Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: MONEDA: FUNCTII, STABILITATE, PUTERE DE CUMPARARE 2
1.1. Geneza si evolutia monedei 2
1.1.1. Originile istorice ale monedei 2
1.1.2. Forme istorice de moneda 4
1.1.3. Moneda internationala 7
1.1.4. Perspectivele monedei nationale 10
1.2. Conceptul de moneda 12
1.3. Functiile monedei 14
1.4. Semnele monetare 15
1.5. Mentinerea stabilitatii preturilor 16
1.6. Puterea de cumparare a monedei in România 17
1.7. Puterea de cumparare in plan international 18
CAPITOLUL 2: POLITICA MONETAR? 21
2.1. Politica monetara 22
2.2. Obiectivele politicii monetare 25
2.3. Banca centrala - autoritate monetara 28
CAPITOLUL 3: STABILITATE ?I ECHILIBRU MONETAR 29
3.1. Stabilitatea monetarå, punct de plecare pentru intårirea monedei nationale 29
3.1.1. Puterea de cumpårare a banilor 29
3.1.2. Stabilitatea monetarå 30
3.1.3. Devalorizarea monetarå 31
3.2. Realizarea echilibrului monetar 32
3.3. Cererea si oferta monetarå 34
3.3.1. Cererea de bani si factorii determinanti ai acesteia 34
3.3.2. Oferta monetarå 35
CAPITOLUL 4: PUTEREA DE CUMPARARE A MONEDEI ÎN ROMÂNIA 37
BIBLIOGRAFIE 45

Alte date

CAPITOLUL 4: PUTEREA DE CUMPARARE A MONEDEI ÎN ROMÂNIA {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Economia este acea stiinta care analizeaza acele principii si reguli pe baza carora se poate ameliora relatia dintre nevoi si resurse. Totodata este „arta de a obtine maximum de la viata” dupa cum o defineste George Bernard Show.

Moneda este sangele care ,,iriga” corpul social al oricarei tari. Ea reprezinta premisa primara a tuturor pietelor si liantul originar al mecanismului concurential general. Moneda este un simbol definitoriu al comunitatii national – statale.

Moneda este in principal, o categorie macroeconomica, la care toti agentii economici dintr-o tara se raporteaza. Ea indeplineste functiile de masurare a activitatii economice si de mijlocire a schimbului. Pentru ca functiile si facilitatile monedei sa fie exercitate cu succes este necesar ca aceasta sa existe intr-un anumit volum si intr-o structura anume. Problemele referitoare la raportul de marime dintre activitatile economico-sociale si cantitatea de moneda in societate, sunt abordate si analizate, mai intai, cu conceptelele de masa monetara si viteza de rotatie a monedei. Teoria monetara moderna judeca moneda ca factor integrat in fenomenul economic contemporan si cu efecte determinate asupra acesteia. Cantitatea de moneda aflata in circulatie, repartizarea si utilizarea sa, exercita o influenta importanta asupra echilibrului si cresterii economice.

Economiile moderne sunt economii monetare, monetarizate [1 D. Ciucur, I. Gavrila, C. Popescu, Economie, Edit. Econmica, Bucuresti, 1999, p.101.], unde functiile monetare au atins un stadiu avansat [2 Monetizarea exprima utilizarea banilor in economie, in timp ce monetarizarea desemneaza evolutia functiilor monetare – tranzactii, economisire, credit – ale unui agent economic sau ale economiei in ansamblul ei. Teoria monetizarii releva trei etape: trocul liber, trocul etalonizat si monetarizarea reala care survine o data cu raspandirea monedei fiduciare si scripturale. Vezi in acest sens D. Daianu, Echilibrul economic si moneda, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1993, p.9. ]. De aceea, in cadrul analizei noastre vom urmari mai intai interactiunile intre pietele financiare (in speta piata monetara) si “economia reala” (pietele bunurilor si ale factorilor de productie). Acesta analiza are ca scop final de a reliefa relatia intre moneda si rata dobanzii, pentru a putea intelege apoi cum rata dobanzii poate actiona asupra cererii globale, si, prin aceasta, asupra nivelului de echilibru al productiei si al ocuparii.

CAPITOLUL 1: MONEDA: FUNCTII, STABILITATE, PUTERE DE CUMPARARE

1.1. Geneza si evolutia monedei

Modul de organizare a activitatii economice a unei societati difera in timp si spatiu. Abordand aceasta problema intr-o viziune istorica deducem doua mari sisteme (tipuri) economice: economia naturala si economia de schimb. Sistemele economice pot fi abordate si intr-o optica functionala, care permite studierea modului in care o economie isi exercita functiile fundamentale. Sub acest raport, in lumea contemporana s-au confruntat doua tipuri diametral opuse: economia de piata (descentralizata) si economia planificata (centralizata). Structura functionala a unei economii complexe, bazata pe o diviziune avansata a muncii, se refera in principal la mecanismul de alocare a resurselor economice, la sistemul de reglare si la regimul proprietatii. În functie de utilizarea sau neutralizarea monedei se face si o alta distinctie: economie nemonetara si economie de schimb monetar.

Economia nemonetara este economia unei societati care nu utilizeaza moneda. Ea cuprinde doua trepte de dezvoltare:

a) economia de autosubzistenta, in cadrul careia nu exista schimburi si ca atare nici instrumente de schimb;

b) economia trocului, care presupune existenta diviziunii activitatii economice in sectoare: pastoral, agricol, artizanal. Fiecare bun produs intr-un sector poate fi evaluat intr-o cantitate a altui bun si preschimbat direct cu acesta fara interventia unui instrument de schimb.

Economia monetara este aceea in cadrul careia banii devin “axa in jurul careia se invarteste viata economica”, insasi existenta omului fiind greu de conceput fara manuirea permanenta a instrumentului monetar. “Asa cum inima regleaza circulatia sangelui in organism, tot asa Sistemul Rezervei Federale regleaza pomparea banilor in arterele vietii economice” [3 D. Daianu, Echilibrul economic si moneda, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1993, p.26.

].

1.1.1. Originile istorice ale monedei

Originile banilor se plaseaza cu mult in antichitate, avand o istorie de cateva mii de ani. Multe triburi primitive par sa fi facut uz de ei. Specializarea si diviziunea muncii, implicand in mod necesar schimbul de activitati pentru satisfacerea nevoilor generale de consum, se afla la originea aparitiei si existentei banilor.

În comunitatile primitive, schimburile de produse erau restranse. Exista un sistem de troc, un schimb direct in natura ; de pilda schimbul unei oi pe zece gaini sau a unui kg. de grau pe 20 de scoici. Dar, mecanismul trocului prezinta limite evidente: intalnirea necesara intre doua persoane, fiecare din ele dorind sa obtina bunul posedat de cealalta prin cedarea propriului sau bun in schimb; dificultatea stabilirii relatiei de echivalenta intre obiectele destinate schimbului; lipsa de complementaritate intre producatori; slaba omogenitate a produselor identice; lipsa de fractionabilitate a acestora; costurile de transport; costurile de stocare a marfurilor in asteptarea momentului in care schimburile devin posibile etc.Datorita costurilor ridicate de tranzactie trocul limiteaza in mod considerabil volumul schimburilor.

Economiile in care schimburile deveneau tot mai numeroase au abandonat treptat trocul, recurgand la un bun particular: moneda. Au trecut la un sistem de schimb, cand din lumea marfurilor s-au desprins una sau mai multe marfuri cu rol de masurare a valorii bunurilor si serviciilor create in scopul schimbului. O diviziune complexa a muncii ar fi de neconceput fara introducerea acestei mari inventii sociale care o constituie moneda.

Înainte de a capata formele pe care noi le cunoastem, moneda a fost constituita dintr-o serie de produse ce faceau obiectul unor importante curente de schimb si care puteau fi, datorita acestui fapt, negociate cu usurinta. Un astfel de rol a fost indeplinit in trecutul indepartat de cereale, cochilii, ceai, animale, blanuri, tutun, zahar, ulei de masline, sare, diferite metale (cupru, fier, bronz) etc., iar mai tarziu de metale pretioase, indeosebi aur si argint.

Prin calitatile lor deosebite, aurul si argintul vor constitui, multa vreme, tipurile de moneda cele mai uzuale:

? divizibilitate perfecta fara modificarea substantei partilor, respectiv posibilitatea de a obtine elementele de dimensiune dorite, valoarea fiind proportionala cu greutatea lor;

? nealterabilitate, aurul si argintul nealterandu-se in contact cu aerul, putand fi stocate fara incnovenientele pe care le prezinta alte metale;

? maleabilitate, metalele pretioase putand capata amprenta unui adevarat simbol monetar, asigurata de exemplu de greutatea metalului;

? portabilitate, aurul si argintul avand o valoare mare si un volum mic;