Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I - Economia de piata .Caracterizare. Tipuri de
competitie. Echilibru si dezechilibru . 2
1.1.Modelul unei economii de piata 2
1.2.Tipuri de concurenta pe piata produselor si serviciilor 3
1.3.Echilibru si dezechilibru intr-o economie de piata 8
CAPITOLUL II - Existenta echilibrului si a dezechilibrului economic 12
2.1. Existenta echilibrului si a punctelor de dezechilibru la nivelul 12 agentilor economici
2.1.1. Echilibru si dezechilibru la nivelul gospodariilor 12
2.1.2. Echilibru si dezechilibru la nivelul firmelor 26
2.1.3. Echilibru si dezechilibru la nivelul sectorului public 31
2.2. Existenta echilibrului si a punctelor de dezechilibru la nivelul fiecarei
piete 35
2.2.1. Echilibru si dezechilibru pe piata produselor si serviciilor
intr-o economie deschisa 35
2.2.2. Echilibru si dezechilibru pe piata banilor 42
2.2.3. Echilibru si dezechilibru pe piata produselor si serviciilor
si pe piata banilor 46
2.2.4. Echilibru si dezechilibru pe piata financiara 48
2.2.5. Echilibru si dezechilibru pe piata fortei de munca 50
CAPITOLUL III - Identificarea echilibrului general in conditii
de concurenta 54
3.1. Identificarea echilibrului general pe piata cu concurenta perfecta 54
3.1.1.Echilibrul pe termen scurt si formarea preturilor 54
3.1.1.1.Corelatia cerere - oferta 54
3.1.1.2.Conditiile echilibrului si formarea pretului 55
3.1.1.3.Mecanismul de autoreglare a economiei 57
3.1.2.Echilibrul pe termen lung 59
3.1.2.1.Influenta modificarii cererii si ofertei asupra
pretului 59
3.1.2.2.Echilibrul static . Modalitati de restabilire a echilibrului pietei 60
3.1.2.3.Echilibrul dinamic de piata : modelul Kaldor 66
3.1.2.4.Pretul de echilibrare pe termen lung 70
3.2. Identificarea echilibrului general pe piata cu concurenta
imperfecta 73
3.2.1.Monopolul economic 73
3.2.1.1.Echilibrul monopolului pe termen scurt 78
3.2.1.2. Echilibrul monopolului pe termen lung 82
3.2.2.Monopsonul 83
3.2.3 Oligopolul 87
3.2.3.1.Duopolul 87
3.2.3.1.1.Duopolul simetric de dubla dependenta
(duopolul Cournot) 89
3.2.3.1.2. Duopolul asimetric (Stackelberg) 91
3.2.3.1.3. Duopolul dublei dominatii (Bowley) 92
3.2.3.1.4. Oligopolul perfect coordonat .Cartelul 93
3.2.3.1.5. Oligopoluri de conjectura 95
3.2.4. Aplicatie practica : Identificarea punctelor de echilibru
pe piata cu concurenta imperfecta 96
CONCLUZII 105
BIBLIOGRAFIE 107
I

Alte date

?

INTRODUCERE

Tema abordata in aceasta lucrare vizeaza o problema de mare importanta si actualitate in contextul actual al trecerii multor tari din sud – estul Europei la economia de piata . Pentru majoritatea tarilor din aceasta zona a Europei si nu numai , problema analizei echilibrului economic si cunoasterea starilor de dezechilibru constituie o cerinta majora , cu atat mai mult cu cat echilibrul intr-o astfel de perioada , chiar daca a fost realizat , este foarte fragil de mentinut . Acest lucru este posibil deoarece probabilitatea aparitiei de noi disfunctionalitati este foarte mare iar readucerea economiei nationale la echilibru constituie o problema dificila.

Sistemul economic de piata implica un inalt grad de libertate economica , libertatea de a cumpara de la o anumita firma , de a vinde sau nu , libertatea de alegere a ocupatiei , de a lucra independent prin folosirea propriilor cunostinte si mijloace sau de a fi salariat . Evaluarea modului in care lucreaza piata pune in evidenta o serie de limite care nu pot fi ignorate. Astfel , Denise Flauzat scria in cartea sa “Economie contemporaine “ ca : “Echilibrul obtinut pe piata nu are totdeauna calitatile care ii sunt atribuite , el nu este in mod necesar stabil si automat , el nu corespunde neaparat unei situatii optimale pentru toti participantii la piata “ .

