Pagina documente » Stiinte Economice » Dezvoltarea durabila, delimitari conceptuale

Cuprins

lucrare-licenta-dezvoltarea-durabila-delimitari-conceptuale
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-dezvoltarea-durabila-delimitari-conceptuale


Extras din document

CUPRINS :
I. DEZVOLTAREA DURABILA, DELIMITARI CONCEPTUALE
I.1 PREMISELE APARITIEI DEZVOLTARII DURABILE
I.1.1 DEZVOLTAREA DURABILAIN RAPORT CU CELELALTE CONCEPTE ALE DEZVOLTARII
I.1.2 DEZVOLTAREA DURABILA - OBIECTIVE
I.2 DEZVOLTAREA SOCIALA
I.2.1 RECONSIDERARI ALE CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE, CU PRIVIRE LA COMPONENTA SOCIALA
I.2.2 POLITICA SOCIALA, PILON AL DEZVOLTARII SOCIALE
I.2.3 CERINTE PRIVIND POLITICA SOCIALAIN PERIOADA DE TRANZITIE
I.3 DEZVOLTAREA UMANA
I.3.1 DE CE DEZVOLTARE UMANA?
I.3.2 PROGRESEIN DEFINIREA SI MASURAREA DEZVOLTARII UMANE
I.3.3 DEZVOLTAREA UMANAIN PRACTICA
II. INDICATORII DEZVOLTARII UMANE
II.1 POPULATIA
II.1.1 INDICATORII DEMOGRAFICI. DEFINITII SI METODE DE CALCUL
II.2 SANATATEA
II.3 EDUCATIA
II.4 OCUPAREA FORTEI DE MUNCA
II.5 VENITURILE SI CONSUMUL POPULATIEI
II.5.1 VENITURILE
II.5.2 CONSUMUL
II.6 INDICELE DISPARITATIIINTRE SEXEIN DEZVOLTAREA UMANA (IDS)
II.6.1 INDICELE PARTICIPARII FEMEILOR (IPF)
II.6.2 INDICELE SARACIEI UMANE (IS)
III. POPULATIA
III.1 EVOLUTIA POPULATIEI ROMANIEI
III.1.1 POPULATIAINREGISTRATA LA RECENSAMINTE
III.2 INDICATORII DEMOGRAFICIIN ROMANIAIN
III.3 ANEXE
IV. SANATATEA
IV.1 STRUCTURA SISTEMULUI DE SANATATE
IV.2 STAREA DE SANATATE A POPULATIEI
IV.2.1 SPERANTA DE VIATA
IV.2.2 MORTALITATEA
IV.2.3 MORBIDITATEA
V. EDUCATIE
V.1 BAZA MATERIALA SI PARTICIPAREA LA EDUCATIE
V.2 INFRASTRUCTURA SCOLARA
V.3 PERSONALUL DIDACTIC
V.4 PLURALISMUL OPTIUNILORIN DOMENIUL EDUCATIEI
VI. OCUPAREA FORTEI DE MUNCA
VI.1 EVOLUTII GLOBALE
VI.2 STRUCTURI SI TENDINTEIN OCUPAREA FORTEI DE MUNCA
VI.2.1 CARACTERISTICI ALE POPULATIEI OCUPATE
VI.2.2 SOMAJUL
VI.3 DISPARITATI SALARIALE
VII. VENITURILE SI CONSUMUL
VII.1 VENITURILE
VII.1.1 STRUCTURA VENITURILOR
VII.1.2 DISTRIBUTIA VENITURILOR
VII.1.3 VENITURILE BANESTI
VII.1.4 VENITURILE DISPONIBILE (NETE)
VII.1.5 VENITURILE REALE
VII.2 CHELTUIELILE GOSPODARIILOR
VII.2.1 STRUCTURA CHELTUIELILOR
VII.2.2 CHELTUIELILE BANESTI
VII.2.3 CHELTUIELILE DE CONSUM

Alte date

?

CAPITOLUL 1

DEZVOLTAREA DURABIL?, DELIMIT?RI

CONCEPTUALE

1.1.1. Premisele aparitiei dezvoltarii durabile

Din marea criza a anilor '29 - '33 omenirea a iesit in baza unor retete de politica economica keynesiana. Desi promotorul acestei politici, J. M. Keyness si-a dorit doar “treizeci de ani gloriosi”, statisticile inregistrand cea mai inalta rata de crestere cunoscuta vreodata. Efectele obtinute au fost peste asteptari: nu numai ca s-a iesit din marea criza in care erau cea mai mare parte a tarilor lumii, dar s-au obtinut si sporuri de bogatie materiala, cu repercusiuni directe asupra nivelului de trai si calitatii vietii.

