa solicite debitorului garantii personale sau reale.

Garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati in cazul in care debitorul este in incapacitate de plata.

Garantia reala cuprinde retinerea, gajul si ipoteca.

- retinerea este dreptul creditorului de a pastra un bun al debitorului atata vreme cat acesta nu a fost achitat integral. Pentru aceasta trebuie indeplinite anumite conditii: bunul corporal detinut de creditor sa aiba o legatura cu creanta. iar creanta sa fie certa si exigibila.

Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia creditului. Gajarea poate avea loc cu. sau fara deposedare.

Daca gajarea are loc fara deposedare, creditorul primeste un titlu de recunoastere a gajului care face obiectul publicarii (de pilda gajarea fondurilor de comert).

Creditorul titular al gajului, in virtutea gajarii, are anumite drepturi: de preferinta (de a fi platit inaintea altora, in cazul vanzarii bunului ce reprezinta garantia), de urmarire (daca se schimba proprietarul), de retinere (pastrarea obiectului gajului) si de vanzare (hotararea in justitie a bunului gajat).

Ipoteca este actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui imobil fara deposedare si cu publicitate.

Ipoteca confera creditorului dreptul de preferinta si dreptul de urmarire. Ipoteca poate fi legala (prevazuta de lege), convenita (consimtita prin contract) sau judiciara (acordata de organele judecatoresti)

Privilegiul este dreptul conferit prin lege unor creditori de a avea prioritate in a fi platiti atunci cand dispune de o garantie asupra unei parti sau asupra totalitatii patrimoniului debitorului.

Creditorul privilegiat dispune de dreptul de preferinta si de dreptul de urmarire. Privilegiile pot fi generale si speciale, respectiv mobiliare si imobiliare.

Oricare ar fi garantiile oferite, creditorul nu poate sa piarda din vedere ca o buna garantie nu trebuie sa fie decat o precautie suplimentara si nu un suport al unui risc mai mult decat posibil.

Decizia creditorului trebuie sa se intemeieze pe totalitatea insusirilor calitative ale debitorului, ale patrimoniului sau si a modului de administrare si nu numai pe cele ce se desprind din aprecierea garantiilor. Trebuie subliniat ca in caz de necesitate, transformarea-garantiilor in bani presupune pentru creditor eforturi si cheltuieli suplimentare si implica imobilizari indelungate ale fondurilor. Toate acestea deturneaza creditorul, respectiv pe bancher, din preocuparile sale obisnuite si-i aduce prejudicii ce nu intotdeauna pot fi comensurate valoric si pe aceasta cale, recuperate.

Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. De la termene foarte scurte (24 de ore) si incheindu-se cu termene de 30-50 de ani pentru imprumuturi privind constructia de locuinte.

1.2. Dobanda

Dobanda este pretul platit de debitor creditorului, pentru dreptui de folosire a imprumutului pana !a scadenta. Dobanda mai poate fi definita ca fiind suma de bani platita creditorului de catre debitor pentru dreptul de folosire a capitalului imprumutat, pe intreaga perioada a imprumutului.

Marimea ei depinde de creditul avansat, perioada de timp cat a fost folosit acest capital si de nivelul ratei dobanzii.

Rata dobanzii exprima nivelul pretului la care poate fi dobandit imprumutul acceptat de solicitant. In mod concret, rata dobanzii se determina ca un raport procentual intre marimea dobanzii totale si capitalul imprumutat, conform formulei:

in care:

d = rata dobanzii

D= dobanda totala

C = capitalul imprumutat

În mod curent, rata dobanzii se exprima fara a se face referire la perioada de timp deoarece aceasta este considerata implicit a fi de un an (rata anuala a dobanzii).

Nivelul ratei dobanzii se stabileste pe piata financiar-bancara in functie de cerere si oferta.

Oferta de capital de imprumut, provine din urmatoarele surse1:

1) Surse provenite in cadrul circuitului productiv al capitalului sub forma:

a) capitalului fix - care provine din recuperarea treptata a amortizarii acumulate.

b) capitalul circulant - momentul incasarii contravalorii produselor nu coincide cu momentul angajarii cheltuielilor; incasarilor sunt practic zilnice, in timp ce aprovizionarile se fac numai la anumite termene, prevazute in contractele de livrare.

c) rezultatele financiare care se obtin la fel o data cu incasarea produselor finite, dar care sunt folosite periodic (pentru plata impozitelor, taxelor, pentru constituirea sau pentru plata dividendelor etc.).

Toate aceste fonduri temporar disponibile apar evidentiate in conturile bancare ale agentilor respectivi si reprezinta o parte a resurselor de creditare.

2) Sursele banesti ocazional disponibile le institutiilor bugetare: finantarea functionarii acestora se face fie de la bugetul central, fie de la bugetul local prin intermediul unor conturi bancare alimentate periodic iar cheltuielile au un caracter continuu.