Pagina documente » Drept » Dialogul social in Romania

Cuprins

lucrare-licenta-dialogul-social-in-romania
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-dialogul-social-in-romania


Extras din document

Cuprins
CAPITOLUL I
CONSIDERATII INTRODUCTIVE
A. SCURT ISTORIC AL ORGANIZARII MISCARII SINDICALE IN ROMANIA
1. ORGANIZAREA SINDICALA PANA LA 23 AUGUST 1944
2.ORGANIZAREA SINDICALA DUPA 23 AUGUST 1944
B. DIALOGUL SOCIAL IN ROMANIA
I. PARTENERIATUL SOCIAL SI TRIPARTITISMUL
II. ORGANISME TRIPARTITE CONSULTATIVE
1. CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL
2. COMISIILE CONSULTATIVE DE DIALOG SOCIAL DIN CADRUL UNOR MINISTERE SI AL PREFECTURILOR
3. ORGANISME TRIPARTITE DE COGESTIUNE
A. AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA
B. CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE
3. CASA NATIONALA DE PENSII SI ALTE DREPTURI DE ASIGURARI SOCIALE
C. DIALOGUL SOCIAL IN EUROPA
CAPITOLUL II
SINDICATELE
SECTIUNEA I
NOTIUNEA SI CADRUL LEGAL
SECTIUNEA A II-A
PRINCIPII
I. LIBERTATEA SINDICALA
I. A. NOTIUNEA SI IZVOARELE LIBERTATII SINDICALE
I.B. LIBERTATEA SINDICALA INDIVIDUALA SI LIBERTATEA SINDICALA COLECTIVA
I.C. PROTECTIA SI GARANTAREA LIBERTATII SINDICALE
I.C. LIBERTATEA SINDICALA IN EUROPA
II. PLURALISMUL SINDICAL
III. INDEPENDENTA SINDICATELOR
SECTIUNEA A III-A
TRASATURILE SINDICATELOR
SECTIUNEA A IV-A
PERSONALITATEA JURIDICA A SINDICATELOR
SECTIUNEA A V-A
ATRIBUTIILE ORGANIZATIILOR SINDICALE
CAPITOLUL III
REPREZENTANTII SALARIATILOR
SECTIUNEA I
NOTIUNEA SI ORGANIZAREA
SECTIUNEA A II-A
ATRIBUTIILE REPREZENTANTILOR SALARIATILOR
CAPITOLUL IV
PATRONATELE
SECTIUNEA I
NOTIUNEA
SECTIUNEA A II-A
I. CONSTITUIREA SI ORGANIZAREA PATRONATELOR
II. ORGANIZATII PATRONALE
A. CONFEDERATIA PATRONALA DIN INDUSTRIA ROMANIEI
CONPIROM
B. CONFEDERATIA NATIONALA A PATRONATULUI ROMAN
C.N.P.R.
B. CONSILIUL NATIONAL AL INTREPRINDERILOR PRIVATE MICI SI MIJLOCII
C.N.I.P.M.M.R.
D. UNIUNEA GENERALA A INDUSTRIASILOR DIN ROMANIA
U.G.I.R.
SECTIUNEA A III-A
ATRIBUTIILE PATRONATELOR
CAPITOLUL V
CONCLUZII

Alte date

?CAPITOLUL I

CONSIDERATII INTRODUCTIVE

A. SCURT ISTORIC AL ORGANIZARII MISCARII SINDICALE IN ROMANIA

1. ORGANIZAREA SINDICALA PANA LA 23 AUGUST 1944

Ideea sindicala este consecinta directa a revolutei industriale de la inceputul secolului al XIX-lea . concentrarea industriei , a mijloacelor de producte in maniile unui numar foarte mic de persoane ,veritabili patroni, a avut drept efect ruptura echilibrului dintre oferta si cererea de fota de munca.

Gasind o oferta considerabila de mana de lucru, patroni puteau sa-si impuna cu usurinta conditiile lor in privinta muncii salariatilor. Efectele unei astfel de ituatii erau: ziua de munca cuprinsa intre 12-16 ore, lipsa masurilor de protectie a muncii, angajarea femeilor in munci cu facor ridicat de risc, angajarea copiilor in munca, copii cu varste de 5-7 ani, salariii mici.

In aceste conditii apare, pentru prima data, ideea sindicala; muncitorii au simtit nevoia de a se apara impotriva efectelor revolutiei industriale si au cautat, in special, ameliorarea conditilor de munca, organizandu-se in sindicate.

