Pagina documente » Politehnica » Analiza tehnica a manevrei navei pentru acordarea asistentei unei nave aflate in pericol

Cuprins

lucrare-licenta-analiza-tehnica-a-manevrei-navei-pentru-acordarea-asistentei-unei-nave-aflate-in-pericol
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-analiza-tehnica-a-manevrei-navei-pentru-acordarea-asistentei-unei-nave-aflate-in-pericol


Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I
GENERALITATI. 4
CAPITOLUL II
SISTEME INTERNATIONALE DE COMUNICATII FOLOSITE DE NAVELE/ AERONAVELE AFLATE iN PERICOL SI NAVELE CARE ACORDA ASISTENTA ... 12
2.1. Sisteme internationale de comunicatii ... 12
2.2. Mijloace de comunicatii in caz de primejdie ........ 18
CAPITOLUL III
REGULI DE OPERARE iN SISTEMELE DE COMUNICATII FOLOSITE DE NAVELE/ AERONAVELE AFLATE iN PERICOL SI NAVELE CARE ACORDA ASISTENTA ........ 23
3.1. Transmiterea mesajelor de primejdie ..... 23
3.2. Comunicatii aeronava/ nava .... 26
CAPITOLUL IV
MASURILE iNTREPRINSE LA BORD PE TIMPUL APROPIERII DE LOCUL SINISTRULUI DE CATRE NAVELE CARE ACORDA ASISTENTA UNOR NAVE/ AERONAVE AFLATE iN PERICOL .......... 38
4.1. Masurile ce trebuiesc luate pe navele care acorda asistenta 38
4.2. indreptarea catre zona sinistrului ........... 39
4.3. Masurile intreprinse la bord in momentul apropierii de locul
sinistrului 39
4.4. Pregatiri la bordul navei care acorda asistenta .... 40
CAPITOLUL V
ORGANIZAREA ACTIUNILOR SI MANEVRELOR DE ASISTENTA iN ZONA SINISTRULUI ......... 44
5.1. Etapele operatiunilor de cautare si salvare .......... 44
5.2. Evaluarea conditiilor si alegerea metodelor de cautare ...... 45
5.3. Desemnarea si responsabilitatile OSC-ului ......... 48
5.4. Desemnarea si responsabilitatile CSS-ului .......... 50
5.5. Instructiuni de manevra ......... 51
5.6. Alegerea schemelor de cautare ............. 54
5.7. Metode de cautare electronice .............. 72
CAPITOLUL VI
POSIBILITATI DE SEMNALIZARE SI COMUNICARE iN ZONA SINISTRULUI NAVAL ........ 75
6.1. Mijloace de comunicare in caz de pericol ............ 75
6.2. Semnale de pericol ... 84
6.3. Semnale de salvare ... 86
6.4. Semnalizarea pozitiei .............. 90
6.5. Semnale pentru supravietuitori - cum sunt date aceste semnale
dintr-un avion .......... 93
6.6. Semnale de la supravietuitori ca raspuns la mesajul lansat
din avion .. 93
6.7. Semnale vizuale de suprafata date de ambarcatiuni
(supravietuitori) pentru avioane .......... 94
CAPITOLUL VII
MANEVRA DE APROPIERE A NAVEI CARE ACORDA ASISTENTA DE NAVELE /AERONAVELE AFLATE iN PERICOL, iN DIFERITE SITUATII HIDROMETEOROLOGICE .. 95
7.1. Sosirea la locul sinistrului ..... 95
7.2. Manevra navei pentru salvarea supravietuitorilor pe mare 96
7.3. Manevra navei pentru recuperarea supravietuitorilor pe mare ........ 106
7.4. Manevra navei pentru acordarea asistentei unei nave/ aeronave
aflate in pericol .... 112
CAPITOLUL VIII
MASURI iNTREPRINSE LA BORDUL NAVEI CARE ACORDA ASISTENTA DUPA RECUPERAREA SUPRAVIETUITORILOR ...... 118
8.1. Salvarea supravietuitorilor ... 118
8.2. Acordarea primului ajutor medical ranitilor ...... 121
CAPITOLUL IX
CONCLUZII......... 130
BIBLIOGRAFIE.. 133