Echilibrul a fost privit in viziunea competitiei perfecte , dar si in conditiile de existenta a acestuia in conditii imperfecte , aceste cazuri fiind cel mai des intalnite in economie. Analiza a vizat atat zona microeconomica la nivelul fiecarei firme , gospodarii (consumator ) ,cat si cea macroeconomica de ansamblu , rezultat al agregarii microeconomice.

Analiza echilibrului si a punctelor de dezechilibru s-a facut atat la nivelul fiecarei piete existente in economie : piata produselor si serviciilor in conditiile unei economii reale , deschisa , cu rata de schimb fixa , piata banilor , piata financiara , piata fortei de munca cat si la nivelul fiecarui agent economic . Tot in acest context a fost prezentat si echilibrul agregat pe mai multe piete .

În cadrul abordarii problematicii existentei echilibrului economic in conditii imperfecte , analiza comportamentului agentilor economici s-a facut fie in situatia de monopol pe piata – cand agentul economic urmeaza sa stabileasca ce cantitate de marfa ofera sau pretul la care doreste sa-si vanda marfa - ,fie in situatia de oligopol , cu cazurile deosebit de interesante de echilibru Cournot , echilibru de tip Stackelberg , Bowley sau problema cartelului.

CAPITOLUL I

ECONOMIA DE PIAT? . CARACTERIZARE . TIPURI DE COMPETITIE . ECHILIBRU SI DEZECHILIBRU .

1.1.Modelul unei economii de piata.

Într-o economie deschisa , in conditiile concurentei , se intalnesc pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp , stari de echilibru sau dezechilibru , in functie de o serie de factori interni si/sau internationali.

Se pune problema daca starea de dezechilibru la nivelul economiei este sau nu necesara . Raspunsul este relativ , in sensul ca depinde de ce stare de dezechilibru este vorba .

Indiferent de forma in care apare , starea de dezechilibru are nu de putine ori efecte negative.

Economia unei tari , in structura ei reala, este constituita din agenti economici : gospodarii (consumatori ), firme , guvern , sectorul extern . În cadrul unei economii exista mai multe piete dintre care cele mai reprezentative sunt :

? piata produselor si serviciilor obtinute de firmele autohtone sau aduse din import . Firmele pot fi in proprietate privata (a gospodariilor sau a unor firme straine ) , proprietate publica sau proprietate mixta. Cererea de produse si servicii este facuta de gospodarii si stat atat pentru consumul personal , cat si pentru export .

? piata financiara cu cererea si oferta de bani . Cererea de bani este strans legata de volumul de bunuri si servicii existente pe piata , dar si de alti factori , printre care inflatia joaca un rol principal .

? piata capitalului real care include piata capitalurilor financiare , cererea si oferta de actiuni si obligatiuni pe piata si piata capitalului tehnic : materii prime , materiale , combustibili , etc

? piata fortei de munca , cu cererea si oferta de forta de munca , ambele in functie de nivelul salariul real .

? piata externa ce cuprinde cererea pentru import si oferta la export .

În cadrul agentilor economici (consumatori , firme , statul , sectorul extern) , un rol aparte il au gospodariile si firmele . Fiecare agent economic actioneaza potrivit principiului rationalitatii economice , adica urmareste obtinerea maximului de efect cu minim de efort , tocmai datorita caracterului nelimitat al nevoilor in corelatie cu caracterul limitat al resurselor . Actionand in conformitate cu acest principiu al rationalitatii economice , fiecare agent va urmari sa-si satisfaca un volum cat mai mare de nevoi cu resurse cat mai putine.