S-a considerat ca sindicalismul isi are originea intr0un fapt precis, si anume, nemultumirea generala. In sindicalism a fost vazut acel instrument de reformare sociala care avea sa treaca intrega grija si responsabilitate a productiei si a vietii asupra unor formatiuni speciale , numite sindicate. [1 Nae Ionescu,’’Conferinta tinuta la Fundatia CarolI’’, 11martie 1923, Tiparul,’’ Cultura Nationala’’, Bucuresti, 1923, p.3]

In Romania debutul miscari sindicale a avut loc spre sfarsitul secolului trecut, sub forma unor asociatii profesionale ce aveau caracter de intrajutorare, ele cuprinzand atat muncitorii cat si patronii. Transformarea acestor organizarii in sindicate se face o data cu crearea ,la i octombrie 1872, a Asociatiei Generale a Tuturor Lucratorilor din Romania. [2 Florin Dragne, I. Iacos,N.G.Munteanu, V.Petrisor,’’Miscarea sindicala din Romania’’,vol.1, ed. Politica, ,Bucuresti, p.26-44]

Legea Missir din 1902 permitea muncitorilor si patronilor de aceeasi profesie sa se grupeze si sa constituie o corporatie. Aceste corporatiii erau considerate a fi in slujba patronilor.

In anul 1905 se creaza primul sindicat muncitoresc „I.C. Frimu’’, ca organizatie combativa , cu scopul luptei contra „regimului burghezo-mosieresc’’, pentru revendicari economice si libertati democratice.

Din punct de vedere istoric, aparitia sindicatelor in tara noastra este consecinta miscarii socialiste prin intermediul careia au patruns in viata sociala. Dezvoltandu-se mai ales in mediile socialiste, miscarea sindicala a fost confundata cu miscarea socialista. [3 G. Tasca, op. cit., p. 89.]

In anul 1906 a avut loc la Bucuresti , prima conferinta a sindicatelor si a crercurilor socialiste , care a adoptat statutul sindicatelor si a creat Comisia Generala a Sindicatelor din Romania.

Pana la aparitia in 1912 a Legii Nenitescu „pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti’’, sindicatele au luptat contra nedreptatilor si expoatarii muncitorilor. Aceasta lege reglementeaza pentru prima data asigurarile sociale.

In literatura juridica s-a mentionat ca miscarea sindicala a cunoscut apogeul in 1920 , cand existau 146 de sindicate , ingloband 90.000de membri.

Considerandu-se ca ele urmaresc „scopuri politice si revolutionare’’ si nu „ interese pur profesionale’’, dupa greva generala din 1920, au fost dizolvate. [4 G.Tasca, po.cit., p. 89-90]

La 26 mai 1921 este adoptata „ Legea aupra sindicatelor profesionale’’, care stabileste pentru prima data, un cadru juridic al organizarii sindicatelor in Romania. Obiectul sindicatelor profesionale era, conform acestei legi : „ studiul, apararea si dezvoltarea intereselor profesionale’’; activitatea lor privea chestiunile de ordin industrial, comercial si agricol, tehnic si cultural; organizarea sindicatelor se facea dupa criteriile profesiunii, iar dizolvarea lor intervenea daca sopul constituirii era ilicit.

In urma sciziunii intervenite intre socialisti si comunisti, care au pus in pericol unitatea si existenta miscarii sindicale in Romania, Consiliul General al Sindicatelor a adoptat un ordin de zi ce a constituit, incepand din anul 1922 , Cartea Miscarii Sindicale. Ordinul comtinea prevederi referitoare la interzicerea in in interiorul sindicatelor a oricarei forme de activitate politica , sub sanctiuneea excluderii din organizatie.

De asemenea, activitatea sindicala trebuia sa se desfasoare in conformitate cu legea.

Ca oa consecinta a eforturilor facute pentru realizarea unitatii miscarii sindicale, in anul 1923 au fost create Sindicatele Unitare , care la Congresul de la Timisoara, au hotarat participarea sindicatelor la grevele din anii crizei economice interbelice (1929-1933).

Dupa instaurarea dictaturii regale, in anul 1938, sindicatele au fost interzise, incalcandu-se prevederile legii din 1921. la 12 octombrie 1938 s-a aoptat sistemul sindicatului unic prin asa numita Lege a breslelor. Statul nu recunostea decat un singur sindicat de profesie, pentru fiecare categorie de salariati si patrni. Putea functiona doar o singura breasla pentru fiecare categorie de preofesii in cuprinsul aceluiasi tinut si o singura uniune de bresle pe intreaga tara. Breslele reuneau , la un loc, atat pe muncitori cat si pe patroni, deci doua categorii de persoane cu interese diametral opuse, care, prin natura lor, se organizau pentru a se impune , fiecare, in fata celeilalte.

2.ORGANIZAREA SINDICALA DUPA 23 AUGUST 1944

Dupa 23 august 1944 incepe actiunea de reorganizare a sindicatelor in sensul subordonarii lor totale fata de partidul comunist si politica acestuia. Chiar de la 1 septembrie 1944 delegatiile partidului comunist si partidului social democrat s-au reunit intr-o conferinta sindicala pentru a discuta si a hotari masurile concrete de organizare a muncitorilor in sindicate. [5 Trifin Hagan,’’ Sindicatele Unite din Romania’’, 1944-1947, ed. Politica, 1968, p. 19] Cu acest prilej a fost constituita Comisia centrala de organizare a miscarii sindicale din Romania si au fost formulate principiile care sa stea la baza organizarii miscarii sindicale. Comisia a stabilit ca sindicatele se vor organiza grupand in sanul lor toate categoriile de salariati angajati intr-o intreprindere.

Congresul general al Sindicatelor Unite dinROmania, care s-a tinut la bucuresti in ianuarie 1945, a pus in centrul preocuparilor sale obiective cu un caracter vadit politic: marirea productiei pentru grabirea victoriei asupra Germaniei , intarirea aliantei intre clasa muncitoare si taranimea muncitoare si sprijinirea reformei agrare; epurarea din apararul de sta , armata , intreprinderi a elementelor fasciste, profasciste si reactionare; lupta pentru un regim democratic.

Un alt moment important in organizarea sindicala, dupa cel de al doilea razboi mondial, il constituie Congresul din anul 1953. in cadrul acestui Congres s-a hotarat schimbarea denumirii de Confederatie Generala a Muncii , inlocuindu-se comitetul central al acesteia cu Consiliul Central al Sindicatelor.

In anul 1966 a fost constituita Uniunea Generala a Sindicatelor dinRomania, care a fuctionat pana la 22 decembrie 1989. in aceasta perioada organizarea sindicala a fost urmatoarea:

? Sindicatul rea baza intregii activitati sindicale, el fiind organizat in intreprinderi , organizatii cu caracter obstesc, pe grupde intreprinderi sau institutii din aceeasi ramura;

? La nivelul fiecarei ramuri exista cate o uniune constituita prin afilierea sindicatelor din intreprinderi, institutii din aceeasi ramura;

? La nivelul comunelor, oraselor , municipiilor, judetelor erau organizate consilii sindicale, organe de coordonare, indrumare si control al activitatii organizatiilor sindicale de pe raza teritoriului respectiv;

? La nivel national, Uniunea Generala a Sindicatelor dinRomania, reunea in randurile sale uniunile sindicatelor pe ramuri de activitate si celelalte organizatii sindicale. Organul suprem de conducere era Congresul, convocat o data la 5 ani; el stabilea linia generala de activitate a organizatiilor sindicale, aproba sau modofoca statutul cadru al sindicatului, al uniunii sindicatelor pe ramura, statutul comisiilor teritoriale ale sindicatelor si statutul Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania. [6 Statutele cadru pe baza carora au fost organizate si au functionat sindicatele pana la 22 dec.1989 au fost aprobate de U.G.S.R. din 1981]

Pana in anul 1989 personalul incadrat in munca era „ cuprins aproape in totalitate in sindicate’’ [7 Raportul Cons. Central la U.G.S.R. la Congresul din 25-26 aprl. 1986, in „ Congresul U.G.S.R.’’, 24-26 aprl. 1986, ed. Politica , 1986, p. 56], fiind instituita obligativitatea inscrierii in aceste organizatii. Avand in vedere faptul ca la ultimul Congres al U.G.S.R. din 24-26 aprl.1986 au fost alesi 2045 de delegati , corespunzator normei de reprezentare de un delegat la 3600 de membri de sindicat, rezulta ca la acea vreme erau inregistrati 7.362.000 membrii de sindicat. [8 Raportul comisiei de validare a mandatelor delegatilor la Congresul amintit; p. 78]

Dorind sa se incadreze in standardele internationale, Romania a ratificat , prin Decretul nr. 231 din 1975 , Conventia nr. 87 din 1948 a O.I.M. privind libertatea sindicala, iar prin Decretul 232/ 1958, Conventia nr. 98/1949 a O.I.M. privind aplicarea principiilor de organizare si negociere colectiva. Desi ratificate insa, dispozitiile acestor conventii au fost incalcate in mod sistematic.

Cu toate ca se vorbea de libera aderare la sindicate , de autonomia functionala a acestora , in fapt era incalcat principiul libertatii sindicale, care presupune independenta sindicatelor fata de stat , de partidele politice si de orice alte organizatii , inclusiv fata de unitatea in care aceste sindicate sunt constituite.

S-a urmarit si s-a realizat practic subordonarea totala a sindicatelor fata de partidul comunist, unica forta de conducere in stat. De altfel, sindicatele reuneau oamenii muncii pentru infaptuirea politicii interne si externe a „P.C.R.’’, a prevederilor Programului Partidului [9 Statutul cadru al sindicatelor, ed. Politica, Bucuresti, p.8].

Conform statutelor si a altor documente care reglementeaza activitatea lor, rolul sindicatelor in aceasta perioada se manifesta in :

? Cresterea intensiva a productiei, a industriei, agriculturii si promovarii revolutiei tehnico-stiintifice;

? Cresterea raspunderii si exigentei colectivelor de oameni ai muncii in tripla lor calitate de proprietari, producatori, beneficiari;

? Recrutarea, pregatirea si perfectionarea fortei de munca;

? Participarea nemijlocota la masurile de pritectie a muncii, asigurarea sanatatii , organizarea conditiilor de odihna;