Alte date

?CAPITOLUL I

GENERALIT?TI

Avand in vedere ca pe timpul activitatilor pe marile si oceanele lumii se pot intampla diverse accidente care pun in pericol viata navigatorilor, s–a simtit nevoia elaborarii unor prevederi care sa reglementeze pe plan mondial ocrotirea vietii omenesti pe mare. Astfel, de-a lungul timpului, s-au organizat de catre tarile posesoare de flote navale, diferite intruniri si conferinte, mai ales de la catastrofa pachebotului „Titanic”, in urma carora s-au elaborat o serie de conventii si documente legislative prin ale caror prevederi si aplicabilitate s-a urmarit reglementarea salvarii si ridicarea posibilitatilor de supravietuire in caz de sinistru maritim.

Problema securitatii pe mare este desigur la fel de veche ca si istoria comertului maritim insusi si isi trage originea din vremea cand s-a descoperit necesitatea si utilitatea folosirii navei ca mijloc de transport si s-a simtit nevoia de a imbunatati posibilitatile de infruntare a nenumaratelor pericole legate de calatoria pe mare.

Deoarece distantele de parcurs s-au marit, iar marfurile de transport au crescut in volum, s-a simtit nevoia de a construi nave noi, mai mari, dotate cu echipament tot mai modern si mai complicat. Dar aceasta nu a diminuat riscurile din transporturile maritime ci din contra, cu cat omul inainta tot mai mult in traversarea marilor si oceanelor, cu atat mai amenintatoare si mai imprevizibile deveneau fortele marii intalnite in voiaje si cu atat mai complexe trebuiau sa devina navele si echipamentul lor.

Pe aceste nave tot mai mari, omul trebuie sa se confrunte permanent atat cu fortele naturii pe mare cat si cu cerintele impuse de echipamentul complex si sofisticat asupra psihologiei, cunostintelor si deprinderilor sale proprii.

Mai mult decat atat, cu cat a crescut volumul comertului dintre state, iar transportul maritim a devenit o artera indispensabila a comertului international, cu atat a crescut si numarul navelor care traverseaza marile intr-o uluitoare varietate de tipuri si marimi, transportand cantitati si tipuri sporite de marfa. Aceasta a facut sa creasca importanta masurilor de securitate impuse pe mare la combaterea sinistrelor navale.

Securitatea vietii omenesti pe mare se bazeaza, in primul rand, pe mentinerea vitalitatii navei si numai dupa aceea pe posibilitatea folosirii unor mijloace de salvare.

Fiecare persoana imbarcata trebuie sa depuna toate eforturile posibile pentru salvarea navei de la naufragiu, constienta fiind, ca gradul de securitate al vietii sale este mai mare pe nava, chiar daca aceasta a ramas fara propulsie, este avariata sau esuata, si ca viata sa este intr-un pericol mai mare daca nava se scufunda.

Sinistrele navale reprezinta accidentele navale de orice tip care pun in pericol siguranta navigatiei si a echipajului. Sinistrele se pot clasifica in :

1. sinistre costiere care se produc in aproprierea coastei, unde pentru acordarea ajutorului se poate interveni cu: nave, aeronave, helicoptere si servicii cu baza la uscat.

2. sinistre produse la mari departari de uscat unde de multe ori pot interveni nave salvatoare si aeronave cu raza mare de actiune. În zonele oceanice indepartate este posibil, in unele cazuri, sa nu poata interveni decat navele comerciale care naviga in zone apropriate producerii sinistrului.

Sinistrele se pot categorisi in :

a). Rasturnarea navelor datorita unei gauri de apa :

Cauzele producerii acestui tip de sinistru sunt urmatoarele:

- micsorarea stabilitatii transversale;

- ambarcarea marfurilor grele pe punte;

- existenta suprafetelor lichide libere mari;

- amararea necorespunzatoare a marfurilor din magazii si de pe coverta;

- inundarea unor compartimente.

b). Coliziunea intre nave :

Cauzele ce duc la acest tip de sinistru sunt:

- slaba pregatire profesionala a ofiterilor de cart si neglijenta acestora in cart;

- conditii de vreme rea (ceata, furtuna, cicloane);

- defectarea aparatului propulsor sau a instalatiei de guvernare.

c). Explozia: supraincalzirea compartimentelor cu materii inflamabile, lipsa de vigilenta a personalului ce deserveste instalatiile de la bordul navelor precum si scurgerile de gaze sau lichide in compartimente etanse sau in magazii sunt cauzele declansarii unui astfel de accident.

d). Incendiul: folosirea mijloacelor electrice improvizate, neatentia personalului de la bord, nerespectarea regulilor de protectie a muncii, incompatibilitatea in procesul de stivuire si depozitare a marfurilor cu particularitati deosebite sunt cateva din cauzele ce duc la declansarea incendiilor.

e). Esuarea:

Cauze ce produc acest tip de sinistru :

- avarii la aparatul propulsor, instalatia de guvernare;

- furtuni puternice ce surprind navele in aproprierea coastei sau in stationare;

- neglijenta si slaba pregatire profesionala;

- necunoasterea raionului in care se naviga;

- nerespectarea masurilor de navigatie si stationare;

- netinerea la zi a documentelor maritime.

f). Vremea rea: furtunile, cicloanele, ceata, ninsorile sau o serie de intemperii naturale care ingreuneaza desfasurarea navigatiei in siguranta pot provoca accidente navale.

g). Chimice si nucleare:

În transportul de marfuri chimice si de natura nucleara, la bordul navei se iau masuri severe de stivuire si de protectie. În cazul producerii unor accidente in care sunt implicate aceste tipuri de marfuri se iau toate masurile de salvare a echipajului, a navei si a marfii, iar daca evenimentele au scapat de sub control este recomandabil a se ordona abandonarea navei.

h). Conflicte militare:

Supravietuirea pe mare se bazeaza in general pe cunoasterea si utilizarea eficienta a mijloacelor de salvare, acordarea primului ajutor medical, consumul de apa si alimente, mentinerea vitalitatii mijloacelor de salvare, determinarea pozitiei si orientarea pe mare, mentinerea moralului, dotarea tehnica a navelor si a mijloacelor colective de salvare cu aparatura specializata in localizarea sinistrelor, aparatura moderna de comunicatii pentru convorbiri intre cei aflati in pericol si cei care participa la actiunile de cautare si salvare. Totodata, cresterea sanselor de supravietuire pe mare depind si de antrenamentul echipajelor privind folosirea eficienta a acestora.

Avand ca scop principal cresterea sanselor de supravietuire pe mare in caz de sinistru marin, pe plan international au fost stabilite de I.M.O. (Organizatia Maritima Internationala) normative, unele cu caracter obligatoriu, altele cu caracter de recomandare, privind dotarea navelor cu mijloace de salvare, mijloace de convorbiri, vocabularul maritim standard folosit, etc.

Una dintre cele mai vechi conventii ce reglementeaza salvarea pe mare este „Conventia Internationala pentu Unificarea unor Reguli de Drept in Materie de Asistenta si Salvare pe Mare” adoptata la data de 23 septembrie 1910 la Bruxelles.

Comitetul maritim international, in preocuparea sa de a uniformiza normele privind asistenta ce trebuie acordata echipajelor si navelor aflate in pericol pe mare, a propus aceasta Conventie la care au aderat peste 80 de state.

Una dintre primele conventii cu o importanta deosebita este „Conventia Internationala pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare” (CIOVUM), adoptata in 1948. Conventia a aparut din necesitatea de a oferi transporturilor maritime mai multa siguranta decit prin adoptarea unor reguli obligatorii care sa ocroteasca viata oamenilor pe mare. Actul final al acestei conventii, impreuna cu toate revizuirile, a fost adoptat in 1970. Romania a devenit parte a acestei conventii din 1954.

Întrunita in 1974, Conventia Internationala pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare, luand in considerare propunerile de amendamente la CIOVUM, a decis adoptarea „Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare” (SOLAS).

Statele semnatare a conventiei SOLAS au acceptat obligatiile de a asigura coordonare si servicii maritime si aeronautice in sprijinul operatiunilor de cautare si salvare de pe teritoriul acestora. Serviciile de cautare si salvare trebuie asigurate in regim permanent.

Tara noastra a adoptat aceasta conventie inca de la aparitia sa, din 1974.