1.2. Tipuri de competitie pe piata produselor si serviciilor

În conditiile economiei de piata , in care cererea de consum urmeaza a se pune de acord cu oferta de productie , pentru a se obtine o stare de echilibru , se intalnesc o multitudine de situatii in care se pot gasi partenerii de schimb . Exista astfel urmatoarele situatii relevante:

a)Competitia perfecta care presupune ca toti producatorii , ofertantii sunt capabili sa vanda toate produsele pe care le pot oferi la pretul pietei fara sa-l influenteze in mod hotarator .Totodata , se presupune ca si cumparatorii pot achizitiona ceea ce doresc si cat doresc la pretul pietei , pe care nu il pot influenta in mod hotarator.

Premisele acestui tip de concurenta sunt ;

1)atomicitatea cererii si ofertei - adica existenta unui “numar mare “de agenti economici de talie identica , ce participa pe piata in calitate de ofertanti si cumparatori .Fiecare are o dimensiune neglijabila in raport cu dimensiunea pietei si nu pot influenta formarea pretului . Acestia negociaza cantitati mici de bunuri , astfel incat o modificare a cererii si ofertei individuale nu poate sa determine o schimbare a cererii si a ofertei globale .

2)omogenitatea produsului – toate firmele sunt producatoare ale aceluiasi produs sau pe piata exista numai produse echivalente si perfect substituibile. Practic , indiferent de producator , produsele nu sunt diferentiabile , nu exista publicitate si pretul este singurul instrument economic de concurenta .

3)fluiditatea deplina – adica exista intrare si iesire libere in/din industria (ramura) respectiva , nu exista ingradiri juridice sau institutionale la intrarea noilor producatori sau concurenti . Exista posibilitatea adaptarii cu usurinta a ofertei la cerere si invers. Producatorul ‘intra ‘pe piata atunci cand costul sau de productie este inferior pretului si ‘iese’ atunci cand pretul devine inferior costului si inregistreaza pierderi .

4)transparenta perfecta a pietei ceea ce inseamna ca toti agentii economici sunt informati exact cu privire la piata . Acestia au informatiile necesare despre natura si calitatea produsului , cantitatea ceruta si oferita , pretul practicat pe piata ;

5)mobilitatea perfecta a factorilor de productie care presupune ca agentii economici pot gasi si folosi fara restrictii deosebite factorii de care au nevoie la un moment dat . Factorii de productie se indreapta liber spre acele utilizari in care se obtine o rentabilitate ridicata.

Potrivit doctrinei economice clasice , liberale , piata cu concurenta perfecta are menirea de a asigura functionarea cea mai eficienta a sistemului economiei de piata . Ea este ‘corolarul‘ suveranitatii consumatorului si a echilibrului ideal . În cautarea profitului , producatorul se supune vointei consumatorului . Pretul de echilibru este cel care rezulta din confruntarea libera a producatorilor si consumatorilor si se formeaza la intersectia curbei cererii cu cea a ofertei , ambele avand un caracter elastic in raport cu pretul .

Modelul concurentei perfecte are la baza ipoteza dupa care partenerii de schimb nu propun preturi acestea fiind un dat independent de actiunile lor . Aceasta presupune o mare centralizare , un ‘crainic ‘ce striga preturile , situatie paradoxala pentru o teorie menita sa descrie functionarea unei economii descentralizate .Totodata se considera ca partenerii de schimb iau in considerare la formularea cererii si ofertei exclusiv informatia transmisa prin preturi si procedeaza ca si cand ar putea cumpara sau vinde tot ce doresc in limitele permse de resurse si la preturile propuse . Daca agentii economici sunt mici si multi , se poate considera ca preturile sunt un dat independent de actiunile lor .

Concurenta perfecta presupune si existenta unui sistem complet de piete care semnifica situatia in care toate bunurile prezente si viitoare dispun de o piata unde agentii economici pot face tranzactii.

b)Competitia imperfecta caracterizeaza multe dintre piete si presupune ca producatorii si/sau consumatorii pot exercita in mod individual presiuni asupra pretului . Piata cu concurenta imperfecta se manifesta prin situatii distorsionate intre vanzatori si cumparatori . Fie vanzatorii , fie cumparatorii urmaresc sa-si impuna conditiile in raport cu ceilalti . Dominatia pietei poate veni dinspre producatori sau dinspre cumparatori .