Aceste efecte nu au fost pozitive pe toata linia, economistii constatand ca la nivelul anilor '60 - '70 aceasta crestere s-a platit cu un pret dur, numit inflatie. O perioada de timp s-a acceptat ca inflatia este un pret platit pentru fericirea de a ocupa un loc de munca pana in momentul in care economia si societatea au fost puse in fata unui rau inedit, cu trei dimensiuni simultane: inflatie, somaj si stagnare economica. Au aparut totodata, si insotitorii nedoriti: poluarea, risipa, adancirea decalajelor intre bogati si saraci, pervertirea unor valori umane recunoscute, dublate de constientizarea faptului ca a continua in aceasta directie inseamna a confisca insusi viitorul. Acesti factori negativi au pus problema redefinirii cresterii si dezvoltarii economice, ca modalitate de realizare si finalitate.

Dar indiferent de locul pe care il ocupa in economia mondiala o tara, indiferent de gradul de perceptie al obiectivitatii fenomenului, dezvoltarea durabila se va impune cu necesitate pentru toata lumea deoarece tipul de crestere economica postbelica este acuzat de faptul ca:

- a poluat mediul si a afectat sanatatea oamenilor;

Mediul este suportul si izvorul vietii, a-l polua si distruge echivaleaza cu a submina existenta umana.

Dezvoltarea economica are si efecte negative ce privesc in mod direct mediul prin gradul lor de acuitate, pun in pericol insasi existenta umanitatii. Suma acestor efecte negative, nedorite dar prezente, la care a condus tipul de crestere economica postbelica se numeste poluare.

- a antrenat si incurajat risipa si a epuizat rezervele cunoscute;

Risipa de resurse, la care tipul clasic de crestere si dezvoltare economica a condus, reprezinta obiectul unei critici din partea unor economisti, filozofi, sociologi etc. de orientari doctrinare diferite. Comuna tuturor acestora le este constatarea ca lumea resurselor fizice si a fortei de munca este una finita si ca, daca tipul de crestere economica gandit pe baze clasice continua, mai devreme sau mai tarziu, viitorul va fi pus sub un dramatic semn de intrebare.

- a frustrat lumea a treia, adancindu-i decalajele fata de cea a bogatilor;

Împartirea lumii in bogati si saraci nu este de data recenta, dimpotriva ea exista inca din cele mai vechi timpuri. Este de stiut ca imprejurari istorice, politice, geografice etc., au explicat si explica aceasta structura mozaica a globului.

Ceea ce, in mod particular retine atentia este faptul ca decalajele dintre cele doua lumi, in loc sa se atenueze, se adancesc in pofida tuturor asteptarilor.

De modelul de crestere postbelica, lumea a treia s-a crezut indreptatita sa profite, dar acest lucru nu s-a intamplat. Dimpotriva, clivajele de avere si pozitia in lume s-au adancit in permanenta, in defavoarea celor saraci.

- a creat iluzia bunastarii printr-o statistica mincinoasa;

Dezvoltarea este un concept multidimensional, dar din orice directie am privi lucrurile, ea urmareste, ca scop suprem, binele omului. În acelasi timp tarile lumii nu se gasesc la acelasi nivel de dezvoltare si, deci, nu asigura realizarea binelui individual si colectiv la aceeasi amplitudine. Spre a avea masura exacta a acestei amplitudini, teoria, dar mai ales practica economica a recurs la anumite instrumente de masura.

Nu e usor sa masori bunastarea si binele omului, insa tentatia exista. În principiu, s-a mers pe linia cuantificarii a ceea ce poate fi cuantificat in viata umana. Astfel, s-a procedat, intr-o maniera reductionista, la identificarea dezvoltarii cu cresterea economica, lasandu-se deoparte multe, dar importante aspecte care tin de domeniul calitativ al vietii: acces la educatie, asistenta medicala, la procesul de adoptare a deciziilor, dimensiunea timpului liber etc.

Procedand astfel, teoria si practica economica s-au concentrat asupra Produsului Intern Brut (PIB) si Produsul National Brut (PNB) ca principali indicatori de masurare a cresterii economice si, cu deosebire asupra Produsului Intern Brut.

