Pagina documente » Drept » Atributiile Presedintelui Romaniei in raporturile cu Guvernul

Despre lucrare

lucrare-licenta-atributiile-presedintelui-romaniei-in-raporturile-cu-guvernul
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-atributiile-presedintelui-romaniei-in-raporturile-cu-guvernul


Cuprins

C U P R I N S
- CAPITOLUL I -
Rolul si clasificarea atributiilor Presedintelui Rominiei
Sectiunea I
Rolul Presedintelui Rominiei
Sectiunea II
Criterii de clasificare ale atributiilor Presedintelui Rominiei
- CAPITOLUL II -
Guvernul Rominiei - rol si atributii
Sectiunea I
Rolul Guvernului
Sectiunea II
Atributiile Guvernului
- CAPITOLUL III -
Complexitatea raporturilor dintre Presedintele Rominiei si Guvern
Sectiunea I
Desemnarea candidatului pentru functia de Prim - Ministru
Sectiunea II
Numirea Guvernului
Sectiunea III
Revocarea si numirea unor membri ai Guvernului
Sectiunea IV
Desemnarea Primului Ministru interimar
Sectiunea V
Consultarea Guvernului
Sectiunea VI
Participarea la sedintele Guvernului

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAPITOLUL I

Rolul si clasificarea atributiilor Presedintelui Romaniei

Sectiunea I

Rolul Presedintelui Romaniei

In conformitate cu art.1, aliniatul 2, din Constitutia Romaniei, forma de guvernamant a statului roman este Republica. in cadrul Republicii functia de Sef al Statului o detine Presedintele Republicii.

Locul si rolul Presedintelui Romaniei este determinat de complexele imputernicirii prevazute de Constitutia Romaniei dar si de legi elaborate pe baza ei.

Atributiile Presedintelui Romaniei trebuie abordate prioritar, in lumina principiului separatiei si colaborarii puterilor de stat, necesitate ce rezulta din consultarea textelor constitutionale ce le reglementeaza intradevar fie si sumara a lor, ne scoate in evidenta faptul ca cele mai multe sunt exercitate prin colaborare cu alte autoritati statale. in acest caz atributiile Presedintelui Romaniei ne apar ca rod al efortului comun a doua sau trei autoritati in realizarea functiilor statului.

Ratiunea colaborarii dintre Presedintele Romaniei, Guvern si Parlament in realizarea unor atributii prezidentiale si indirect a unor functii ale statului, trebuie cautata in primul rand in importanta crearii de relatii sociale in care acestea intervin, relatii vitale, de coordonarea carora depind intr-un fel sau altul toate celelalte. in al doilea rand, colaborarea poate apare ca o exigenta a unor principii de natura politica, dar si de natura etica. Daca atributiile Presedintelui trebuie abordate procedural in lumina colaborarii autoritatii publice, in realizarea celor mai importante sarcini.

Art. 80 din Constitutie, defineste rolul Presedintelui Romaniei in sistemul constitutional Roman prin folosirea unor termeni specifici si anume: de reprezentare a statului, de garant al independentei, de pazitor al respectarii Constitutiei si veghetor al bunei functionari a autoritatilor publice.

Textul semnifica faptul ca, in exercitiul functiilor sale, Presedintele Romaniei reprezinta statul roman in relatiile interne cat si in cele internationale. Acest lucru rezulta din faptul ca Presedintele Romaniei este ales de tot electoratul roman printr-un vot universal egal, direct, secret si liber exprimat. in sprijinul acestei sustineri, Adunarea Constitutionala a avut in vedere prin formularea “Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii” si unele argumente de drept comun, o terminologie asemanatoare utilizata si de alte legi fundamentale. Astfel, art. 87 din Constitutia Portugaliei prevede ca “ presedintele reprezinta republica Portugheza. El garanteaza independenta nationala, unitatea statului, ...”; art. 87 din Constitutia Italiei prevede ca: “Presedintele este seful statului si reprezinta unitatea nationala”; art.104 din Constitutia Turciei prevede ca: “Presedintele este seful statului. in aceasta calitate el reprezinta republica Turcia si unitatea natiunii turce”.

Functia de reprezentare, rezulta din caracterul “reprezentativ” al Presedintelui Roman, in sensul ca el este imputernicitul statului, pentru a-l reprezenta si actiona in numele sau. Cu alte cuvinte el are calitatea de a fi purtatorul de cuvant al poporului roman, deci imputernicitul intregii societati, deoarece este titularul unui “mandat legal”, al carui continut este prestabilit prin Constitutie pe o durata limitata si care isi are originea in alegerea prin vot universal, liber exprimat si direct, mandat care-i inceteaza la indeplinirea termenului ori prin voita uneia dintre parti.

Reprezentarea se exprima prin cateva atributii. Astfel pe plan extern, conform art.91 din Legea fundamentala Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei, primeste scrisorile de acreditare ale reprezentantilor diplomatici ai altor state. Pe plan intern, conform art.2, al.1, Presedintele Romaniei participa la exercitarea suveranitatii nationale, asumandu-si totodata raspunderea pentru independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii (art. 80, al.1).