Recurgerea la acest din urma indicator a creat o imagine falsa asupra configuratiei bogatiei si bunastarii pe glob. Tocmai aceasta imagine este avuta in vedere de promotorii teoriei dezvoltarii durabile. Acestia sustin ca “reusita” calculata numai pe baza Produsului Intern Brut este o amagire statistica.

- a pervertit valori recunoscute si a redus individul la o singura dimensiune: homo economicus.

Ca orice proces si fenomen, cresterea economica postbelica a avut si are imperfectiunile ei. Pe langa cele aratate, criticii scot in evidenta si pe acelea care fac trimitere la valorile sociale si culturale, la valorile umane in general.

Ceea ce se vrea, in principiu, a se releva este ca actualul tip de crestere si dezvoltare a convertit si pervertit valorile traditionale, simple, pure, directe si nesofisticate, in valori fetis, ca el se bazeaza pe “violente structurale”, pe mecanisme oprimante si inechitabile, pe valori paralizante care relativizeaza sau anuleaza finalitatea socio-umana a cresterii economice.

Modelul de crestere economica postbelica este reflectarea unui anumit model de gandire economica. Un model care a scos economia din sistem, aneantizand socialul, politicul, culturalul etc. Acest mod de gandire este la originea unor constructii aritmomorfice abstracte, rupte de real, constructii in care ecuatiile de profit spun totul, iar viata individului este redusa la o singura dimensiune – castigul, constructii in care neutralismul pietei fata de sentimentele umane sau indiferenta sa la limitele suportabile ale resurselor si biosferei sunt prezentate drept calitati, in care dimensiunea si structura consumului se afla sub zodia unor factori nerationali, precum setea de satisfactii, miopia, nechibzuinta, ostentatia, risipa (Keynes).

1.1.2. Dezvoltarea durabila in raport cu celelalte concepte ale dezvoltarii

Conceptul de dezvoltare durabila apartine teoriei noi a dezvoltarii economice, ea fiind o ramura relativ noua a teoriei economice generale, de care s-a desprins ca o ramura autonoma la nivelul anilor ’50 - ’60.

Într-o faza incipienta s-a considerat ca principalele categorii operante ale acesteia sunt: expansiunea, cresterea, progresul, dezvoltarea, subdezvoltarea. Teoria dezvoltarii economice a captat atentia unui numar mare de economisti, sociologi, filosofi etc.,insa opiniile acestora nu se suprapun totalmente.

În linii generale, expansiunea este privita ca fiind o crestere economica pe termen scurt si cu deschidere spre reversibilitate. Opus expansiunii, fenomenul de crestere economica este asimilat cu o marire in dimensiuni absolute a indicatorilor macroeconomici:

- venit national sau produs global.

- atunci cand cresterea in valoare absoluta a indicatorilor macroeconomici este privita la modul relativ, rezulta un alt concept al dezvoltarii durabile si anume progresul economic. Acesta reprezinta o crestere a venitului national pe locuitor. În raport cu acesta, cresterea economica poate fi progresiva, recesiva sau statica.

Conceptul de dezvoltare a aparut datorita orientarii cu predilectie asupra laturii cantitative a indicatorilor lasand la o parte aspectele calitative si structurale produse odata cu cresterea economica.

În ceea ce priveste acest concept opiniile au fost variate, totusi in mod unanim se admite ca dezvoltarea este un concept multidimensional. Adica in afara de aspectul economic, care face referire la crestere si progres, importante sunt considerate aspecte legate de social, politic, ambiental, stiintific, spiritual, uman etc. Tot in mod unanim se admite ca dezvoltarea inglobeaza in mod obligatoriu cresterea si progresul economic.

P. Guillaumont a dat urmatoarea definitie dezvoltarii: “ansamblul schimbarilor de structuri mentale si de comportamente sociale care permit cresterea produsului real global si care transforma progresele particulare intr-un progres social generalizat”. În conceptia lui P. Guillaumont progresul social generalizat reprezinta scopul suprem al dezvoltarii si are urmatoarele obiective:

- promovarea progresului economic printr-o mai judicioasa repartizare a

rezultatelor cresterii pentru a elimina disparitatile de avere si pozitie sociala;

- eliminarea saraciei si asigurarea unui nivel de trai decent;

- ridicarea standardului de viata;

- extinderea gamei de oportunitati si posibilitati de alegere in domeniul economic