Functia de garant al statului se exercita de catre presedinte prin raspunderile pe care le are privind independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii. Aceasta functie se regleaza intr-o dubla directie: garant al statului si garant al Constitutiei. in calitatea sa de garant al Constitutiei, presedintele vegheaza la respectarea acesteia si garantarea astfel a drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti. Respectarea Constitutiei, care constituie esenta statului de drept, este indeplinita prin urmatoarele mijloace legale:

* se poate adresa Curtii constitutionale, inainte de promulgarea ei pentru verificarea constitutionalitatii legii(art. 144, lit. a).

* numeste in functie judecatorii si procurorii cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii (art.133, al.1).

solicita reexaminarea legii de catre Parlament inainte de promulgare (art.77, al.2).

Functia de garant al statului se exercita de catre presedinte prin raspunderile pe care le are privind unitatea, integritatea teritoriala si independenta tarii. in vederea indeplinirii acestei functii, Presedintele are la dispozitie reglementarile constitutionale:

* in caz de agresiune armata impotriva tarii, el ia masuri pentru respingerea agresiunii;

* Presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii [1 Vezi Legea nr.39/1990 din Monitorul Oficial nr.142, pag.13, 1990 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.] ;

* declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate;

* instituie starea de asediu sau starea de urgenta in toata tata ori in localitatile unde se impune luarea acestor masuri.

Alegerea prin vot universal si direct permite presedintelui Romaniei s-a exercite functia de mediere in plenitudinea ei, mediere care se refera la reglarea raporturilor intre puterile statului, deci intre autoritatile care exercita functiile puterii statale dar si intre stat si societate.

Aceasta functie de mediere are la baza atat principiul legitimarii larg si autentic democratice a Presedintelui cat si principiul non apartenentei Presedintelui la nici un partid politic. Astfel, in acest sens, reglementarile art. 84, al.1, din Constitutia Romaniei prevede ca: “in timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic si nici nu poate indeplini o alta functie publica sau privata”. Ca urmare, Presedinte este un factor reglator in mecanismul statal precum si in raporturile dintre stat si societate.

Rolul presedintelui cu privire la desfasurarea vietii de stat in conditii de ordine constitutionala este exprimat de faptul ca lui ii revine menirea de a veghea al buna functionare a autoritatilor publice in sensul de a evita sau a aplana blocajele institutionale, care pot surveni in exercitiul atributiilor acestora. in rezolvarea acestor posibile blocaje sau chiar conflicte, el trebuie sa se situeze pe o pozitie de neutralitate in masura sa-i confere posibilitatea de a transa orice neintelegere exclusiv prin prisma intereselor tarii. Trebuie evidentiata abilitatea Adunarii Constitutionale de evitare a folosirii terminologiei de “arbitru ori arbitraj” intalnit in alte legi fundamentale ca functie a presedintelui. S-a urmarit ideea ca Presedintele conform legitimitatii conferite de Constitutie, pune de acord opiniile acestora ori declanseaza procedura constitutionala in fata electoratului roman [2 Vezi I. Deleanu - Drept Constitutional si Institutional Politic, vol. II, pag.209, nota 10. ]

Obligatia de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice, se traduce in fapt prin aptitudinea de observatie atenta si continua dar echidistanta si din exterior a procedurii de functionare a autoritatilor statale.

Iata cateva din procedurile constitutionale consacrate in acest scop:

* convocarea in sesiune extraordinara a Comisiei Deputatilor si a Senatului (art. 63, al. 2);

* adresarea de mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii(art. 88);

* solicitarea Parlamentului pentru reexaminarea legii adoptate inainte de promulgarea acesteia, daca se considera necesar(art. 77, al. 2);

* daca este cazul, initiaza la propunerea Guvernului revizuirea constitutionala (art. 146, al. 1);

* promulgarea legilor adoptate de parlament(art.77, al. 1);

* sesizeaza Curtea Constitutionala, inainte de a promulga legea, daca apreciaza ca unele depozitii ale acesteia sunt ne constitutionale (art.144, lit. u);

* desemnarea unui candidat pentru functia de prim - ministru, dupa consultarea partidului care detine majoritatea absoluta in Parlament sau daca nu exista asemenea majoritate, a partidelor cu reprezentare parlamentara (art. 102, al. 1);

* dizolva Parlamentul daca prin refuzul acestuia de a se acorda investirea Guvernului, se blocheaza sistemul institutional (art. 189, al.1);

* revocarea si numirea la propunerea primului ministru a unor membri ai Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, (art.89, al. 2);

* poate cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la problemele de interes national (art.90);

* Consultarea Guvernului cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita(art.86);

* numeste in alte functii publice, in conditiile prevazute de lege(art.84, lit. c);

* participarea daca este necesara la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national referitoare la politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului ministru, in alte situatii. Cu acest prilej prezideaza sedintele (art. 87);

* propune Parlamentului numirea directorului S.R.I. (art.62, al. 2, lit. g);

* prezideaza Consiliul Suprem de Aparare a tarii(art.92, al.1);

Sectiunea II

Criterii de clasificare ale atributiilor Presedintelui Romaniei

In analiza criteriilor de clasificare ale atributiilor Presedintelui Romaniei, s-a pornit de la faptul ca atributiile Presedintelui nu alcatuiesc un tot unitar. Ca urmare impartirea si gruparea lor devine mai mult decat necesara. Clasificarea atributiilor Presedintelui Romaniei este diversificata avand la baza o multime de criterii.

Astfel, din punct de vedere al continutului atributiilor acestea sunt grupate astfel: